Ramai la curent!

Politica

Alianța 2020 USR PLUS și-a lansat oficial campania pentru europarlamentare. Doi candidați pentru Brașov, pe lista oficială

Publicat

in

USR Brașov și PLUS Brașov au dat startul campaniei de strângere a semnăturilor necesare pentru alegerile europarlamentare și au prezentat doi dintre candidații Alianței. 



„Alegerile europarlamentare reprezintă primul nostru exerciţiu comun, în această Alianţă. Ne dorim să fim o alternativă la actuala clasă politică din România şi în acelaşi timp, să le dăm o şansă celor care vor să se implice în politică, să vină alături de noi“, a spus liderul PLUS Braşov, George Căţean.

„Lista de candidaţi pe care noi o propunem are o reprezentativitate la nivel de oameni noi şi a fost întocmită cu participarea unui număr mare de reprezentanţi din ambele partide. Suntem printre formaţiunile politice solide, numeroase, construite de la firul ierbii, iar obiectivul nostru principal este acela de a oferi singura alternativă viabilă la actuala clasă politică“, a spus, la rândul său, Irineu Darău, preşedintele USR Braşov.

Pentru a intra în cursa pentru alegerile europarlamentare din luna mai, Alianța 2020 USR PLUS are nevoie de 200.ooo de semnături de susținere. Membrii celor două partide și voluntarii au început de vineri strângerea de semnături la cele două corturi amplasate la Modarom, respectiv Livada Poștei – la Rectorat.

Listele cu semnături se găsesc în alte cinci locații fixe:

  • sediul USR Braşov din B-dul 15 Noiembrie nr. 1, etaj 1, ap. 9-10 (interfon 04, telefon 0732 371 957)
  • Piata Sfatului nr. 2 (fostul Hof Cafe)
  • Postăvarului nr. 1 (Tipografia)
  • Postăvarului nr. 64 (Agenţia de Mică Publicitate)
  • Calea Bucureşti nr. 5, scara B, ap. 3
  • Căsuţa Poştală 54, Oficiul Poştal nr. 1, Braşov


 

Pe toată durata campaniei, candidaţii din partea Alianţei 2020 USR PLUS vor fi prezenţi, alături de voluntari, la corturile de campanie şi în stradă, pentru a sta de vorbă cu cetăţenii şi pentru a le explica de ce e important votul lor la alegerile din 26 mai, de ce este important pentru români Parlamentul European, ce îşi propun să facă în calitate de viitori europarlamentari. 

Pe lista de candidaţi a Alianţei 2020 USR PLUS se află şi două reprezentante ale județului Brașov: Naomi Reniunţ-Ursoiu (locul 11) și Anca-Raluca Majaru (locul 22).

Naomi Reniuţ-Ursoiu este membru fondator USR Brașov și vicepreședinte al filialei județene. Ea consideră că alegerile europarlamentare reprezintă o bună ocazie pentru români de a arătă că sunt conectați la conștiința europeană: În contextul în care PSD desfășoară în mod continuu atacuri la justiție, la statul de drept și la valorile democrațiilor europene, ne dorim să aducem cât mai mulți oameni la vot. Suntem o coaliție care susține valorile europene și apartenența la acest spațiu, iar candidații noștri, prin pregătirea și experiența lor, au demonstrat că sunt foarte bine ancorați în principiile și valorile europene“. În calitate de viitor europerlamentar, va susține măsuri anticorupție și antisaracie și va susține ca Parlamentul și Comisia să propună directive prin care persoanele condamnate penal să nu mai aibă acces la funcții publice din care să gestioneze fonduri europene.

Anca-Raluca Majaru este membru în Consiliul Național PLUS și coordonator regional pentru Regiunea Centru. Ea consideră că oamenii propuși de Alianța 2020 USR PLUS pentru Parlamentul European vin cu o viziune proaspătă, care va atrage acele categorii din societate cu o participare scăzută la alegeri din cauza faptului că nu se simt reprezentați, lucru care se întâmplă în mod special în rândul tinerilor:Alianța propune la nivel european oameni competenți, oameni noi, oameni patrioți, care înțeleg că locul României este în Europa prosperă și democratică. Aș vrea să mă adresez în special tinerilor, pe care îi văd absentând de la vot într-o măsură foarte mare. Sper că aceștia vor găsi în oferta  Alianței oameni capabili să îi reprezinte, niște parteneri de dialog, dar și niște modele care să îi inspire, iar împreună să începem să creăm oportunități pentru construcția viitorului pe care ni-l dorim cu toții“.



Lista completă  a candidaţilor Alianței 2020 USR PLUS:

1.    Dacian Cioloş (PLUS) 
2.    Cristian Ghinea (USR) 
3.    Dragoş Pâslaru (PLUS) 
4.    Clotilde Armand (USR) 
5.    Dragoş Tudorache (PLUS) 
6.    Nicu Ştefănuţă (USR) 
7.    Vlad Botoş (USR) 
8.    Ramona Strugariu (PLUS)
9.    Vlad Gheorghe (USR)
10.    Alin Cristian Mituța (PLUS)
11.    Naomi Reniutz Ursoiu (USR)
12.    Valeriu Nicolae (PLUS)
13.    Oana Țoiu (PLUS)
14.    Radu Ghelmez (USR)
15.    Liviu Sorin Iolu (PLUS)
16.    Radu Mihaiu (USR)
17.    Andrei Cristian Ion (PLUS)
18.    Iulian Lorincz (USR)
19.    Adriana Cristian (USR)
20.    Oana Popescu (PLUS)
21.    Camelia Crișan (USR)
22.    Anca Majaru (PLUS)
23.    George Țăranu (USR)
24.    Bogdan Deleanu (PLUS)
25.    Ștefan Pălărie (PLUS) 
26.    Silviu Gurlui (USR) 
27.    Alexandru Grigorescu-Negri (PLUS)
28.    Teodora Stoian (USR)
29.    George Gima (PLUS) 
30.    Alexandru Vărzaru (USR)
31.    Raluca Amariei (USR)
32.    Anca Ioana Radu (PLUS)
33.    Miroslav Tașcu-Stavre (USR)
34.    Gabriela Maria Mirescu Gruber (PLUS)
35.    Florin Andrei (USR)
36.    Emanuela Ignățoiu-Sora (PLUS) 
37.    Cătălina-Teodora Sofron (PLUS) 
38.    Emanuel Stoica (USR)
39.    Sorin Dan Clinci (PLUS)
40.    Octavian Berceanu (USR)
41.    Iulian Crăciun (PLUS)
42.    Cristina Iurișniți (USR)
43.    Elena Uram (USR)

Cotidian

Sistemul de Management al Deșeurilor în Județul Brașov, în pericol din cauza disputelor politice. Administratorul public al județului Brașov: „În ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice”

Consiliul Județean Brașov riscă să piardă finanțarea europeană pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, după ce unele primării întârzie semnarea contractelor de asociere necesare depunerii proiectului.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov mai are la dispoziție aproximativ o lună pentru a depune cererea de finanțare pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov. În mare, dosarul este pregătit, însă, conform administratorului public al Județului Brașov, Szenner Zoltan, mai trebuie obținute câteva semnături, din partea unor primării, iar unele autorități locale încă se mai gândesc.

Valoarea totală a proiectului, pentru care Consiliul Județean Brașov, după aproape 2 ani de consultări, modificări și completări ale documentațiilor, a obținut acordul JASPERS (o etapă premergătoare obținerii finanțării europene), se ridică la 185 de milioane de euro cu TVA, iar proiectul va viza toate localitățile din județ. Pentru acest proiect, primăriile nu vor avea de suportat cofinanțări.

Totul este pregătit, mai puțin contractele de asociere

„Există locațiile pentru investiții, au fost date Hotărâri de Consiliu Local prin care comunele și-au exprimat acordul referitor la realizarea investițiilor, am obținut toate avizele, iar PUZ-urile au fost aprobate prin noi Hotărâri de Consiliu Local. A fost finalizat Studiul de Fezabilitate cu toate anexele lui, toate studiile de specialitate, și este în curs emiterea Acordului de mediu de către Direcția Județeană de Mediu. Înaintea depunerii cererii de finanțare mai trebuie doar să semnăm Contractul de asociere între Consiliul Județean și toate Unitățile Administrativ Teritoriale, toate localitățile, din județul Brașov. Pentru că nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă. Avem totul pregătit, termenul final de depunere a Cererii de finanțare este luna iunie. Și totuși, mai sunt localități unde încă se mai gândesc. Chiar și acum, în ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice. În ultimele săptămâni atât eu, cât și colegii de la ADI ISO MEDIU Brașov, inclusiv președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian Ioan Veştea, am mers și am discutat cu primari, secretari, administratori publici, consilieri locali, am participat la ședințe de consiliu, am vorbit la telefon non-stop, ca să le oferim detalii și să le răspundem la întrebări. În majoritatea localităților au înțeles importanța proiectului, au răspuns prompt la apelul nostru și le mulțumesc pentru asta. Este ultimul tren, pe care nu ne permitem să îl pierdem”, a declarat administratorul public al județului, Senner Zoltan, care coordonează proiectul.

Totodată administratorul public al județului, a făcut un apel către toate partidele politice, cărora le-a solicitat să se implice în continuarea acestui proiect.

