Peste 500 de hectare de păduri din Codlea vor fi puse sub protecție, cu interdicție de tăiere

Peste 500 de hectare de pădure din proprietatea Municipiului Codlea, parte a Sitului Natura 2000 Dumbrăviţa-Rotbav-Măgura Codlei, vor fi conservate pe termen lung, prin Hotărâre a Consiliului Local, a anunţat Societatea Ornitologică din România (SOR), filiala Braşov. Iniţiativa aparţine chiar SOR, care a depus proiectul la CL Codlea.

„Organizaţia noastră, împreună cu specialişti ai Facultăţii de Silvicultură Braşov, a întreprins de peste 15 ani, observaţii, monitorizări şi discuţii referitoare la aceste păduri, propunând acum Consiliului Local Codlea emiterea unei hotărâri pentru o mai bună conservare a lor. Motivele justificate au fost conservarea biodiversităţii, menţinerea pe termen lung a pădurilor cu valoare biologică, aplicarea prevederilor planului de management al ariei protejate, păstrarea peisajului forestier actual din marginea oraşului, promovarea şi organizarea unui turism civilizat şi orientat spre natură, demararea educaţiei ecologice cu copiii comunităţii locale şi nu numai. Pădurile în cauză adăpostesc o faună remarcabilă, mai ales specii de păsări tipice, unele cu populaţii însemnate, printre care huhurezul mare, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea cu spate alb, ghionoaia sură, muscarul mic, muscarul gulerat. Putem întâlni însă şi căprior, mistreţ, urs, râs. Interesul pentru un turism de natură, civilizat şi fără efecte negative, începe să prindă contur, iar educaţia tinerei generaţii în spiritul cunoaşterii şi protejării naturii se va concretiza după crearea unor trasee tematice“, a spus conf. dr. Dan Ionescu, coordonator SOR, filiala Braşov. 

200 de hectare exceptate de la tăieri progresive sau de conservare 

Peste 200 de hectare de parcele forestiere care, în actualul Amenajament Silvic, sunt încadrate la tăieri principale – progresive sau tăieri de conservare, vor fi exceptate de la aceste intervenţii. Acestea îşi vor putea menţine structura actuală cu arbori maturi/bătrâni, prin trecerea lor la tăieri de igienă. Practic, prin tăierile progresive, pădurea este treptat exploatată, până la tăierea definitivă a arboretului matur, rezultând o nouă pădure tânără, au explicat reprezentanţii SOR. Astfel, pe perioade lungi de timp, întreaga biodiversitate specifică pădurilor mature este afectată, peisajul fiind transformat radical, dispărând din ecosistem speciile tipice arborilor groşi, precum ciocănitorile, bufniţele, jderii şi foarte multe insecte. Tăierile de igienă propuse ar trebui aplicate doar dacă este necesară intervenţia, de exemplu asupra arborilor doborâţi sau periculoşi din zonele traseelor turistice, a drumurilor, în cazul răspândirii unor boli sau insecte defoliatoare etc. 

Păduri virgine protejate pe abruptul Măgurii 

Pe de altă parte, pădurile virgine de pe abruptul Măgurii, care însumează peste 300 de hectare, se vor încadra la categoria „fără tăieri“ şi se vor introduce în Catalogul pădurilor virgine din România, conform legislaţiei. Aceste păduri neatinse, care au caracterul natural păstrat foarte bine, se află pe abruptul Măgurii, pe pante de peste 45 grade, cu stâncărie şi piatră la suprafaţă. „Acestea sunt adevărate laboratoare vii, mostre din codrii străvechi, unde pădurea se regenerează, creşte şi îmbătrâneşte singură, fără intervenţia omului“, spun reprezentanţii SOR.