Connect with us

Cotidian

Peste 70 de kilometri de piste pentru bicicliști pe digurile de pe marginea râurilor din județul Brașov. Au fost stabilite cinci trasee, dar urmează etapa birocratică

Published

on

Pe lângă „autostrăzile” pentru bicicliști de pe marginea drumurilor naționale, județene sau comunale, în județul Brașov ar putea fi amenajate și trasee „off road” pe mai multe diguri de apărare de pe marginea cursurilor de apă. Ideea a fost analizată marți în timpul ședinței Grupului de lucru pentru realizarea Planului de Mobilitate la nivelul județului Braşov, de Todorică Șerban – vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Brașov și de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Brașov – Mihai Uță.

Astfel, reprezentantul SGA Brașov a propus cinci trasee, cu o lungime totală de peste 70 km, dintre care patru trec prin Zona Metropolitană Brașov, iar unul este în zona Rupea. 

„Acestea sunt câteva trasee pe care le-am identificat în primă fază, la solicitarea vicepreşedintelui al Consiliului Judeţean Braşov. Desigur, ar putea fi vorba şi despre alte posibile trasee, însă este necesară deplasarea pe teren a reprezentanţilor CJ care, de comun acord cu specialiştii noştri, să identifice alte diguri pretabile pentru piste de ciclism şi să stabilească modalitatea în care s-ar putea realiza legătura acestora cu infrastructura rutieră. Diguri există şi în zona Făgăraşului, la acumulările de pe cursul Oltului, între Voila şi Viştea, dar acestea aparţin de Hidroelectrica şi nu ar putea fi utilizate pentru piste de ciclism”, a explicat directorul SGA Braşov.

Lucrările sunt mai simple, birocrația mai complicată 

Toate digurile incluse în traseele propuse sunt construite din pământ compactat şi înierbat, având o înălţime medie şi o lăţime a coronamentului între 2 şi 4 metri. Pentru ca aceste construcţii de apărare împotriva inundaţiilor să poată fi utilizate pentru crearea unor piste de biciclete, sunt necesare lucrări de amenajare a coronamentului prin nivelare şi completare cu pământ în zonele cu denivelări pronunţate, precum şi a intersecţiilor cu podurile existente pe traseu. În zonele în care structura podurilor rutiere permite accesul bicicletelor pe sub acestea, este nevoie de amenajarea unor rampe de coborâre şi urcare pe diguri.   

Mihai Uţă a precizat că în momentul de faţă digurile de pe cursurile de apă din judeţ nu sunt intabulate, fiind în proprietatea statului român. „Dacă administraţia judeţeană îşi manifestă intenţia fermă de demarare a amenajării pistelor de biciclete, SGA Braşov va începe de îndată procedurile privind intabularea digurilor cuprinse în proiect”, a explicat Uță. 

La rândul său, vicepreşedintele CJ, Todorică Şerban, a spus că trebuie găsită varianta optimă din punct de vedere juridic prin care să primim în administrare aceste diguri, astfel încât investiţiile de amenajare a pistelor, de montare a toaletelor publice şi creare a unor spaţii de odihnă, precum şi lucrările de întreţinere pe timp de vară şi iarnă a traseelor să poată fi realizate de către autoritatea judeţeană.  În acest sens, va fi  organizată o întâlnire de lucru între reprezentanţii CJ Braşov, cei ai SGA Braşov şi conducerea ABA Olt”. Pentru a rezolva această problemă, reprezentantul administrației județene brașovene vrea să se „inspire” din proiecte asemănătoare, implementate la Timișoara și Oradea.  

Care sunt cele cinci trasee de pe diguri: 

  1.  Primul traseu pleacă din Braşov, de la podul peste pârâul Ghimbăşel situat pe strada Lânii şi continuă cu podul de pe strada Plugarilor – podul de la CAP Stupini – podul de la DN 13 – podul la drumul Bod-Sânpetru, punct din care traseul fie se poate ramifica spre Sânpetru (pe malul drept al pârâului Durbav), fie continuă până la podul de la drumul judeţean 112 A Bod Colonie-Bod Sat, de unde se poate merge până la podul peste Olt, spre Araci. De la podul Bod-Araci situat pe DJ 103, traseul poate merge mai departe pe malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Ghimbăşelul Vechi, de unde poate continua pe malul stâng al acestuia până în localitatea Bod-Sat. O altă ramificaţie ar putea fi realizată spre Feldioara, prin utilizarea digurilor de pe malul stâng al pârâului Bârsa şi al Oltului. Pe acest traseu, lungimea totală a digurilor este de 26 de km. 
  2. Al doilea traseu are punctul de urcare pe dig la podul peste Olt situat pe drumul judeţean 112, în localitatea Podu Olt. Traseul continuă pe digul de pe malul drept al Oltului, până la podul situat în aval, la confluenţa cu Râul Negru, având punctul final la Lunca Câlnicului. Ramificaţiile posibile ale traseului sunt spre Hărman, Araci şi Bod – prin intermediul drumurilor comunale şi judeţene, precum şi spre Prejmer – prin traversarea drumului naţional 11. Digurile de pe acest traseu totalizează 6 km lungime.
  3. Cel de-al treilea traseu porneşte de la podul peste Tărlung situat pe DN 10, continuă pe digul de pe malul stâng până la podul din Lunca Mărcuşului, după care poate ajunge la Lunca Câlnicului, prin intermediul digului de pe malul stâng al Râului Negru, trecând prin localităţile covăsnene Băcel, Lunca Mărcuşului şi Chiciş, având punctul final la podul de pe DJ 112. Şi acest traseul poate avea o ramificaţie spre Prejmer, utilizând drumurile judeţene şi comunale. Lungimea traseului de diguri este de 25,2 km.
  4. Traseul al patrulea îşi are punctul de plecare la podul peste pârâul Homorod-Ciucaş, pe malul stâng, ajunge în localitatea Satu Nou la podul situat pe DJ 112, continuă pe dig până la podul peste Homorod-Ciucaş situat pe DN 13, la Feldioara, după care urmează malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Bârsa şi se încheie la podul de pe DN 13, la Hanul din Ardeal. Acest traseu poate avea ramificaţii spre comunele Dumbrăviţa şi Hălchiu realizate prin intermediul drumurilor judeţene şi comunale. Digurile incluse în traseu au o lungime însumată de 23,6 km.
  5. Cel de-al cincilea traseu descris de directorul SGA Braşov este identificat în zona Rupea. Punctul de urcare pe dig se află la intersecţia drumului naţional 13 cu drumul judeţean 105 A. Traseul continuă pe malul stâng al pârâului Fişer până la confluenţa cu pârâul Cozd, apoi pe malul stâng al acestuia până la DJ 132, după care merge mai departe până la confluenţa cu pârâul Homorodul Mare, punctul final fiind la intersecţia cu DJ 132 Homorod – Mercheaşa. Ramificaţiile de traseu care s-ar putea realiza folosind drumurile judeţene şi comunale sunt spre localităţile Caţa şi Mercheaşa. Lungimea digurilor ajunge la 10 km.

 

 

 

Cotidian

Primarul din Săcele, indecis în privința păcănelelor. Cele 11 săli din oraș „vor fi analizate”

Published

on

Primarul municipiului Săcele, Virgil Popa,  este indecis în ceea ce privește interzicerea jocurilor de noroc din oraș. El a precizat că în cursul acestei săptămâni vor fi analizate toate cele 11 săli de jocuri, după care vor fi luate deciziile în acest sens.


„Pentru mine, ca primar, prioritatea este protejarea comunității, dar și respectarea cadrului legal și a mediului economic local. Nu susțin nici decizii pripite, nici abordări populiste”, a declarat primarul.

Evaluarea celor 11 săli va include amplasarea fiecărei locații;  respectarea condițiilor legale actuale; impactul social;  contribuția fiscală la bugetul local; numărul de salariați cu domiciliul în Săcele;  posibilitatea introducerii unor reguli suplimentare la nivel local.

Amintim că în Zărnești, Consiliul Local s-a pronunțat împotriva jocurilor de noroc, iar edilii din Râșnov și Brașov au declarat că vor propune interzicerea acestei activități. 

Continue Reading

Cotidian

Școlile din Brașov, tot mai nesigure. Posturile sunt blocate, iar unii consilieri locali propun „Planul B”

Published

on

Siguranța în școlile din municipiul Brașov a fost subiect de dezbatere în ultima ședință a Consiliului Local Brașov. Principala problemă ridicată de aleși a fost că în unitățile de învățământ intră persoane neautorizate, iar capacitatea de reacție a unităților de învățământ este limitată. Cauza este criza de personal, au spus mai mulți consilieri locali, care au prezentat mai multe incidente din școli. De asemenea, ei au amintit că angajările sunt blocate și au propus externalizarea serviciului de pază, adică semnarea unor contracte cu firmele de specialitate.

Un tânăr s-a plimbat nestingherit prin Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă”

Astfel, consilierul local PMP Marius Neculaescu a declarat prezentat un incident de la Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă”, unde fiica lui este elevă.

„Un tânăr de aproximativ 25 de ani a intrat în școală la ora 8 dimineața și s-a așezat într-o clasă, într-o bancă. Elevii credeau că este un suplinitor. Când a intrat profesoara în clasă, el a spus că a fost înscris în clasa a XII-a F și nu a putut să vină până acum. Profesoara i-a spus că este clasa pe care o caută, iar el a plecat. A mers în alte clase. La clasa a VI-a și-a făcut poze cu elevii. Timp de două ore s-a plimbat prin liceu. Într-un final, s-a întâlnit cu directorul. După aproximativ două ore a venit jandarmeria, care nu a intrat în școală. Poarta a fost închisă, dar tânărul a sărit gardul și a fugit și nu știu dacă a fost găsit”, a povestit alesul local.
El a mai spus că problema este că, „dacă vrei să intri în școlile din Brașov, o faci. La «Meșotă» e o doamnă în vârstă care spune că îi este frig și nu poate sta la poartă”.

Pe de altă parte, el a recomandat organizarea unei campanii de informare, prin care elevilor să li se explice faptul că pot suna la numărul unic de urgență 112, nu să aștepte să vină o profesoară pentru a rezolva problema.

Școala Gimnazială nr. 19, într-o zonă cu mari probleme

Nici la Școala Gimnazială nr. 19 din Brașov situația nu este mai bună. Această unitate este la mică distanță de zona fostului magazin Rapid de pe Bulevardul Gării, unde, frecvent, forțele de ordine au probleme cu oamenii străzii sau cu alte persoane dubioase.

„În Școala Gimnazială nr. 19 au intrat persoane străine. Direcțiunea a acționat rapid și nu au fost incidente. Acolo sunt 1.254 de elevi, care învață în trei schimburi. La sfârșitul anului trecut a demisonat portarul a demisionat, iar acum este un singur paznic, pentru că angajările sunt blocate”, a declarat consilierul local Ioana Henegar (PSD).

Ea a solicitat asigurarea resurselor financiare pentru bugetarea postului rămas vacant la finalul anului trecut.

Problema siguranței în școli a fost ridicată și de conducerea Colegiului Tehnic Răduleț.

„Am vorbit cu directorul acestei școli. Acesta mi-a spus că posturile sunt blocate, dar poate externalizăm acest serviciu. Sunt mai multe intrări în școli, iar un paznic nu poate fi și portar”, a declarat consilierul local Cristina Timariu (PNL)

Continue Reading

Cotidian

Clădirea fostului ICPROA va deveni spațiu pentru învățământ profesional

Published

on

Imobilul situat pe strada 13 Decembrie nr. 96, preluat recent de administrația locală, își va schimba destinația. Potrivit anunțului făcut în plenul Consiliul Local Brașov, de către primarul George Scripcaru, clădirea fostului ICPROA va intra în administrarea Școala Profesională Germană Kronstadt, urmând să fie adaptată pentru activități educaționale.

Decizia a fost comunicată de primarul George Scripcaru, în contextul unei propuneri formulate de consilierul local Sebastian Ichim (USR), care a sugerat transformarea spațiului într-o grădiniță. Edilul a respins această variantă propusă de Ichim, argumentând că structura și configurația clădirii nu permit o astfel de funcțiune și a mai precizat că discuțiile purtate cu reprezentanții unității de învățământ profesional au dus la conturarea actualei soluții.

Preluare în contul unei datorii

Clădirea a intrat în patrimoniul municipiului la finalul anului 2024, în urma unei hotărâri adoptate de deliberativul local în 28 noiembrie. Transferul a fost realizat pentru stingerea unei datorii de 744.973 lei pe care societatea ICPROA SA, aflată în faliment, o înregistra la bugetul local. Pentru finalizarea tranzacției, municipalitatea a achitat diferența până la valoarea stabilită, respectiv 1.584.027 lei.

Proiectul de preluare mai fusese adus în discuție și în mandatul fostului primar Allen Coliban, însă nu a întrunit atunci voturile necesare. În noiembrie 2024, consilierii locali au revenit asupra subiectului, solicitând clarificări privind utilizarea viitoare a imobilului și propunând includerea explicită a unei destinații educaționale sau culturale în hotărârea de Consiliu.

În forma finală, documentul prevedea posibilitatea amenajării unei creșe, grădinițe sau școli, precum și a unor funcțiuni complementare, în contextul în care administrația locală are în vedere recuperarea unui teren de aproximativ 8.000 mp în zonă.

Parte dintr-un plan mai amplu pentru fosta platformă industrială

Primarul a explicat că decizia achiziției este legată și de schimbarea regimului juridic al fostei platforme Rulmentul, care a trecut recent din proprietatea statului în cea a municipiului. Odată cu această mutare, clădirea de pe strada 13 Decembrie completează suprafața deținută de oraș și permite o viziune unitară de dezvoltare.

Edilul a precizat că negocierile cu lichidatorul societății au vizat atât valoarea tranzacției, cât și termenele de plată, astfel încât municipalitatea să închidă procedura în condiții considerate avantajoase.

Continue Reading

Trending