Consiliul Județean și primăriile nu pot suporta costurile

„Fac un apel către partidele politice, către primari, către consilierii locali să înțeleagă importanța acestui moment și să se mobilizeze, astfel încât să putem semna contractul de asociere la timp. Nu este un proiect al Consiliului Județean Brașov. Este proiectul întregului județ, de care vor beneficia toți locuitorii, infiferent de simpatiile lor politice”, a continuat Szenner Zoltan.

Reprezentantul administrației județene a avertizat că, în cazul în care este pierdută finanțarea europeană, Consiliul Județean sau primăriile ar fi puse în situația de a finanța investițiile din fonduri proprii:

„Nici Consiliul Județean Brașov, nici toate autoritățile locale la un loc nu vor dispune de banii necesari pentru gestionarea problemei deșeurilor în județul Brașov”.

În Sitemul de Management Integrat al Deșeurilor sunt prevăzute trei investiții principale: o instalaţie integrată de sortare şi tratare a deşeurilor reciclabile colectate separat şi reziduale, în vederea reciclării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor la Măieruş; un centru de sortare şi tratare a deşeurilor pentru reciclarea şi valorificarea deşeurilor, de capacitate mai redusă la funcţiona la Părău; o staţie de transfer, la Hoghiz.

Citește mai departe

Politica

Augustin Hagiu (deputat PSD Brașov): Introducem în legislație conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor. Pentru că motocicleta nu are culoare politică

Publicat

in

Camera Deputaților se pregătește să voteze în plen modificările aduse Codului Rutier prin care se introduce, pentru prima dată în legislația românească, conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor: o zonă marcată de 3 metri, plasată în fața coloanei de mașini la intersecțiile semaforizate și la trecerile cu calea ferată. Acolo, motocicliștii și mopediștii se vor putea poziționa legal în fața autoturismelor când semaforul e pe roșu. Este exact modelul aplicat de ani buni în marile capitale europene, cunoscut sub numele de „advance stop box”, un model european cu rezultate dovedite în fluidizarea traficului și creșterea siguranței rutiere. În plus, motocicliștii vor avea dreptul să se strecoare printre coloanele de mașini oprite la roșu sau la calea ferată, cu condiția să nu depășească 20 km/h, să păstreze o distanță laterală suficientă și să nu îi încurce pe ceilalți participanți la trafic. Practic, filtering-ul, manevra pe care orice motociclist o cunoaște din capitalele europene, devine o practică legală și în România. Un alt câștig important este că motocicletele și mopedele vor putea circula pe banda dedicată mijloacelor de transport în comun, în condițiile stabilite de administratorul drumului.

De ce contează asta pentru toți șoferii, nu doar pentru motocicliști

„Sunt aproape 225.000 de motociclete și peste 6.600 de mopede înmatriculate în România. Vorbim de o comunitate mare, nu de o nișă. Iar fiecare motociclist care alege să meargă pe două roți în loc de patru este o mașină în minus la semafor”, a explicat deputatul Augustin Hagiu (PSD Brașov).

Datele arată că Bucureștiul este, de ani buni, cea mai aglomerată capitală din Uniunea

Europeană. În 2025, un șofer bucureștean a pierdut, în medie, 171 de ore în trafic, cu 15% mai mult decât în 2024, conform TomTom Traffic Index. Un studiu belgian citat de inițiatorii proiectului arată că, dacă 10% dintre șoferi ar renunța la mașină în favoarea unui scuter sau a unei motociclete, timpul mediu de așteptare în trafic ar putea scădea cu până la 40%.

„Le dăm celor care vor să meargă pe motocicletă reguli normale, care funcționează deja în toată Europa. Iar de asta vor beneficia toți cei care rămân pe patru roți, pentru că vor avea mai puține mașini în față la semafor. Vreau să le mulțumesc, pe această cale, colegilor din Comisia pentru transporturi și infrastructură pentru sprijinul acordat acestui proiect și pentru amendamentele care au îmbunătățit forma finală a textului. A fost o muncă serioasă, făcută responsabil, dincolo de orice calcul politic. Vreau, însă, să spun un lucru foarte clar: o asemenea schimbare cere maturitate și responsabilitate din partea tuturor, cel puțin în primii ani de la aplicare. Șoferii au nevoie de timp să se obișnuiască cu motocicletele care vin în față la semafor, iar motocicliștii trebuie să înțeleagă că noul cadru legal nu este o invitație la abuz. Cei 20 km/h, distanța de siguranță și respectul față de ceilalți participanți la trafic nu sunt detalii, sunt chiar fundamentul acestei reforme. Doar așa o regulă europeană bună va funcționa și pe străzile din România”, a încheiat deputatul

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending