Toate cele trei partide, PNL, PSD și USR-PLUS, au alocat spațiu generos domeniului sănătății, în programele lor de guvernare. PNL promite creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB, investiții masive și o amplă reformă, PSD vine și el cu promisiunea alocării suplimentare câte 0,5% din PIB pe an pentru sănătate, în fiecare an, și promovează conceptul de sănătate publică comunitară, iar USR vrea să liberalizeze sistemul de asigurări de sănătate, să nu mai existe doar CNAS. (O analiză Hotnews.ro)

PNL și PSD tratează separat și problema pandemiei cu coronavirus. USR nu dedică pagini speciale pentru acest subiect. PNL și PSD prezintă cifre legate de finanțările publice și ponderea lor în PIB. În schimb, USR evită estimările legate de bani. 

Toate cele trei partide promit extinderea și îmbunătățirea serviciilor medicale, construirea de spitale regionale, modernizarea actualelor spitale, programe de sănătate publică, programe de screening, accesarea de fonduri europene pentru investiții etc. 

• Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB;
• Utilizarea eficientă a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 în valoare de peste 4,6 mld. Euro.
• Finalizarea celui mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, derulat în 2020 prin POIM, cu 297 de proiecte în valoare de 1,3 mld. Euro;
• Dezvoltarea asigurărilor complementare şi suplimentare de sănătate cu creșterea fondurilor private ca sursă alternativă de finanțare;
• Creșterea numărului locurilor alocate diferitelor specialități la rezidențiat, astfel încât să fie asigurat necesarul de specialiști în domenii prioritare pentru păstrarea lor în țară;
• Extinderea serviciilor medicale de asistenţă medicală primară şi ambulatorie cu o creștere graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) la 10% până în anul 2024;
• Încurajarea prevenției în sănătate prin campanii de informare a vaccinării și aprovizionarea sistemului sanitar cu vaccinuri;
• Extinderea programelor naţionale de screening și finanțarea acestora cu fonduri de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă;
• Înființarea agenției e-Health care să coordoneze toate activitățile sistemului informatic din sistemul de sănătate;
• Optimizarea Dosarului Electronic de Sănătate și extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei.

Reformarea administrativă a sistemului de sănătate. Una din prioritățile noastre este de elaborare a unei noi legi a sănătății. Modernizarea sistemului de sănătate implică și reorganizarea instituțiilor publice din domeniu. În acest sens, a fost făcut un prim pas prin reorganizarea Ministerului Sănătății.

a) Introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat sănătății;
b) Investiții de cel puțin 1,8 miliarde Euro din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, prin investiții în infrastructura institutelor de boli cardiovasculare, îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților oncologici, creșterea accesului la servicii publice de sănătate de înaltă calitate și îmbunătățirea accesului la servicii multidisciplinare prin investiții în infrastructura spitalelor județene de urgență, a spitalelor de urgență, a spitalelor clinice, a spitalelor de pediatrie, a institutelor de pneumoftiziologie/gerontologie și geriatrie, îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate pacienților diagnosticați cu tuberculoză, prin investiții în infrastructura unităților spitalicești de pneumoftiziologie și asigurarea accesului la servicii de sănătate prin implementarea soluțiilor de digitalizare în sistemul de sănătate. Pentru domeniul sănătate, în Planul Național de Reziliență și Redresare sunt avute în vedere investiții în 10 unități sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiții în infrastructura medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardio-vasculare și secțiile cardio-vasculare din municipiile reședință de județ.
c) Investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde Euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate, prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament;
d) Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe;
e) Realizarea unei infrastructuri medicale moderne prin aplicarea Programului de investiţii al Ministerului Sănătăţii, vizând prioritar finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare precum și dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanțarea acestora.  

Investiții prin programele de finanțare de dezvoltare locală:

• 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei;
• 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
• 110 spitale orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
• 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.
• Continuarea derulării programului de consolidări și a altor lucrări de intervenții pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021-2024 fiind de 140.000.000 lei;
• Dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de1.250.933.000 lei pentru perioada 2021-2024;
• Extinderea pe o perioadă de 4 ani și obținerea unei finanțări adiționale de 150 milioane Euro pentru Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) astfel încât să permită finalizarea în 2024 a celor 3 centre de mari arși (Timișoara,Târgu Mureș, Grigore Alexandrescu) precum și a celorlalte obiective (13 centre de radioterapie, 8 laboratoare de patologie pentru screening-ul cancerului de col uterin, etc.);
• Derularea proiectului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19” din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanțare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare și substanțe biocide. Astfel, acest program a devenit cel mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, cele 297 de proiecte depuse însumând o valoare estimată de 1,3 miliarde de Euro.

