Ramai la curent!

Cotidian

Primarul Allen Coliban vrea să rebranduiască Braşovul. Contractul de 130.000 de lei a fost atribuit direct unei firme de publicitate care apare în Dosarul Gala Bute şi în mai multe campanii electorale din ultimii 10 ani

Publicat

in

Primăria municipiului Braşov se pregăteşte, la acest început de an, să redefinească brandul Braşovului. Municipalitatea nu a trecut prin vreo procedură care să implice cetăţenii, ca în alte cazuri de până acu. Nici nu a făcut vreo consultare a cetăţenilor, vreun studiu de oportunitate sau vreun concurs de soluţii. Ci a trecut direct „la fapte”, atribuind direct un contract în valoare de 130.000 de lei fără TVA, unei firme de publicitate.  

Este vorba despre SC MAP Advertising SRL Bucureşti, care în sistemul electronic de achiziţii publice apare ca fiind reprezentată de Nadia Tătaru, fondatoare postului de radio pentru copii Itsy Bitsy. Ea este şi soţia lui Felix Tătaru, cunoscut ca fiind preşedinte al GMP Group, acelaşi care, cu firma MAP Advertising apare în dosarul „Gala Bute”, alături de Elena Udrea. 

Pentru 130.000 de lei, firma de publicitate trebuie să… „definească promisiunea brandului de oraş” 

Conform contractului în valoare de 130.000 de lei, MAP Advertising SRL urmează să se ocupe de: „definirea promisiunii brandului de oraș și viziunea identitară de dezvoltare pe termen lung și planificarea acțiunilor care vor livra pe promisiune”. De asemenea, firma va trebui identifice şi „valorile și misiunea locuitorilor orașului, ce îi definește”. În plus, contractul include şi crearea identităţii vizuale a oraşului, respectiv a unui logo şi a unui slogan.  

Braşovul are un logo pe care îl foloseşte deja de 10 ani. De ce este nevoie de un refresh”? 

În prezent, Braşovul foloseşte un logo oficial, însoţit de sloganul „Take a breath of mountain air”. Logo-ul a fost aprobat de Consiliul Local în anul 2011 şi de atunci se regăseşte pe toate obiectele de promovarea ale oraşului. 

De altfel, acest logo se regăseşte şi pe autobuzele din Braşov şi a  fost folosit şi în campania de promovare a transportului „verde”, pornită de municipalitate în urmă cu mai multe săptămâni, când Primăria a creat şi promovat afişele cu „Transport electric – 2 milioane de km în Braşov”. 

Simbolul din logo este un munte stilizat şi a fost creat în urma unor date rezultate dintr-o cercetarea care a arătat că majoritatea oamenilor asociază Braşovul cu un oraş curat de munte. Acest simbol are la bază însăşi poziţionarea oraşului, ideea de oraş verde de munte, cu aer curat. 

Ce s-a schimbat între timp, de Primăria Braşov vrea să rebranduiască oraşul, nu se ştie!

În spiritul transparenţei promovate de primar în campania electorală, ar fi util ca Primăria Braşov să  explice care sunt motivele pentru care administraţia locală a simţit nevoia unei „reetichetări” a oraşului şi mai ales de ce, pentru un astfel de contract, nu a fost aleasă altă modalitate de atribuire decât cea directă, către o firmă de publicitate din Bucureşti. Adică, de ce nu s-a procedat „altfel”, aşa cum au promis USR şi candidatul Coliban în campania electorală…

Amintim, de asemenea, că în august 2021, Primăria a semnat un  contrat în valoare de  4.446 lei pentru reînnoirea mărcii „Brașov, Take a breath of mountain air”. 

Cine este MAP Advertising, firma căreia Primăria Braşov i-a atribuit direct contractul de rebranduire a oraşului şi crearea a unui nou logo. Cine este Felix Tătaru?

SC MAP Advertising este reprezentată în SICAP de Nadia Tătaru, soţia „PR-ului PDL-L”, Felix Tăratu. Numele MAP Advertising şi al acestuia din urmă apar în dosarul „Gala Bute”, în motivarea sentinţei în urma căreia Elena Udrea a fost condamnată.

În 2017, instanţa l-a audiat ca martor pe Felix Tătaru, care ar fi primit în 2011, la negru, într-o pungă de pastic, suma de 50.000 de euro de la PD-L, pentru o campanie publicitară. Banii se presupune că ar fi fost colectaţi din şpăgile de 10% care ajungeau la partid de la firmele ce primeau lucrări prin Ministerul Dezvoltării. Tătaru a negat atunci informaţiile, însă instanţa a considerat că mărturia sa a fost „nesinceră”. 

„Înalta Curte apreciază că declaraţia martorului Tătaru Constantin Felix prin care acesta neagă primirea sumei de 50.000 euro prin intermediul martorului Munteanu Radu este nesinceră, în raport cu declaraţiile acestui martor, ce se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor Breazu Liberiu Tudor, Topoliceanu Ana Maria şi Lungu Ştefan, dar şi cu înscrisurile existente la dosar referitoare la contractul nr.23/1 aprilie 2011, toate aceste probe conducând la concluzia că în realitate s-au încasat 200.000 euro, însă au fost întocmite documente justificative doar pentru suma de 150.000 euro”, se arată în documentul instanţei. 

În 2016, Felix Tătaru, ca reprezentant al altei firme, Point Public Affairs (înfiinată în 2008, în care deţinea 51% din părţile sociale), apărea alături de Dacian Ciolos la o întrunire a International Advertising Association (IAA), deşi compania sa avea şi un contract cu PNL. Atunci, presa dezvăluia că firma lui Tătaru îşi are sediul într-o vilă deţinută de Clotilde Armand, pe atunci consilier local la Sectorul 1, plătind cam 2.200 de euro pe lună chirie. 

În perioada 2000 – 2007, firma de publicitate GMP Advertising, fondată tot de Tătaru, s-a ocupat de campaniile electorale ale lui Traian Basescu şi ale Partidului Democrat. Ulterior, aceeaşi firmă de publicitate s-a ocupat şi de campania electorală a lui Klaus Iohannis.

În perioada 2002 – 2005, GMP Advertising, fondată tot de Felix Tătaru, a derulat un contract „de servicii de publicitate” cu firma lui Omar Hayssam, SC Bucovina Enterprises SRL. Relaţia comercială dintre cele două părţi a fost în vizorul ANAF, pentru sume care nu ar fi apărut în contabilitate. (Detalii AICI). 

 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending