Ramai la curent!

Cotidian

Pensiile speciale ale judecătorilor CCR ne costă peste jumătate de milion de euro. Veniturile li s-au majorat printr-un artificiu

Publicat

in

Pensiile speciale încasate de şapte (din cei nouă) judecători ai Curţii Constituţionale au fost mărite în 2019 cu 160.000 de euro (13.300 de euro pe lună). Concret, statul român plăteşte doar pentru pensiile celor şapte judecători aproximativ 560.000 de euro pe an (47.000 de euro pe lună).

În toamnă, CCR va judeca tăierea pensiilor speciale, iar sentinţa e previzibilă. 

Pensiile speciale încasate de judecătorii CCR au crescut şi cu 5.000 de euro lunar.
Explicaţia: o lege cu dedicaţie votată de PSD cumulată cu creşterea artificială a salariului brut – prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, o decizie care s-a dovedit a fi doar o scamatorie pentru românii de rând, dar încă o sursă de bani pentru cei privilegiaţi. 

Declaraţiile de avere pe 2019 publicate luna trecută de judecătorii CCR arată creşteri exorbitante ale veniturilor în general şi ale pensiilor speciale în mod particular. Aşadar, sursa de venit e bugetul de stat. În mod paradoxal, cel mai mult au avut de câştigat politrucii – magistraţii care înainte de a ajunge la Curte au fost înregimentaţi politic, fără a face carieră în sistemul de drept. (mai multe detalii AICI)

Spre exemplu, pensia specială încasată de Valer Dorneanu a crescut cu 2.200 de euro lunar. Dorneanu a fost parlamentar PSD în două rânduri şi tot PSD l-a trimis la Curte în 2013. Marian Enache, alt magistrat care înainte de CCR a fost parlamnetar PSD şi UNPR timp de trei mandate, a primit o pensie specială mai mare cu 3.000 de euro lunar. Attila Varga, magistrat sprijinit de UDMR, care a primit o pensie specială majorată cu 5.500 de euro lunar.

Ce venituri au membrii CCR:

Valer Dorneanu încasează de la stat două pensii speciale (una de magistrat şi una de fost parlamentar PSD), pensia normală, precum şi salariul de judecător CCR. Acesta primeşte şi o leafă de la Universitatea Nicolae Titulescu.  În total, Valer Dorneanu este remunerat lunar cu 83.000 de lei (peste 17.000 de euro). În 2018, acesta încasa 64.000 de lei (peste 13.300 de euro). Pensia specială însumează 7.900 de euro, cu  2.200 de euro mai mult faţă de anul trecut.

Marian Enache are la rândul său trei pensii şi un salariu. Potrivit declaraţiei de avere, acesta a primit anul trecut din pensia specială de la CCR 497.500 de lei, cu 176.000 de lei mai mult faţă de 2018. Practic, pensia specială a acestuia a crescut cu 3.000 de euro pe lună. În total, cu tot cu salariu, fostul parlamentar a primit lunar suma de 74.000 de lei (15.300 de euro). În anul precedent, acesta primea lunar 61.000 de lei (12.600 de euro).

Attila Varga a primit anul trecut o pensie specială în valoare de aproximativ 410.000 lei, o creştere masivă faţă de cei 100.000 de lei trecuţi în declaraţia de avere anterioară. Practic, pensia specială a lui Varga a crescut de la un an la altul cu aproape 5.500 de euro pe lună.  Pe lângă această sumă Varga a mai primit un salariu de la CCR de 308.000 de lei, la care se adaugă 41.000 de lei din salariul de conferenţiar universitar. Astfel, acesta a primit lunar 63.250 de lei (13.076 de euro), aproape dublu faţă de 2018, atunci când primea lunar 35.280 de lei (7.200 de euro).

Mona Pivniceru a primit în 2019 de la CCR un salariu de aproape 290.000 de lei, la care se mai adaugă diferenţe salariale de 100.000 de lei şi banii cuveniti ca drepturi de proprietate intelectuală pentru cărţile publicate – 1.160 lei. Pivniceru a beneficiat de o pensie specială de 389.000 de lei, care a crescut doar cu 75 de euro pe lună, de la 384.650 de lei cât a primit în 2018. Per total, aceasta a încasat lunar 65.000 de lei (13.440 de euro), spre deosebire de 2018, atunci când a primit lunar din aceleaşi surse 57.000 de lei pe lună (11.800 de euro).

