Ramai la curent!

Cotidian

Autorităţile au făcut pace între Direcţia de Asistenţă Socială şi ONG-urile de la Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale Braşov

Publicat

in

Reprezentanţii ONG-urilor care funcţionează în Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale de pe strada Panselelor au fost invitaţi azi la la o discuţie cu reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială, ai Consiliului Local Braşov şi ai Primăriei, pe tema conflictului iscat de ocuparea spaţiilor de la CMSS. Dezbaterea, iniţiată de Prefectul Marian Rasaliu, a avut loc în contextul în care cinci ONG-uri, respectiv Asociaţia Rază de Speranţă, Asociaţia Copiii de Cristal, Asociaţia Dicta şi Asociaţia Bolnavilor de Cancer au reclamat că, de la 1 mai trebuie să părăsească spaţiile pe care le ocupau gratuit până acum, sau dacă vor să le ocupe în continuare, să participe la o licitaţie publică, pentru închiriere. 



 

Speța pe care noi am dezbătut-o astăzi s-ar putea încadra la activitate de binefacere, iar competența analizei acesteia aparține forului decizional la nivel local, astfel încât să stabilească criteriile și condițiile de atribuire a spațiilor”, a declarat prefectul Marian Rasaliu. 

 

În urma discuţiilor s-a ajuns la concluzia că problema apăruta la Braşov între ONG-uri şi DAS se poate rezolva în conformitate cu prevederile art. 124 din legea 215/2001 a administraţiei publice locale, potrivit căreia consilierii – locali şi judeţeni – pot da în folosinţă gratuită pe termen limitat bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau private, locală sau judeţeană, după caz – persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice. Legiuitorul a accentuat trei teze juridice: activitate de binefacere, utilitate publica ori servicii publice. 

CL va defini noţiunile de „binefacere“ şi „de utilitate publică“

În urma discuţiilor de la Prefectură s-a ajuns la concluzia că, în primul rând trebuie definite noţiunile de „binefacere“ şi „utilitate publică“ din activitatea ONG-urilor, astfel încât să nu mai existe confuzii în aplicarea legislaţiei specifice, lucru care poate fi clarificat în urma unei dezbateri publice iniţiate de Primăria Braşov, urmată de o Hotarâre a Consiliului Local în acest sens. Consilierul local Adrian Oprică spune că aceste noţiuni trebuie defininte printr-un act normativ local, care să fie aprobat cât mai curând, pentru a rezolva situaţia. 

„Primăria municipiul Braşov şi Consiliul Local întotdeauna au sprijinit activitatea ONG-urilor, nu doar din domeniul social. Căutam acum să gasim cadrul legal astfel încât să le putem sprijini şi pe viitor. Va fi nevoie de un nou regulament privind criteriile de atribuire a spaţiilor publice către aceste organizaţii, unele cu activitate de binefacere, altele de utilitate publică“, a declarat Adrian Oprică, la finalizarea discuţiilor cu reprezentanţii ONG-urilor.

ONG-urile pot ocupa spaţiile de la CMSS, până la licitaţie

Potrivit directorului Direcţiei de Asistenţă Socială Braşov, Mariana Topoliceanu, în urma discuţiilor de ieri s-a decis ca DAS să solicite Consiliului Local introducerea unei prevederi, în hotărârea de CL privind închirierea spaţiilor de la Centru, conform căreia „ONG-uri care în acest moment îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu la Centrul de pe strada Panselelor, până la încheierea noilor contracte de închiriere, să poată beneficia de spaţiile respective“. „Şi acum îşi desfaşoară activitatea fără nicio problemă, pentru că noi am avut întotdeauna disponibilitate şi am susţinut întotdeauna activitatea acestor ONG-uri”, a precizat Mariana Topoliceanu. 

ONG-urile, mulţumite de discuţii

Gabriela Plopeanu, președinte Asociația Copiii de Cristal: „A fost o întrevedere productivă și au fost lansate soluții similare cu cele propuse de noi, în sensul parteneriatului în temeiul articolul 124 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, noi făcând parte din organizații de binefacere, adică oferim servicii gratuite unor grupuri țintă dezavantajate, iar cei care avem posibilitatea, să plătim utilitățile. Este un pas și acesta, pentru că este obligatoriu să ne continuăm activitatea, deoarece copilul cu întârziere în dezvoltare precum cel cu autism, a fost și este în continuare marginalizat. Nu avem de ales, pentru că suntem constrânși de această poziție a conducerii DAS Brașov”.



 

Diana Niță, președinte Asociația Rază de Speranță: „Mă bucur foarte mult de această întâlnire, pentru că este nevoie de astfel de ocazii în care ONG-urile, autoritățile publice locale și aparatele de specialitate să stea la masa negocierilor, pentru că doar așa putem face ca lucrurile să meargă. Noi am fost aici pentru că suntem în imposibilitatea de a mai acorda serviciile sociale pentru care eram licențiați pentru copiii cu tulburare din spectrul autist. În urma discuțiilor de astăzi, până la posibilitatea de a ne continua activitatea în spațiul de pe strada Panselelor nr. 23 care se află în administrația DAS, respectiv pe luna mai ne vom putea desfășura activitatea, pentru că este necesară continuitatea serviciului nostru. Ulterior, vom participa la această licitație publică adresată tuturor ONG-urilor din Brașov și sperăm ca în continuare să reușim să putem oferi în continuare serviciile zilnice de terapie celor 150 de copii pe care îi avem în Asociație. Noi ne străduim să găsim resursele necesare. Pentru a putea susține acest serviciu licențiat, în afară de subvenția pe care o avem din partea Consiliului Local în baza Legii 34/1998 și a cotizației unor părinți care susțin restul activității, avem acțiuni de binefacere, întrucât noi strângem donații, avem parteneri și sponsori care ne susțin constant activitatea”.

Anca Manciu, președinte Asociația Dicta: „Am venit astăzi cu speranța de a rezolva ceva și să văd implicare și din partea statului în rezolvarea problemelor copiilor cu cerințe speciale. Avem mare nevoie să fim lăsați să funcționăm în continuare în cadrul clădirii de la CMSS de pe strada Panselelor. Plec de aici cu speranța că toată lumea a înțeles acest lucru și se va rezolva ceva pentru acești copii cu dizabilități. Soluțiile propuse au fost benefice și sper că se vor putea aplica”.

 

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

in

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

in

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending