Ramai la curent!

Cotidian

„Campania de plantare” a „polițiștilor morți” naște controverse. Aproape 2.000 de brașoveni au semnat împotriva limitatoarelor de viteză.

Publicat

in

Brașovenii supărați pe numărul mare al „polițiștilor morți” ce au apărut pe străzile au lansat o petiție online, „Desființați limitatoarele de viteză din Brașov!”.  

„După câteva accidente tragice în zona trecerilor de pietoni, după ce multe persoane au afirmat că iluminarea acestora este defectuoasă, propunerea Poliției Rutiere, care a fost și avizată de Comisia de Circulație din cadrul Primăriei Brașov (menționând că este singura opțiune pentru combaterea accidentelor), a fost ca la FIECARE trecere de pietoni din Brașov să fie pus câte un limitator de viteză (bumper). Acestea au transformat traficul din Brașov într-un coșmar. Toate evenimentele de pe treceri s-au petrecut noaptea, așa că soluția principală este iluminarea eficientă a trecerilor de pietoni, după cum cere legea. Cum am putea feri ceva ce nu vedem? Greșeala a fost a Poliției Rutiere care a întărit în mintea pietonului faptul că el are prioritate în fața mașinii, indiferent de situație. Zeci de amenzi date și de permise suspendate, însă pietonii care au sărit pe trecere în fața unui șofer, nu au fost penalizați în nici un fel, pentru a le capta interesul față de educația rutieră și de greșeala făcută. Prin aceasta măsura, rolul sensurilor giratorii de a fuidiza traficul, a fost complet anulat, pentru că se așteaptă la fel de mult ca la un semafor. Așadar, zecile de minute în plus, petrecute în trafic, uzura cu mult mărită a mașinii (discuri, plăcute, bucșe), consumul crescut de carburant și poluarea rezultată în urma opririlor și pornirilor de pe loc din 100 în 100 m, cine le plătește? Susțineți pentru aplicarea măsurilor corecte în  vederea combaterii evenimentelor pe trecerile de pietoni și desființarea definitivă a limitatoarelor de viteză!”, este textul petiției.

Vezi AICI petiția lansată în 18 martie. Pentru dispariția „polițiștilor morți”, au semnat 1.186 persoane, care provin de la 1.103 adresa IP diferite.

Dialog despre limitatoare…

Pe lângă cele 1.186 de semnături au fost postate și 132 de comentarii.

Între doi șoferi:

„Doar ca informație … Dacă era orbit de soare înseamnă că nu vedea nici limitatorul … Dacă «apare» din senin un limitator, șoferul are prima reacție să ia piciorul de pe frână și să ferească limitatorul … Nimeni nu se va uita la pietoni. Este chestie de instinct … Eu personal nu voi lua niciodată un limitator cu piciorul pe frână, îmi va rupe mașina. Așa că ăla care mă fortează să frânez să se ferească…”

„Instinctul ăsta probabil doar dvs. îl aveți. Personal, ca șofer, nu conduc cu viteze excesive decât acolo unde îmi este permis (autostrada), iar când am un obstacol în fața mea încerc să frânez. Dar vorbind strict de Brașov, nu poți spune că atunci când ai un limitator în față îl ocolești. E o chestie în primul rând de bun simț și în al doilea rând, nu ai cum să ocolești limitatoarele de pe Calea București. Iar acolo unde poți ocoli (ex: Griviței), traficul este aglomerat și este aproape imposibil să faci asta, eventual doar noaptea când este liber. Limitatoarele sunt făcute cu cap… vă plângeți că vă rupeți mașinile… atunci folosiți mașina doar în caz de urgență (întârzieri la întâlniri, etc) și mergeți pe jos unde aveți treabă! Corpul omenesc e făcut să se miște, nu să stea degeaba! Vă rog să nu întelegeți mesajul greșit, nu este un reproș, este doar o părere personală. Mulțumesc!”

Între un șofer și un pieton:

„Sunt curios tu, cel care semnezi petiția asta, când ai trecut ultima oară strada, de exemplu, pe Calea București, Harmanului, Județean… Eu am făcut o plimbare până în Răcădău din Steagu… am trecut cu maximă frică, șoferii nu opresc, ba unul oprește iar celălalt îi da blană pe banda a doua… E jale! Înainte să vă dați cu părerea va invit la o plimbare prin Brașov!”

„Domnu’ Perpedes, aici e problema, îți  dorești să circuli mâncând semințe pe trecere, sper să nu vorbești nici la telefon când trec eu. Înfundată minte!”

Apelul lui Dragoș:

„Prieteni, printre miile de șoferi care sunt afectați de aceste decizii avem câțiva băieți. Băieții ăștia, care dimineața ne dau flash-uri că mergem cu 60 în oraș, care își creează dimineața propria bandă de circulație, care dau claxoane și arată degetul pe geam dacă îi zici ceva…

Prieteni, băieții ăștia poate mâine îți rupe în două soția, iubita, mama… Și nu glumesc, nu vrei să-i vezi capul la 10 metri de gât, nu vrei… Dar VREI să poată circula cu suta pe Saturn, asta pentru ca tu, cu mintea ta de gâscă nu înțelegi că și tu ai o familie, te gândești doar la TINE, care stai cu curul în mașină până la servici!!!

Anul trecut am fost martorul unui accident în zona Tractorul. O mamă și fiică au fost luate pe sus de un băiat de 19 ani. Le-am acordat primul ajutor amândurora. Fiica avea fruntea înfundată, îi țâșnea sânge din ea ușor. Mama ei, pe jumătate moartă, se sufoca cu propriul sânge, am întors-o pe o parte și îi scoteam gâlmele de sânge din nas și gură.

Fiica ei se uita la noi strigând «mamă, nu murii»… Dar a murit, s-a înecat cu sângele din cap care țâșnea de peste tot.

Șoferul nu avea bolid, avea un Megane, venea pe Independenței spre pasarelă, cu soarele în față. Banda 1 era umbrită de blocul din față, banda 2 soare din față… Băiatul pur și simplu nu le-a văzut… Ai putea să dai vina pe femei, că nu s-au asigurat… însă băiatul avea undeva la 40 km la oră, suficient…

Dacă femeile respective erau mama și sora ta? Mai îi luai apărarea șoferului? Sau semnai petiția pentru implementarea opritorilor?”.

 

 

 

 

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending