Connect with us

Investitii

Aeroportul Brașov. Cine trebuie să ia decizia asupra turnului de control

Published

on

Deputatul USR de Braşov Tudor Benga cere Consiliului Judeţean să comunice public cine ia decizia finală în ceea ce priveşte tipul de turn e control pe care îl va avea Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, după ce administraţia judeţeană a explicat că Eurocontrol a apreciat că soluţia turnului virtual este cea mai eficientă din punct de vedere cost – eficienţă. 



Aeroportul de la Ghimbav are o recomandare pentru turnul virtual 

În contextul în care CJ a spus deja că există o recomandare de turn virtual pentru Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, deputatul USR Tudor Benga a ţinut să sublinieze că aceasta este o variantă mai degrabă folosită în zona scandinvă, dar şi în acele locaţii din lume în care zborurile nu au o mare frecvenţă.

„Ce nu a fost lămurit până acum este cine ia decizia privind turnul de control: Consiliul Judeţean Braşov, în calitate de beneficiar al investiţiei, ROMATSA ca autoritate supremă în ceea ce priveşte traficul aerian din România, EUROCONTROL, ca suprastructură la nivel european. Avem până acum toate anunţurile despre întâlnirile de lucru, dar până astăzi noi nu ştim cine ia decizia. Eu fac o solicitare publică prin care solicit să ni se comunice cine ia decizia în ceea ce priveşte soluţia turnului de control. Trebuie să ştim urgent dacă va exista turn clasic sau turn virtual la Braşov, pentru că altfel încep să bănuiesc că cineva politic încearcă să amâne decizia şi realitatea până după alegerile locale de anul viitor”, a declarat Tudor Benga. 



Răspunsul CJ Brașov: ROMATSA face recomandarea finală 

Solicitând un punct de vedere din partea Consiliului Judeţean, preşedintele administraţiei judeţene, Adrian Veştea, a declarat vineri că decizia ar aparţine ROMATSA, care are specialiştii necesari pentru o asemenea evaluare. ROMATSA este singura instituţia din România abilitată să dirijeze traficul aerian, a preciat Veştea, care a amintit că între CJ şi ROMATSA există deja un protocol de colaborare pentru finalizarea şi operarea aeroportului.

„Opinia pe care ne-a comunicat-o conducerea ROMATSA este că îşi asumă turnul virtual la aeroportul de la Braşov. Urmează ca la nivelul Adunării Generale a ROMATSA să se ia o decizie finală în acest sens. Pentru ei, turnul virtual este o oportunitate şi consideră că este bine ca acest proiect pilot pentru România să fie implementat la Braşov”, a declarat Adrian Veştea.



În prezent, Consiliul Judeţean Braşov are în derulare o licitaţie pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate privind echipamentul de dirigaje a traficulu ila viitorul aeroport de la Ghimbav, documentaţie în care sunt luate în analiză deopotrivă, turnul fizic şi turnul virtual. „Acest studiu va analiza două variante, una în care este luat în calcul turnul virtual, iar cealaltă în care este luat în considerare cel clasic. Decizia finală va fi a operatorului, respectiv ROMATSA”, a încheiat Adrian Veştea.

Investitii

Pod modern la Budila, în 11 luni: lucrările au fost atribuite unei firme cu 3 subcontractori

Published

on

Lucrările pentru construirea unui nou pod în comuna Budila vor începe în perioada următoare, după ce luni, 2 martie, președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat contractul de achiziție publică pentru obiectivul „Proiect Tehnic + Execuție Pod pe DJ 103B, km 9+450”.

Contractul a fost atribuit firmei SC Dacia Faber SRL, care va asigura demolarea actualului pod, construirea noii structuri și serviciile de asistență tehnică pe toată durata execuției, conform prevederilor din caietul de sarcini. În implementarea proiectului vor fi implicați și subcontractorii SC Ritmoteh SRL, SC Empo Consult SRL și SC Total Construct SRL, a transmis administrația județeamă. Durata de execuție este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Valoarea totală a contractului se ridică la 3.945.514,99 lei. Din această sumă, 3.698.446,97 lei sunt destinați execuției propriu-zise, 183.664,02 lei acoperă cheltuielile pentru relocarea și protecția rețelelor electrice și de telecomunicații, iar 63.404 lei reprezintă costurile serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului și verificatorului, inclusiv întocmirea documentației „As built”.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul propriu al județului, completată de suma de 1,7 milioane de lei alocată din Fondul de intervenție al Guvernului pentru remedierea efectelor calamităților. În aceste condiții, investiția nu a mai fost inclusă în proiectul REGIO prin care vor fi modernizate mai multe tronsoane de drumuri județene din Brașov.

Actualul pod, situat pe DJ 103B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – limită județ Covasna, traversează pârâul Zizin la kilometrul 9+450, în localitatea Budila. Construit în anii 1972-1973, podul are o lungime de 30 de metri și două deschideri de câte 14 metri. În urma degradărilor provocate de intemperii, expertiza tehnică a indicat necesitatea înlocuirii complete a structurii.

Noul pod va fi realizat din beton, va avea o lungime de 38,5 metri, două benzi de circulație cu o lățime a carosabilului de 7,80 metri și trotuare de câte un metru pe fiecare sens, asigurând condiții moderne de trafic și siguranță.

„În perioada imediat următoare dăm startul lucrărilor construcţie a unui pod nou în comuna Budila, ca parte a demersurilor noastre privind îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere de interes judeţean. Acest pod nu este doar un simplu obiectiv de investiții, ci asigură o legătură esenţială pentru mobilitatea locuitorilor din zonă. Rămânem dedicați strategiei noastre de a moderniza reţeaua de drumuri județene aflată în administrarea noastră. În acest an vom deschide mai multe şantiere, în toate zonele judeţului, deoarece ne dorim să rezolvăm problemele de conectivitate a comunităţilor locale din mediul rural cu principalele căi de comunicaţie şi centre urbane”, a menţionat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Continue Reading

Investitii

58 de străzi din cartierele Bartolomeu și Tractorul vor fi reabilitate, din bani europeni

Published

on

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending