Connect with us

Cotidian

Pensiile speciale ale judecătorilor CCR ne costă peste jumătate de milion de euro. Veniturile li s-au majorat printr-un artificiu

Published

on

Pensiile speciale încasate de şapte (din cei nouă) judecători ai Curţii Constituţionale au fost mărite în 2019 cu 160.000 de euro (13.300 de euro pe lună). Concret, statul român plăteşte doar pentru pensiile celor şapte judecători aproximativ 560.000 de euro pe an (47.000 de euro pe lună).

În toamnă, CCR va judeca tăierea pensiilor speciale, iar sentinţa e previzibilă. 

Pensiile speciale încasate de judecătorii CCR au crescut şi cu 5.000 de euro lunar.
Explicaţia: o lege cu dedicaţie votată de PSD cumulată cu creşterea artificială a salariului brut – prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, o decizie care s-a dovedit a fi doar o scamatorie pentru românii de rând, dar încă o sursă de bani pentru cei privilegiaţi. 

Declaraţiile de avere pe 2019 publicate luna trecută de judecătorii CCR arată creşteri exorbitante ale veniturilor în general şi ale pensiilor speciale în mod particular. Aşadar, sursa de venit e bugetul de stat. În mod paradoxal, cel mai mult au avut de câştigat politrucii – magistraţii care înainte de a ajunge la Curte au fost înregimentaţi politic, fără a face carieră în sistemul de drept. (mai multe detalii AICI)

Spre exemplu, pensia specială încasată de Valer Dorneanu a crescut cu 2.200 de euro lunar. Dorneanu a fost parlamentar PSD în două rânduri şi tot PSD l-a trimis la Curte în 2013. Marian Enache, alt magistrat care înainte de CCR a fost parlamnetar PSD şi UNPR timp de trei mandate, a primit o pensie specială mai mare cu 3.000 de euro lunar. Attila Varga, magistrat sprijinit de UDMR, care a primit o pensie specială majorată cu 5.500 de euro lunar.

Ce venituri au membrii CCR:

Valer Dorneanu încasează de la stat două pensii speciale (una de magistrat şi una de fost parlamentar PSD), pensia normală, precum şi salariul de judecător CCR. Acesta primeşte şi o leafă de la Universitatea Nicolae Titulescu.  În total, Valer Dorneanu este remunerat lunar cu 83.000 de lei (peste 17.000 de euro). În 2018, acesta încasa 64.000 de lei (peste 13.300 de euro). Pensia specială însumează 7.900 de euro, cu  2.200 de euro mai mult faţă de anul trecut.

Marian Enache are la rândul său trei pensii şi un salariu. Potrivit declaraţiei de avere, acesta a primit anul trecut din pensia specială de la CCR 497.500 de lei, cu 176.000 de lei mai mult faţă de 2018. Practic, pensia specială a acestuia a crescut cu 3.000 de euro pe lună. În total, cu tot cu salariu, fostul parlamentar a primit lunar suma de 74.000 de lei (15.300 de euro). În anul precedent, acesta primea lunar 61.000 de lei (12.600 de euro).

Attila Varga a primit anul trecut o pensie specială în valoare de aproximativ 410.000 lei, o creştere masivă faţă de cei 100.000 de lei trecuţi în declaraţia de avere anterioară. Practic, pensia specială a lui Varga a crescut de la un an la altul cu aproape 5.500 de euro pe lună.  Pe lângă această sumă Varga a mai primit un salariu de la CCR de 308.000 de lei, la care se adaugă 41.000 de lei din salariul de conferenţiar universitar. Astfel, acesta a primit lunar 63.250 de lei (13.076 de euro), aproape dublu faţă de 2018, atunci când primea lunar 35.280 de lei (7.200 de euro).

Mona Pivniceru a primit în 2019 de la CCR un salariu de aproape 290.000 de lei, la care se mai adaugă diferenţe salariale de 100.000 de lei şi banii cuveniti ca drepturi de proprietate intelectuală pentru cărţile publicate – 1.160 lei. Pivniceru a beneficiat de o pensie specială de 389.000 de lei, care a crescut doar cu 75 de euro pe lună, de la 384.650 de lei cât a primit în 2018. Per total, aceasta a încasat lunar 65.000 de lei (13.440 de euro), spre deosebire de 2018, atunci când a primit lunar din aceleaşi surse 57.000 de lei pe lună (11.800 de euro).

Livia Stanciu a încasat în 2019 din pensiile speciale şi restanţe salariale aceeaşi sumă ca şi în 2018, mai exact 450.000 de lei. Cu toate astea, Stanciu a primit o mărire de salariu. Dacă în 2018 aceasta a avut 284.000 de lei, un an mai târziu cumula 315.500 de lei. Per total, judecătorul a primit lunar în 2019 aproximativ 66.610 de lei (13.700 de euro), la această sumă adăugându-se şi diferenţe financiare restante de la ÎCCJ şi CSM, o sumă aproape identică cu cea încasată în 2018.

Daniel Morar a primit în 2018 o pensie specială de 350.000 de lei, care a crescut un an mai târziu la 360.000 de lei. La acest venit se mai adaugă salariul de la CCR şi diferenţele salariale de la DNA, care însumează 380.000 de lei, o creştere substanţială faţă de cei aproape 290.000 de lei primiţi în 2018 din aceleaşi surse. Per total, fostul şef DNA a primit anul trecut 61.500 de lei pe lună (12.714 de euro).

Constantin Deliorga a intrat relativ recent în rândul pensionarilor de lux după ce anul trecut a fost numit la CCR de PSD, pe vremea lui Liviu Dragnea. Magistratul Deliorga a fost judecător la Curtea de Apel Constanţa şi a ieşit la pensie în vara anului trecut, imediat după ce a fost numit la CCR. Acesta a primit anul trecut de la CCR şi de la Curtea de Apel Constanţa un salariu cumulat de 289.200 de lei. La aceşti bani se adaugă şi lunile de pensie specială prinse după ce a ajuns la Curte, însumând 144.700 de lei. În total, acesta a primit lunar 36.158 de lei (7.500 de euro).

Simina Tănăsescu este unul dintre cei doi judecători care nu sunt abonaţi la banii statului din pensii speciale. Potrivit declaraţiei de avere, fostul consilier prezidenţial a primit de la CCR un salariu de 161.000 de lei. La această sumă se mai adaugă salariul de profesor universitar de la Universitatea Bucureşti, drepturi de proprietate intelectuală şi investiţii ce însumează 190.000 de lei. Tănăsescu a avut în 2019 venituri de aproximativ 29.000 de lei (6.000 de euro).

Gheorghe Stan nu este nici el pensionar special încă. A primit anul trecut de la CCR un salariu de 152.000 de lei, la care se adaugă venituri provenite de la Inspecţia Judiciară, care se ridică la aproape 350.000 de lei. Astfel, Stan a avut în 2019 venituri lunare de 41.750 de lei (8.600 de euro).

 

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Cotidian

Constatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă

Published

on

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită miercuri de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă pare mai degrabă de sticlă. Operatorul brașovean de apă nu este singurul din țară care are probleme de acest fel.

„Este o problemă națională. S-a întâmplat ca în Țara Românească să apară un producător, care a și dispărut între timp, dar mai mulți operatori din țară s-au trezit cu o marfă care, deși era pe hârtie era impecabilă, s-a dovedit în timp că are ceva probleme. Este polietilenă, dar după 4 – 5 ani a devenit sticlă. Și spărturile sunt atipice. În cazul unei conducte de polietilenă apare o umflătură și face «poc». Asta se sparge diferit, în lung”, a explicat reprezentantul Companiei Apa Brașov.

Un segment dintre Codlea și Ghimbav, înlocuit „pe bucățele”

Cele mai dese avarii s-au produs între Codlea și Ghimbav, însă nu au fost lipsiți de probleme nici consumatorii din Ghimbav. De altfel, anul acesta, în luna ianuarie, din cauza unei avarii în Ghimbav, locuitorii din oraș au stat fără apă mai multe ore.

„Jumătate din conductă a fost înlocuită, pe tronsonul cuprins între Codlea și pârâul Bârsa. S-a întâmplat acest lucru pentru că, pe măsură ce apăreau spărturile, erau instalate segmente noi, de 30 – 40 de metri de țeavă nouă”, a mai spus directorul de programe externe al Companiei Apa Brașov.

Problema ar putea fi rezolvată anul acesta

Problema acestei conducte magistrale ar putea fi rezolvată în cursul acestui an, când este programată înlocuirea conductei dintre Bârsa și Brașov. Astfel, Doru Șopterean a anunțat că biroul de proiectare al companiei a realizat documentația tehnică, iar în perioada următoare va fi lansată și licitația de lucrări, iar acestea ar putea fi terminate până la sfârșitul acestui an.

Continue Reading

Cotidian

Marius Dunca, vicepreședinte PSD: „România are nevoie de stabilitate, investiții și solidaritate. Nu de austeritate!”

Published

on

By


Vicepreședintele PSD, senatorul Marius Dunca, transmite un mesaj ferm față de prioritățile guvernamentale din perioada următoare. Acesta subliniază obligația statului de a interveni cu măsuri de sprijin acum, când costul vieții a explodat și presiunea asupra familiilor și companiilor românești este deja ridicată. În acest sens, PSD a propus un pachet amplu de măsuri pentru relansarea economică un pachet de solidaritate pentru persoanele vulnerabile.

„Adoptarea pachetului de relansare economică și a celui de solidaritate nu este opțională și nu este negociabilă. Trebuie să luăm măsuri urgente pentru protejarea nivelului de trai al românilor, pentru că măsurile de austeritate au afectat întreaga societate, dar în special pe cei vulnerabili. Măsurile PSD sunt coerente și combină responsabilitatea bugetară cu solidaritatea socială și stimularea economiei. Prin pachetul de solidaritate venim în sprijinul a peste 5 milioane de români, iar impactul bugetar total este de doar 0,16% din PIB, incomparabil mai mic decât economiile de 1% din PIB realizate prin neindexarea pensiilor și alocațiilor. Îi ajutăm astfel pe pensionarii cu venituri mici, pe copiii din familiile vulnerabile și pe cei cu dizabilități sau handicap. Concret, vorbim despre sprijin financiar în două tranșe egale, cuprinse între 600 și 1000 de lei, pentru pensiile cuprinse între 1500 și 3000 de lei”, declară Marius Dunca, vicepreședinte PSD.

În paralel, PSD solicită introducerea urgentă a unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile afectate de liberalizarea prețurilor la gaze, similară celei din domeniul energiei, și respinge categoric orice reducere a bugetului Educației, domeniu deja grav afectat de tăieri operate anterior.

„Pachetul de relansare economică este esențial pentru menținerea locurilor de muncă și pentru supraviețuirea firmelor românești. Măsura-cheie propusă de PSD este creditul fiscal pentru investiții și are impact bugetar zero. Prin reducerea temporară a obligațiilor fiscale pentru companiile care investesc, statul stimulează dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă și extinderea bazei de impozitare, fără a pierde venituri la buget”, mai spune senatorul brașovean.

Marius Dunca subliniază faptul că Partidul Social Democrat va susține doar soluții care reduc presiunea asupra oamenilor și economiei și va sancționa politic orice tentativă de a prelungi austeritatea pe seama celor vulnerabili.

Continue Reading

Trending