Livia Stanciu a încasat în 2019 din pensiile speciale şi restanţe salariale aceeaşi sumă ca şi în 2018, mai exact 450.000 de lei. Cu toate astea, Stanciu a primit o mărire de salariu. Dacă în 2018 aceasta a avut 284.000 de lei, un an mai târziu cumula 315.500 de lei. Per total, judecătorul a primit lunar în 2019 aproximativ 66.610 de lei (13.700 de euro), la această sumă adăugându-se şi diferenţe financiare restante de la ÎCCJ şi CSM, o sumă aproape identică cu cea încasată în 2018.

Daniel Morar a primit în 2018 o pensie specială de 350.000 de lei, care a crescut un an mai târziu la 360.000 de lei. La acest venit se mai adaugă salariul de la CCR şi diferenţele salariale de la DNA, care însumează 380.000 de lei, o creştere substanţială faţă de cei aproape 290.000 de lei primiţi în 2018 din aceleaşi surse. Per total, fostul şef DNA a primit anul trecut 61.500 de lei pe lună (12.714 de euro).

Constantin Deliorga a intrat relativ recent în rândul pensionarilor de lux după ce anul trecut a fost numit la CCR de PSD, pe vremea lui Liviu Dragnea. Magistratul Deliorga a fost judecător la Curtea de Apel Constanţa şi a ieşit la pensie în vara anului trecut, imediat după ce a fost numit la CCR. Acesta a primit anul trecut de la CCR şi de la Curtea de Apel Constanţa un salariu cumulat de 289.200 de lei. La aceşti bani se adaugă şi lunile de pensie specială prinse după ce a ajuns la Curte, însumând 144.700 de lei. În total, acesta a primit lunar 36.158 de lei (7.500 de euro).

Simina Tănăsescu este unul dintre cei doi judecători care nu sunt abonaţi la banii statului din pensii speciale. Potrivit declaraţiei de avere, fostul consilier prezidenţial a primit de la CCR un salariu de 161.000 de lei. La această sumă se mai adaugă salariul de profesor universitar de la Universitatea Bucureşti, drepturi de proprietate intelectuală şi investiţii ce însumează 190.000 de lei. Tănăsescu a avut în 2019 venituri de aproximativ 29.000 de lei (6.000 de euro).

Gheorghe Stan nu este nici el pensionar special încă. A primit anul trecut de la CCR un salariu de 152.000 de lei, la care se adaugă venituri provenite de la Inspecţia Judiciară, care se ridică la aproape 350.000 de lei. Astfel, Stan a avut în 2019 venituri lunare de 41.750 de lei (8.600 de euro).

 

Cotidian

Pisoi curioși, blocați într-o gură de canalizare din Brașov. Au fost adoptați de salvator

Publicat

in

Pompierii de la ISU Brașov au avut ieri o misiune inedită. Printr-un apel telefonic au fost anunțați că pe strada Institutului din Brașov este un pisoi blocat într-o gură de canalizare. Pompierii au mers la fața locului cu o autospecială de stingere și au constatat că într-o conductă greu accesibilă erau blocați doi pisoi.

Cum spațiul era foarte îngust, pentru a scoate pisicii captivi, pompierii au găsit o soluție ingenioasă: a fost introdusă cu grijă o cantitate mică de apă în conductă, iar pisoii au fost așteptați la ieșire.  Planul a funcționat.

Pisoii au fost predați personalului de la CATTIA, care are grijă și de mama lor. Acolo au primit hrană, căldură și toate îngrijirile necesare.

„Povestea are și un final fericit: unul dintre colegii noștri s-a atașat atât de mult de unul dintre micii buclucași, încât mâine va merge să îl adopte”, a anunțat ISU Brașov.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul și Nürnbergul pregătesc noi proiecte comune în educație și cultură. Târgul de Crăciun, printre temele discutate

Reprezentanți ai administrațiilor din Brașov și Nürnberg au discutat despre extinderea colaborării în domeniul educației și culturii. Pe agenda întâlnirii s-au aflat parteneriate între școli, participarea la Festivalul Românesc din Nürnberg și colaborarea pentru organizarea târgurilor de Crăciun.

Publicat

in

Reprezentanți ai administrației locale din Brașov și Nürnberg au discutat despre extinderea colaborării dintre cele două orașe, cu accent pe proiecte educaționale, schimburi între instituții de învățământ și inițiative culturale, în cadrul vizitei unei delegații din orașul german. Întâlnirea a fost coordonată de viceprimarul Brașovului, Dan Ghiță, și Werner Henning, consilier local în Nürnberg, care a venit în România însoțit de Bernhard Palm, directorul școlii profesionale Berufliche Schule 1 din orașul german.

Vizite la școli și la unul dintre cei mai mari angajatori din județ

Potrivit Primăriei Brașov, discuțiile au vizat dezvoltarea unor parteneriate între unități de învățământ din cele două orașe și identificarea unor noi proiecte comune în domeniul formării profesionale.

Astfel, în cadrul vizitei la Brașov, delegația germană a participat la întâlniri la Școala Profesională Germană Kronstadt și a analizat proiectul educațional MiniTechnicus, destinat familiarizării elevilor cu domeniile tehnice. Programul a inclus și o vizită la compania Schaeffler, unul dintre cei mai importanți investitori din județul Brașov, grup care își are originile în regiunea Nürnberg.

Brașovul, invitat la Festivalul Românesc de la Nürnberg

Unul dintre subiectele abordate în cadrul întâlnirii a fost participarea Brașovului la Festivalul Românesc organizat luna viitoare în Nürnberg. De asemenea, reprezentanții celor două administrații au discutat despre colaborarea privind organizarea târgurilor de Crăciun. Cu această ocazie, municipalitatea brașoveană a transmis o invitație oficială primarului din Nürnberg pentru a participa la ediția din acest an a Târgului de Crăciun din Brașov.

Potrivit administrației locale, orașul german ar urma să fie prezent cu un stand propriu și să participe la programul artistic al evenimentului.

Consilier local la Nurnberg, născut în Mureș

Werner Henning, membru al Consiliului Local Nürnberg, s-a născut în localitatea Nadeș, județul Mureș, și s-a stabilit în Germania în anul 1983. În ultimii ani, acesta a fost implicat în proiecte care au contribuit la dezvoltarea relațiilor dintre Brașov și Nürnberg, în special în domeniile educației profesionale și schimburilor culturale.

Citește mai departe

Cotidian

Angajații Direcției Județene de Mediu Brașov ies vineri la curățenie. Acțiunea de ecologizare este organizată în Ziua Mondială a Mediului

Publicat

in

În fiecare an, în 5 iunie, este marcată Ziua Mondială a Mediului, dedicată conștientizării și acțiunii pentru protejarea mediului la nivel global.

Este un eveniment mondial însemnat, celebrat începând cu anul 1974, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite (ONU). Evenimentul este găzduit în fiecare an într-o țară diferită, cu activității axate pe o temă anume. 

Ziua Mondială a Mediului Înconjurător – 2026 are loc în Coreea de Sud, iar evenimentele desfășurate pentru marcarea acestei zile au vor viza  schimbările climatice și vor atrage atenția asupra fenomenelor tot mai frecvente precum valuri de căldură, incendii, creșterea nivelurilor mărilor, topirea ghețarilor, etc.

Direcția Județeană de Mediu (DJM) Brașov marchează aceasta zi printr-o acțiune de igienizare a unei zone turistice din municipiul Brașov, implicând atât angajații instituției, cât și alte persoane care vor să ni se alăture.

Celebrarea Zilei Mondiale a Mediului constituie un bun prilej pentru creșterea gradului de conștientizare ecologică, promovarea acțiunilor individuale și colective pentru protejarea planetei, precum și pentru încurajarea guvernelor, companiilor și societății civile să adopte politici și practici sustenabile”, a declarant Ciprian Băncilă, directorul DJM Brașov.

Citește mai departe

Trending