Proiectul Autostrăzii Ploiești – Brașov continuă să avanseze lent, fiind încă în etapa elaborării Studiului de fezabilitate, în ciuda importanței sale strategice pentru zona centrală a României și pentru Valea Prahovei. Investiția a fost blocată în repetate rânduri în ultimii ani, de probleme birocratice, modificări de traseu și dificultăți tehnice, aspecte semnalate frecvent și în analizele publicate de Brașov Metropolitan.

Într-o intervenție recentă, directorul Compania Națională de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu, a transmis un mesaj optimist privind realizarea proiectului, chiar dacă nu a putut avansa un termen clar pentru finalizare. Întrebat dacă autostrada va deveni realitate într-un orizont de timp previzibil, acesta a răspuns:

„Ea va fi va deveni necesară. Odată ce o să avem finalizată Autostrada Sibiu-Pitești, într-un fel sau altul se va face și Ploiești-Brașov. Deja se face zona montană a A8 (Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, n.r.) unde puțină lume îi dădea șanse și unde am lucrat la studiul de fezabilitate și iată ce ține de noi. Acum suntem destul de avansați și Ploiești-Brașov și va deveni din ce în ce mai presantă realizarea acestei autostrăzi. Plus că este la rând în execuția autostrăzilor montane, să zic așa”.

Declarațiile vin într-un moment în care autoritățile au reușit să depășească un blocaj tehnic important. După negocieri îndelungate cu prestatorul responsabil de studiile geotehnice, CNIR a aprobat tema necesară realizării forajelor pe întreg traseul viitoarei autostrăzi.

„Știți că eram într-un impas cu acest contract și am ajuns la o înțelegere cu prestatorul. Am aprobat tema geotehnică. Eram într-un impas. Da, eram într-un blocaj cu prestatorul în ceea ce privește execuția forajelor, care încerca să maximizeze cumva contractul, să-l execute în zonele cele mai ușoare. Noi am impus ca aceste foraje să fie executate pe întreg aliniamentul, astfel încât să avem o informație cât mai corectă pentru a defini un studiu de fezabilitate cât mai corect în baza căruia să putem merge mai departe cu obiectivul. Am stabilit poziția fiecărui foraj. prin raportare la structurile și tunelurile proiectate pe acest aliniament de la Ploiești până la Brașov. Aici erau practic divergențele între noi și prestatori, unde să fie făcute forajele și până la cea adâncime, astfel încât să ne încadrăm în totalul metrilor liniari de foraj prevăzuți pe acest contract”, a declarat directorul CNIR.

Estimări: Studiul de Fezabilitate va fi gata la finele anului viitor

Potrivit estimărilor actuale, Studiul de fezabilitate ar putea fi finalizat la jumătatea anului viitor, urmând să stabilească și costul real al investiției. În prezent, valoarea proiectului este estimată la aproximativ 5,6 miliarde de lei, însă aceasta ar putea suferi modificări semnificative în funcție de evoluția pieței.

„Vedeți după cum fluctuează prețurile în ziua de azi, în funcție de combustibil și așa mai departe”, a explicat Budescu.

Chiar și în aceste condiții, rămân semne de întrebare legate de următoarele etape, inclusiv modul în care va fi atribuit contractul pentru execuție.

„Va trebui o decizie și o discuție în cadrul ministerului să vedem dacă se continuă mai departe cu proiectul tehnic sau dacă licităm proiectare și execuție (…) După cum vedeți, avem licitații pe care le am lansat și din păcate trenează destul de mult în contestații”, a încheiat directorul CNIR.

Conform analizelor, Autostrada Ploiești – Brașov este considerată una dintre cele mai dificile și costisitoare investiții rutiere din România, în special din cauza sectorului montan, unde sunt necesare numeroase tuneluri și viaducte. În acest context, chiar dacă proiectul avansează, finalizarea sa rămâne, deocamdată, greu de estimat.

Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov va fi mutată din corpul B al Pavilionului Mârzescu în Staționarul Tractorul. Finanțarea va fi asigurată de Fundația Metropolis, din banii strânși inițial din donații pentru renovarea spațiilor din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, unde funționează în prezent „Oncologia”, proiect din care fundația s-a retras la începutul lunii februarie, după ce Consiliul Județean Brașov a anunțat că va reabilita întreaga clădire.

Pentru amenajarea Secției de Oncologie din Staționarul Tractorul, Fundația Metroplis are disponibilă, în prezent, suma de 565.000 de euro.

„Propunerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov este mutarea întregii activități de oncologie într-un alt spațiu – Pavilionul Tractorul – și reorganizarea completă a modului în care sunt tratați pacienții oncologici. Practic, nu mai vorbim doar despre niște saloane renovate, ci despre un model de tip «holding clinic și paraclinic», în care pacientul are acces, în același loc, la secție cu paturi, spitalizare de zi, ambulatoriu, farmacie, laborator clinic, radiologie și, foarte important, un compartiment de paliație, atât de necesar. Proiectul este însă mai mare decât cel de la Mârzescu. Mult mai mare. Și mai scump. Cu banii pe care îi avem nu putem moderniza toată secția. Avem nevoie, mai mult ca oricând, de sprijinul comunității din Brașov și al mediului de business local”, a declarat președintele Fundației Metropolis, Codin Maticiuc.

Clădirea Staționarului Tractorul este în proprietatea Municipiului Brașov, iar reprezentantul Fundației Metropolis a menționat că „echipa Fundației Metropolis a avut o întâlnire cu primarul Brașovului, George Scripcaru. Discuția a fost clară și directă, iar deschiderea pentru acest proiect există”.

În Staționarul Tractorul, pacienții cu afecțiuni oncologici vor avea acces și la alte specialități și vor beneficia de un suport medical mai complex decât au în prezent – medicină internă, ATI, investigații – fără ca pacientul să mai fie plimbat între clădiri sau chiar între spitale, așa cum se întâmplă acum.  

Inițiativa Metroplis rezolvă o problemă a Consiliului Județean Brașov

Proiectul Fundației Metropolis completează planurile Consiliului Județean Brașov, care urmează să reabiliteze Corpul B din Pavilionul Mârzescu. De altfel, administrația județeană brașoveană a anunțat că ministrul Dezvoltării, ministrul Cseke Attila, a emis Ordinul nr. 429/08.04.2026 care prevede includerea proiectului „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieşire urgenţă” în Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat.

Lucrările la Corpul B al Pavilionului Mârzescu sunt estimate la 60.172.218 lei (cu TVA), iar durata de realizare în cazul fiecărui obiectiv este de 24 luni.

În prezent, în Corpul B al Pavilionului Mârzescu funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dar și spații ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase. În momentul începerii lucrărilor de reabilitare cele două unități medicale trebuie să elibereze spațiile, iar proiectul Fundației Metroplis rezolvă problema eliberării etajului ocupat de Oncologie.

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest an către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional[.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.