Ramai la curent!

Prima Pagina

15 Noiembrie 1987. Revolta anticomunistă a muncitorilor de la Steagu’ Roșu, „prezisă” de Securitate cu mai multe luni înainte. Protestul din Brașov a readus România pe harta luptei anti-comuniste

Publicat

acum 5 ani

in

Cu doi ani înaintea Revoluției din decembrie 1989,  în 15 noiembrie 1987, chiar în ziua alegerilor pentru consiliile populare locale, câteva mii de muncitori de la uzina de autocamioane „Steagu Roşu” Braşov s-au revoltat şi, scandând „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!” au pornit spre centrul oraşului, unde au făcut apoi prăpăd la Judeţenei PCR (actuala Prefectură) şi Primăriei.

În 14 noiembrie, Salariații de la Secția 440 Matrițe din uzina brașoveană erau în schimbul de noapte, dar au oprit lucrul, nemulțumiți că au primit numai jumătate de salariu. În câteva ore toți muncitorii au încetat lucru și au ieșit să protesteze la  „Județeana de partid”. 

Avertismentele Securității, ignorate

Revolta din 15 noiembrie a fost una spontană, însă Securitatea Statului avertiza de mai mult timp că muncitorii sunt nemulțumiți. De altfel, în arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNAS) există mai multe note informative prin care era prezentată starea de spirit din fabrică. 

De exemplu, în 4 februarie 1987, era emisă Nota nr. S / 04229 în care se prezintă starea de spirit a muncitorilor care lucrau în întreprinderile din Braşov. În 24 februarie 1987 era emisă Nota nr. 036831 în care se prezintă nemulţumirile muncitorilor angajaţi în întreprinderile din Braşov.
În 25 august 1987 era emisă Nota nr. 036894 cu informaţii privind starea de spirit a muncitorilor de la Întreprinderea de Autocamioane şi Tractoare Braşov, a locuitorilor din municipiul Braşov şi din comuna Feldioara. În 4 noiembrie 1987 a fost întocmită Nota nr. S / 36920 cu informaţii privind deteriorarea stării de spirit a muncitorilor din Braşov. Aceştia erau nemulţumiţi din cauza lipsei produselor agro-alimentare, deselor întreruperi ale curentului electric, diminuării retribuţiilor şi a restructurărilor care aveau loc în întreprinderi. Un document similar a fost transmis și în 13 noiembrie 1987.  
Aceste note informative par a fi fost ignorate, astfel că în 15 noiembrie 1987 oamenii au ieșit în stradă.

1988: Zi de solidaritate cu opozanţii din țara noastră

Pentru regimul comunist a fost „începutul sfârșitului”. Chiar dacă revolta din 15 noiembrie 1987 a durat o singură zi, România a reapărut pe harta luptei anticomuniste, la mulți ani după ce s-a stins „rezistența din munți”. De altfel, tot în arhivele CNSAS există un La 25-27 august 1988 avusese loc la Nowa Huta, în Polonia, o întrunire a opozanţilor şi disidenţilor din ţările socialiste. La această întrunire participase şi scriitorul Helmut Frauendorfer, emigrat din România, care anunţase că 15 noiembrie a fost declarată „zi de solidaritate” cu opozanţii din țara noastră şi că va fi marcată prin acţiuni de protest organizate în diferite ţări europene.

 „La reuniune au participat peste 800 de delegați, lucrările fiind coordonate de ”Sindicatele libere” poloneze sub conducerea lui Lech Walensa. Așa zisa opoziție română a avut un un singur reprezentant, în persoana lui Helmut Frauendorfer, originar din localitatea Voiteg, județul Timiș, fost profesor la o școală din județul Argeș, plecat definitiv din țară și stabilit în R.F. Germania în cursul anului 1987. Cel în cauză a rostit o cuvântare cu un conținut ostil, denigrator și incitator, între altele anunțând că organizații reacționare occidentale ale emigrației române au stabilit ca în 15 noiembrie a.c. (la un an de la evenimentele de la Brașov) să fie declarată ”Zi de solidaritate cu elementele și grupările de opoziție din România” și va fi marcată prin acțiuni de protest ce vor fi organizate atât în țările socialiste, cât și în altele din occident. La astfel de acțiuni sunt îndemnate să recurgă și elemente ostile din interior”, se arată într-un document secret emis în 31 august 1988 al Securității Statului și adresat structurii teritoriale din județul Sălaj. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr.8634, vol.1, ff.301-302). 

Prin acest document se solicita Securității Județene Sălaj să dispună să „fie selectate elementele potențial periculoase și să se acționeze asupra lor cu măsuri de prevenire și descurajare”. În 11 noiembrie 1988 Inspectoratul Judeţean de Securitate Sălaj a  pregătit și un Plan de măsuri în Acţiunea „15 noiembrie 1988”. Documentul prevedea identificarea şi neutralizarea persoanelor care manifestau solidaritate cu muncitorii ce s-au revoltat la Braşov la 15 noiembrie 1987.
În judeţul Sălaj fuseseră descoperite 144 de persoane care apreciau reacţia muncitorilor de la Braşov şi spuneau că asemenea acţiuni ar trebui organizate şi în alte localităţi. (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 8634, vol. 1,ff. 195-199). 

Manifestațiile de care se temeau reprezentanții Securității nu au avut loc în România, însă, până în decembrie 1989 elemente ostile din interior au fost monitorizate cu atenție. 

„Braşov 1987. Doi ani prea devreme”. Un documentar pentru o generație „aflată în pericol de a nu cunoaşte mai nimic despre întâmplări şi pătimiri”

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Șeful Armatei, vizat de DNA într-un dosar de complicitate la uzurparea funcției

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, este suspect într-un dosar instrumentat de DNA privind complicitatea la uzurparea funcției. Ancheta vizează un ordin prin care ar fi fost suplimentate locuri la o universitate, permițând trecerea unor studenți de la taxă la buget.

Publicat

acum 2 minute

in

02/06/2026

De

Direcția Națională Anticorupție anunță că șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, are calitatea de suspect într-un dosar penal ce vizează infracțiunea de complicitate la uzurparea funcției.

Potrivit procurorilor militari, ancheta ar avea legătură cu un ordin prin care ar fi fost suplimentat numărul de locuri pentru 20 de studenți admiși la taxă la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București, aceștia fiind transferați la buget. Dintre aceștia, trei ar fi urmat să fie încadrați ca ofițeri în cadrul Ministerul Apărării Naționale.

Generalul Gheorghiță s-a prezentat marți dimineață la secția militară a DNA, unde a fost audiat de procurori în legătură cu acuzațiile. La finalul audierilor, instituția a confirmat oficial calitatea sa de suspect în dosar. Însă, la ieșirea de la sediul DNA, șeful Armatei nu a făcut nicio declarație în fața jurnaliștilor care îl așteptau.

Acuzațiile DNA la adresa șefului Statului Major

DNA îl acuză pe generalul Vlad Gheorghiță că l-a ajutat pe generalul-locotenent Iulian Berdilă să trimită către Ministerul Educației o solicitare pentru 20 de locuri bugetate suplimentare la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București. Potrivit procurorilor, această solicitare trebuia făcută de o altă structură a MApN.

„În cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Berdilă Iulian, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N”, a transmis DNA, într-un comunicat de presă.

Ca urmare a solicitării făcute de Gheorghiță Vlad, 20 de candidați admiși inițial pe locuri cu taxă au fost mutați pe locuri finanțate de la buget, se adată în comunicarae oficială:

„Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate”, potrivit DNA.

Procurorii anticorupție spun că astfel acești candidați au obținut un avantaj necuvenit, în sensul în care dintre ei, 3 urmau să fie încadrați ca ofițeri la MApN după terminarea studiilor:

„Prin această modalitate, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale, și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora, de pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare, un număr de 3 candidați, să fie încadrați pe posturi de ofițer, la Ministerul Apărării Naționale”, menționează DNA.

Ancheta este în desfășurare, iar procurorii continuă cercetările pentru a stabili toate împrejurările cauzei.

Citește mai departe

Cotidian

20 de străzi din zona Astra-Răcădău rămân fără apă. Compania Apa anunță că pune la dispoziție 3 cisterne pentru nevoile urgente

Mai multe străzi din zonele Astra și Răcădău din Brașov rămân fără apă joi, 4 iunie 2026, între orele 08:00–20:00, din cauza lucrărilor de modernizare a rețelei de distribuție. Autoritățile anunță amplasarea a trei cisterne pentru alimentarea de urgență a populației afectate.

Publicat

acum 47 de minute

in

02/06/2026

De

Locuitorii din cartierele Astra și Răcădău din municipiul Brașov vor rămâne fără apă potabilă joi, 4 iunie 2026, în intervalul orar 08:00–20:00, ca urmare a lucrărilor de modernizare a rețelei de distribuție, care au loc în zonă.

Intervențiile fac parte din proiectul „BV-CL-R03 – PDD Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în Municipiul Brașov”. Lucrările vor începe în zona străzii Alexandru cel Bun, la intersecția cu strada Carpaților.

În intervalul orar anunțat, furnizarea apei va fi oprită pe mai multe străzi și zone rezidențiale, respectiv Carpaților (între numerele 2–58, 53–61B, 74–76 și 89–97, precum și Cartierul Urban), Calcarului, Nicolae Grigorescu, Vasile Alecsandri, Mureșului, Cernei, Tâmpei, Dobrogeanu Gherea nr. 77, Padina, Eftimie Murgu, Crișului, Vârful cu Dor, Diana, Someșului, Privighetorii nr. 2, Zorilor (nr. 1–5 și 6–16), Strada Panselelor, Strada Poienelor (nr. 2–12), precum și la mai multe instituții și obiective, inclusiv Centrul Multifuncțional de Servicii Sociale, Farmacia Santa, Hotel Astra și Magnolia Center.

Pentru a sprijini locuitorii afectați, Compania Apa Brașov anunță că vor fi amplasate trei cisterne cu apă potabilă în puncte accesibile locuitorilor din zonă:

  • la Magnolia Center (parcare);
  • pe Strada Panselelor, în zona Centrului Multifuncțional de Servicii Sociale;
  • pe Strada Zorilor, la intersecția cu Strada Sitarului.

Citește mai departe

Cotidian

Justiția, în protest: activitate va fi suspendată parțial în instanțe și parchete în 2–5 iunie

În perioada 2–5 iunie 2026, instanțele și parchetele din România își reduc activitatea și suspendă parțial programul cu publicul, ca formă de protest față de proiectul Legii salarizării. Sindicaliștii din sistemul judiciar critică înghețarea veniturilor, lipsa majorărilor reale și riscul apariției unui nou val de litigii salariale, anunțând noi acțiuni după consultările de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Publicat

acum o oră

in

02/06/2026

De

În perioada 2–5 iunie 2026, în intervalul orar 08:00–12:00, activitatea în instanțe și parchete va fi suspendată parțial, iar programul de lucru cu publicul va fi redus la jumătate, cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente, stabilite de lege.

Anunțul a fost transmis de către reprezentanţii Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, care a precizat că pe 4 iunie, în prima parte a zilei, activitatea va fi suspendată complet:

„În data de 4 iunie 2026, în intervalul orar 08:00–12:00, în timpul consultărilor organizate pentru Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție”, activitatea în instanțe și parchete va fi oprită total, ca formă de protest față de modul în care proiectul Legii salarizării ignoră revendicările legitime ale personalului auxiliar de specialitate și conex din sistemul judiciar”.

Ce reclamă sindicaliștii din Justiție

Sindicaliștii din sistem reclamă faptul că proiectul legislativ nu răspunde revendicărilor formulate și ar putea repeta problemele generate de aplicarea Legii nr. 153/2017, care a dus în trecut la plafonări salariale, litigii extinse și costuri semnificative pentru stat. Aceștia susțin că personalul auxiliar și conex nu a beneficiat de creșteri salariale reale în ultimul deceniu, majorările fiind obținute mai ales prin hotărâri judecătorești definitive.

Reprezentanții angajaților avertizează că noul proiect ar putea duce la înghețarea salariilor pentru următorii cinci ani și la declanșarea unui nou val de procese în sistemul de justiție.

În plus, în data de 4 iunie 2026, în intervalul 08:00–12:00, activitatea instanțelor și parchetelor va fi complet oprită pe durata consultărilor organizate la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, ca formă suplimentară de protest.

Sindicaliștii au anunțat și convocarea unei Adunări Generale Extraordinare pe 5 iunie 2026, unde vor fi decise următoarele forme de acțiune în funcție de rezultatul negocierilor.

Citește mai departe

Trending