Connect with us

Cotidian

Brașovul în stare de alertă. Pulsul zonei metropolitane, după ridicarea restricțiilor de deplasare

Published

on

S-au ridicat restricțiile de deplasare în interiorul „zonei metropolitane” în care trăiesc, așadar am luat pulsul orașului după două luni de izolare.

Am pornit în redescoperirea Centrului Vechi cu busul inițial. Pentru că nu puteam lua contact cu realitatea din Uber, realitatea din Uber fiind una mascată de un ranking, în timp ce realitatea dată de RatBv este una destul de autentică. Așadar, bilet am, mască am, circuitul îl știu, urcat pe a doua ușă, coborât doar pe ultima, prima blocată pentru protecția șoferilor. Eu am ales ora prânzului și ziua era sâmbătă, pentru a evita orice aglomerație și expunere inutilă la orice eventual strănut.

Dimineață am citit două știri despre purtarea măștii în mijloacele de transport în comun. Una de la Oradea, unde municipalitatea mijlocește comercializarea măștilor de protecție la un preț începînd cu 1,5 ron/ bucata prin Administrația Domeniuli Public și prin OTL ( Oradea Transport Local ) și una din Paris, despre cum 98% din călători purtau măscă de protecție, prețul ei  (doar al celei de unică folosință cu filtru FFP ) fiind plafonat la 95 de cenți/ bucată. Eu am o mască simplă, nu știu cu ce filtru, am dat 3,20 ron pe ea, am cumpărat-o de la o farmacie din cartier.

În bus un polițist local, veghea la buna ocupare a locurilor. Nici prea apropiate nici prea distanțate. Numai bine. Probabil și la purtarea măștii, însă avea sarcina dificilă de a face educație călătorilor despre faptul că masca se poartă astfel încât să acopere nasul și gura, nu să acopere bărbia, sau ceafa cum o purta un adolescent. Cu succes în fața unei vârstnice cu respect pentru autoritate, fără succes în fața tânărului. 

Când am coborât din bus, la Primărie, m-am șters prima dată pe mâini cu un șervețel antibacterian și apoi am dat masca jos. Restul plimbării am făcut-o fără penru că nu am mai intrat nicăieri. Centrul era aerisit. La Parcul Titulescu într-adevăr nu mai există parcaj în zona de Nord, toată zona fiind acoperită acum de iarbă. Parcul destul de gol, vremea era frumoasă însă brașovenii par a respecta destul de bine indicațiile autorităților la responsabilitate.

Foto: Raja van Ik (2016)

După ce am traversat Parcul, ne-am oprit la ING, la Aro, nu aveam numerar și ne trebuia mai târziu. Vorbesc la plural pentru că nu mai eram singură în plimbarea mea, acesta fusese planul. Ce am observat când am ieșit din bancă a fost un domn care voia și el să intre, dar care a așteptat să ieșim noi și care a oprit ușa cu piciorul pentru a nu atinge bara aceea pe post de mâner.

Foto: Andrei Lăzărscu (aprilie 2020)

Am continuat pe Sf. Ioan, unde o singură cafenea era deschisă, la serviciul de take-away. În continuare pe stradă, erau oameni la plimbare, puțini, răsfirați și oarecum întrebători. Așa mi se părea mie. Republicii era aproape goală. Doarece eu nu am fost în Centru de două luni, mi se părea extrem de goală și Piața Sfatului la fel. Am ales să mergem către Poarta Ecaterinei pe trotuarul de la strada Barițiu. Nu cred că ne-am întâlnit cu cineva cât ne-a luat să ajungem la Facultatea de Silvicultură. În parcul din fața Porții Ecaterina erau câteva fete, în cel din spatele ei, nimeni. Ne-am așezat noi și am dezbătut despre politică și societate. 

După un timp ne-am continuat drumul, am traversat pe la trecerea de pietoni de la Poarta Schei și am urcat către Prund. Pe trotuarul din stânga. Am observat că mirosea a clor. Părea că au fost străzile spălate, deși acum cred că mirosul era din spital. În dreptul intrării la spital cineva ne-a făcut observație că nu trebuie să mergem pe trotuarul acela pentru că acolo opresc „ambulanțele cu bolnavi cu Covid”. Ne-am continuat drumul, până la gelateria aia de vis-a-vis de SRI. Nu-i știu numele, dar consider înghețata lor genială. Inițial mă gândeam că va fi o coadă până-n Prund, dar nu era așa. Oamenii destul de puțin și răsfirați conform normelor. Ne-am luat înghețata și am traversat. Deoarece prietenul cu care eram avea nevoie de un șervețel, ne-am oprit, am scos din geantă pachetul, am scos șervețelul, etc… Nu am realizat că ne-am oprit aproape de un cuplu care sprijinea gardul de la SRI. Ei au realizat, s-au ridicat și s-au mutat un metru mai departe de noi. Dar noi nu doream să ne oprim acolo ci în parc la Șaguna. Așadar am continuat. Ne-am oprit pe o bancă de la Șaguna, nu ne-a fost greu să găsim una goală, erau majoritatea goale.

