Ramai la curent!

Investitii

Înfrângere pentru primarul Brașovului în închiderea depozitului de deșeuri menajere de la Timiș-Triaj? Primarul dă semne că „bate în retragere”

Publicat

in

Primarul Brașovului, Allen Coliban, pare a fi în pragul unei înfrângeri usturătoare, iar de data aceasta nu este vorba de o bătălie cu „circ” în războiul cu aleșii locali din „Coaliția sabotării brașovenilor” (PSD și PNL) – cum o numesc useriștii.  De data aceasta, primarul ar putea fi pus în situația de a „înghiți în sec” și de a face ceea ce a spus că nu va face: să preia închiderea depozitului neconform de deșeuri menajere de la Timiș-Triaj, așa cum ne-au declarat mai multe surse.

În cei doi ani de mandat  primarul Allen Coliban a tot spus că nu va face acest lucru și anunța, în primul rând, procese împotriva firmei Fin-Eco, despre care susținea că are obligația realizării lucrărilor.

Totuși, Primăria Brașov a început deja demersurile  pentru închiderea depozitului neconform de deșeuri menajere. 

Astfel, încă din luna iunie a acestui an, Primăria Brașov – Serviciul Investiții, a depus la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) o adresă prin care solicita obținerea acordului de mediu pentru proiectul „Obținere AC (autorizație de construire – n.red.) pentru închiderea definitivă a depozitului de deșeuri menajere Timiș-Triaj și înființare spațiu verde pentru zonă de agrement”. 

Ulterior, în 12 iulie 2022, APM Brașov a emis Decizia etapei de evaluare inițială, urmând a se derula procedura de obținere a acordului de mediu conform prevederilor Legii nr. 292/2018-Anexa 5, similar cu procedura care s-a parcurs pentru închiderea depozitului industrial (pentru care a fost emisă decizia de încadrare și a cărei închidere a fost asumată de municipalitatea brașoveană). 

Doi ani pierduți din orgoliu? 

La începutul anului 2020, Primăria Brașov anunța că va închide ambele depozite neconforme de deșeuri (lucrări de reconfigurare, de drenare a apelor pluviale și alte intervenții prin care aceste depozite să nu reprezinte un pericol pentru mediu), apoi le va transforma într-o zonă de agrement.

După alegerile locale din acel an, optica s-a schimbat. Noul primar, Allen Coliban, aflat în război deschis cu Fin-Eco (una din temele sale din campania electorală) a anunțat că Municipalitatea își asumă numai închiderea depozitului de deșeuri industriale nepericuloase, iar cel de deșeuri menajere trebuie închis de Fin-Eco. Argumentul lui Coliban era că la începutul anilor 2000, prin autorizațiile pentru deschiderea depozitului ecologic de deșeuri menajere de la Săcele, compania Fin-Eco era obligată să închidă depozitul de deșeuri menajere de la Timiș Triaj, care, este în proprietatea Municipiului Brașov. Din acel moment lucrurile s-au împotmolit. Fin-Eco nu a spus „Da”, iar negocierile dintre municipalitate și administratorul depozitului nu au avut niciun rezultat. 

Reprezentanții diferitelor instituții (inclusiv Ministerul Mediului) i-au recomandat de multe ori primarului Allen Coliban că cea mai rațională soluție este să preia acest proiect, să facă lucrările, apoi, dacă vrea, având la îndemână autorizațiile din anii 2000 și alte documente, se poate îndrepta în instanță împotriva Fin-Eco, pentru a recupera sumele investite.

Mult timp, primarul  a respins o astfel de variantă, pe care specialiștii o considerau cea mai rapidă pentru evitarea unor sancțiuni din partea instituțiilor europene.

Care este miza acestui proiect? 

Cele două depozite de deșeuri de la Timiș – Triaj sunt pe lista celor pentru care Comisia Europeană a deschis o procedură de infrigement împotriva României, asta după ce țara noastră nu le-a închis în termenul stabilit prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Ba mai mult, Comisia Europeană a chemat România în judecată pentru că nu a închis depozitele neconforme și nu este exclus ca țara noastră să fie amendată. După ce a fost deschisă acțiunea în instanță, ministrul Mediului, Barna Tanczos, a anunțat că eventualele amenzi vor fi imputate celor vinovați, în cazul de față municipiul Brașov, iar sancțiunile europene sunt drastice, poate chiar mai mari decât costul închiderii.

De altfel, costul închiderii celor două depozite de la Timiș-Triaj va fi mult mai mic decât se estima inițial, pentru că pentru acestea, Guvernul a aprobat un act normativ care permite „închiderea simplificată”, asta pentru că, în urma unui bilanț de mediu, a reieșit că sunt inerte (nu mai reprezintă un pericol pentru mediu).  

În cazul depozitul de deșeuri industriale, Primăria Brașov și-a asumat ca termen de închidere luna decembrie a anului 2023 și, cel mai probabil, același termen va trebui respectat și în cazul fostei rampe de menajere, însă, având în vedere că mai sunt de parcurs destule etape birocratice, finalizarea lucrărilor până la finalul anului viitor pare o misiune imposibilă. 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Investitii

Birocrația AFM, test de răbdare pentru autoritățile locale. Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani pentru a obține o finanțare

Publicat

in

Obținerea unei finanțări nerambursabile este departe de a fi o procedură simplă și de scurtă durată, iar una dintre instituțiile care finanțează diferite proiecte, Administrația Fondului de Mediu (AFM) este un exemplu elocvent în ceea ce privește birocrația stufoasă și enervantă.

Astfel, pentru a obține o finanțare de la AFM pentru reabilitarea și extinderea canalizarării orașului, Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani.

„După doi ani de muncă, documentații, clarificări și multă răbdare, am semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a orașului Victoria. Prin Administrația Fondului pentru Mediu am obținut o finanțare de 20 de milioane de lei pentru aproximativ 11 kilometri de rețea de canalizare”, a declarat primarul orașului Victoria, Camelia Bertea.

Ea a precizat că orașul Victoria are în total aproximativ 22 de kilometri de rețea de canalizare, iar proiectul amintit  acoperă jumătate din necesarul orașului.

Primăria așteaptă noile apeluri de proiecte

„Ne pregătim deja pentru următoarele sesiuni de finanțare, astfel încât să depunem și proiectul pentru diferența de aproximativ 11 kilometri rămași, cu obiectivul clar ca întregul oraș să beneficieze de o infrastructură modernă și conformă cu standardele actuale”, a precizat Camelia Bertea.

Pentru modernizarea sistemului de canalizare a orașului, Primăria Victoria are în derulare un proiect ce vizează realizarea unei stații moderne de epurare, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro.

Citește mai departe

Trending