PSD accentuează măsurile de combatere a pandemiei. Câteva dintre ele

• Testarea tuturor indivizilor, indiferent de simptome, în locurile cu incidență ridicată
• Dezvoltarea unei aplicații informatice care să permită oricui să beneficieze de testare, la nevoie, în cazul în care consideră că este la risc de infecție
• Creșterea capacității de testare, în condiții de control al calității, prin crearea de centre regionale de training și supervizare, în parteneriat cu instituțiile de învățământ medical superior și cu Institutul Cantacuzino
• Încurajarea producției de medicamente autohtone și de dispozitive medicale necesare pentru diagnosticarea și tratamentul COVID-19
• Restructurarea urgentă a Direcțiilor de Sănătate Publică prin constituirea structurii operative de intervenție în sănătatea publică, coordonată de Institutului Național de Sănătate Publică
• Reprofesionalizarea sănătății publice și eliminarea modului de a lua decizii bazate pe interesele politice care nu sunt întemeiate pe recomandările expertilor medicali și cele ale OMS și ECDC
• Reorganizarea spitalelor generale; amenajarea de circuite dedicate și paturi pentru pacienții COVID-19, inclusiv pentru terapie intensiva

Cum vrea PSD să reformeze sistemul de sănătate

Rețea națională de centre medicale comunitare.
Scop: Acces rapid și neîngrădit al tuturor cetățenilor la asistență medicală primară.
Număr centre: 800
Cost: 500.000 euro/centru
Număr beneficiari: 6-8 milioane

Reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem de sănătate, spune PSD.

Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate
Scop: creșterea accesibilității tuturor cetățenilor, mai ales din orașele mici si din localitățile rurale, la servicii medicale de specialitate, acces la un pachet de investigații paraclinice, spitalizare de zi și servicii conexe, inclusiv telemedicină
Număr centre: 200
Cost: 2 mil. euro/centru

Centre unice de programare a pacienților (CUPP)
Scop: acces rapid și civilizat al pacienților la servicii medicale ambulatorii de specialitate
Număr centre: similar centrelor ambulatorii de specialitate
Cost: 100.000 euro/CUPP
Actualele ambulatorii de specialitate (circa 150) vor fi integrate în rețeaua națională.

Spitale publice la standarde europene

Dezvoltarea în spitale a laboratoarelor de diagnostic microbiologic, a serviciilor de epidemiologie și de igiena spitalicească. Prescrierea prudentă a antibioticelor în spital prin încadrarea de medici specialiști de boli infecțioase și instruirea periodică a personalului medical

Rețeaua națională de spitale regionale
Scop:asigurarea de servicii medicale pentru pacienții din regiunea pe care o deservesc; coordonatori regionali al pregătirii medicilor și asistenților medicali, împreună cu universitățile de medicină din aria de competență.

Centre de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu
Scop:asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistență medicală, cât si socială, acces facil la servicii medicale paliative în toate județele

Accesul la medicamente esențiale
Compensarea medicamentelor și vaccinurilor și tratamente gratuit pentru pacienții incluși în programele naționale prin reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice

Pe partea de finanțare, PSD promite alocare suplimentară a minim 0,5% din PIB pentru domeniul sănătății, în fiecare an, până în 2024. Aproape 60 miliarde de euro va fi bugetul total destinat Sănătății pentru perioada 2021-2024.

Promisiunile USR

Liberalizarea sistemului de asigurări de sănătate, acesta să nu mai fie gestionat doar de CNAS. Încurajarea concurenței în sistemul de sănătate astfel încât toți românii să aibă dreptul de a alege în ceea ce privește serviciile și asigurările de sănătate și să beneficieze de sprijinul financiar al statului prin care să poată face efectiv această alegere. Adică, cetățenii să aibă dreptul să direcționeze o parte din ele către un asigurator pe care și-l aleg, pe modelul Pilonului 2 de pensii. USR spune că va acționa în două planuri. Primul referitor la funcționarea în sine a CNAS, care trebuie depolitizat, profesionalizat și condus mai bine. Al doilea referitor la piața asigurărilor de sănătate, unde românii să aibă mai multe opțiuni prin deschiderea la concurență. Statul își menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS. Va fi încurajată apariția de noi furnizori de servicii medicale și creșterea calității acestora.

Alte promisiuni

• Modernizarea spitalelor, construcția de spitale noi și a unei infrastructuri sanitare moderne, prin investirea a 1 miliard de euro următorii patru ani. Finalizarea celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova). Pregătirea construcției de spitale regionale în București, Brașov și alte centre universitare.
• Construcția de centre comunitare și asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii.
• Înființarea unui centru de permanență în imediata vecinătate a Unităților de Primiri Urgențe, astfel încât timpii de așteptare la UPU să scadă semnificativ.
• Medici de familie în toate comunele și asistenți medicali în toate satele din țară până în 2024, dublarea performanței programelor naționale de prevenție, recompensarea persoanelor care duc un stil de viață sănătos și introducerea educației pentru sănătate în școli.
• „Sănătatea populației în toate politicile”- Lege a Prevenției care să structureze o nouă arhitectură a responsabilității infrastructurii instituționale, să dimensioneze resursa umană și financiară pentru Planurile Naționale de Organizarea de caravane medicale în zonele fără infrastructură medicală ori acordare de vouchere de transport pentru bolnavii nevoiași sunt alte măsuri care vor îmbunătăți accesul pacienților la serviciile medicale.
• Oferirea de bonusuri materializate în servicii medicale gratuite tuturor persoanelor obeze și diabeticilor și ce își îmbunătățesc indicatorii de severitate (scăderea greutății, controlarea indicelui glicemic, scăderea tensiunii arteriale etc).
• Prevenția prin screening și depistare precoce, monitorizarea și managementul integrat al bolilor netransmisibile.
• Deblocarea legii vaccinării.
• Elaborarea, finanțarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină. Un rol important îl va avea dezvoltarea cabinetelor medicale școlare.
• Planuri de prevenție a infecțiilor nosocomiale și de utilizare judicioasă a antibioticelor în spitale și centrele rezidențiale
• Finanțarea medicinei de familie cu minimum 8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și creșterea progresivă a rolului său, astfel încât numărul internărilor evitabile să scadă prin monitorizarea și dispensarizarea adecvată a bolilor cronice și măsuri preventive eficiente.
• Ombudsman în sănătate—crearea unui organism independent care să investigheze diferitele tipuri de administrare defectuoasă, de abuzuri sau de discriminare din sistemul de sănătate.
• Garantarea accesului românilor, în regim 100% compensat, la medicamentele esențiale de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății.
• Întocmirea listei medicamentelor esențiale care să fie prezente permanent, fără nicio discontinuitate.
• Ghidare—înființarea unor birouri/call center-uri cu personal medical specializat dedicat pacienților care necesită o atenție medicală complexă, pluri-disciplinară (navigator oncologic, naviga-tor TBC, navigator cardio-vascular).
• Responsabilizarea ca „procurator de medicamente” a mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari din Centrele de Asistență Medico-Socială, astfel încât persoanele vârst-nice sau nedeplasabile din zona rurală să aibă acces la medicamentele de care au nevoie.
• Crearea primului Program Național de Îmbunătățire a Calității Actului Medical prin care vor fi recompensate educațional și financiar echipele medicale care își îmbunătățesc rezultatele, precum și spitalele care implementează proiecte concrete de creștere a siguranței actului medical și a experienței pacientului.
• Combaterea infecțiilor nosocomiale—crearea unei infrastructuri adecvate care să permită izolarea pacienților infectați, planuri clare de prevenire și protocoale de utilizare judicioasă a antibioticelor, compensarea deficitului de personal medical specializat—infecționiști, epidemiologi, microbiologi.
• Constituirea unui Fond Național de Inovație în Sănătate prin care să fie stimulată dezvoltarea de soluții digitalizate și de telemedicină prin care să debirocratizăm practica medicală și să apropiem medicul de pacient.
• Dezvoltarea și implementarea serviciilor e-health / telemedicină, mai ales în mediul rural unde există penurie de medici. Operaționalizarea și utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate, accesibil pacientului și medicului curant, instrument standardizat care va conține istoricul medical complet—alergii, imunizări, diagnostice, investigații efectuate, tratamente urmate. Realizarea Registrelor Naționale Suverane de Boli.