Am coborât din nou în Piața Sfatului, am mers pe Hirscher, am urcat pe Bălcescu, pe Strada Sforii, pe Postăvarului, pe lângă Olimpia și ne-am plimbat pe Sub Tâmpa. Ăsta a fost cel mai animat loc din tot orașul. Mulți bicicliști, multe familii cu copii mici, mulți la plimbare cu câinii, majoritatea tineri, într-adevăr, Majoriatea tineri cei întâlniți în toată plimbarea noastră. După ce am admirat și macaralele care se vedeau în zare, în partea cealaltă a orașului, care mușcau din verdeața de pe deal, am coborât. Am continuat pe jos extrăgând concluzia clară că ni s-a cam atrofiat mușchii în izolare și că avem nevoie de mișcare în mod cert.

Nimeni nu a avut o rețetă clară de urmat la această criză, nicio țară, nicio administrație locală sau federală. Au existat țări care s-au organizat mai bine și unele mai prost. Au fost lideri mai străluciți și lideri doborâți de valul care a venit peste ei. Nici oamenii nu au reacționat toți la fel pentru că nu suntem la fel, fiecare și-a găsit mecanisme de înfruntare a stării pe care o parcugeam în funcție de mediul în care o traversa, de educație, de experiențe dar mai ales de felul în care se raporta la frică și de gradul de responsabilitate. Orașul este pustiu încă.

Foto: Mihaela Scânteie (16 mai 2020)

Fără organele vitale care sunt restauranele, terasele și cafenelele, este greu ca pulsul să-i revină repede. Cel mai important este desigur ca orașul, țara, să depășească acest moment al crizei sanitare, asta este primordial. Felul în care orașul redevine viu ține însă nu doar de cei care populează orașul ci și de administrație care așa cum scriam la începutul articolului are exemple de bune practici în alte orașe. Concluzia mea după plimbare este că oamenii vor fi precauți în general și că vor avea grijă de ei în primul rând. Evident, vom vedea cum va fi în zilele ce vor veni, însă am convingerea că toți vom pune umărul la revenire în felul în care putem, pentru că absolut toți suntem afectați. 

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Cotidian

Constatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă

Published

on

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită miercuri de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă pare mai degrabă de sticlă. Operatorul brașovean de apă nu este singurul din țară care are probleme de acest fel.

„Este o problemă națională. S-a întâmplat ca în Țara Românească să apară un producător, care a și dispărut între timp, dar mai mulți operatori din țară s-au trezit cu o marfă care, deși era pe hârtie era impecabilă, s-a dovedit în timp că are ceva probleme. Este polietilenă, dar după 4 – 5 ani a devenit sticlă. Și spărturile sunt atipice. În cazul unei conducte de polietilenă apare o umflătură și face «poc». Asta se sparge diferit, în lung”, a explicat reprezentantul Companiei Apa Brașov.

Un segment dintre Codlea și Ghimbav, înlocuit „pe bucățele”

Cele mai dese avarii s-au produs între Codlea și Ghimbav, însă nu au fost lipsiți de probleme nici consumatorii din Ghimbav. De altfel, anul acesta, în luna ianuarie, din cauza unei avarii în Ghimbav, locuitorii din oraș au stat fără apă mai multe ore.

„Jumătate din conductă a fost înlocuită, pe tronsonul cuprins între Codlea și pârâul Bârsa. S-a întâmplat acest lucru pentru că, pe măsură ce apăreau spărturile, erau instalate segmente noi, de 30 – 40 de metri de țeavă nouă”, a mai spus directorul de programe externe al Companiei Apa Brașov.

Problema ar putea fi rezolvată anul acesta

Problema acestei conducte magistrale ar putea fi rezolvată în cursul acestui an, când este programată înlocuirea conductei dintre Bârsa și Brașov. Astfel, Doru Șopterean a anunțat că biroul de proiectare al companiei a realizat documentația tehnică, iar în perioada următoare va fi lansată și licitația de lucrări, iar acestea ar putea fi terminate până la sfârșitul acestui an.

Continue Reading

Trending