Ramai la curent!

Prima Pagina

15 Noiembrie 1987, ziua care nu se uită! Nu au uitat-o nici doi cetățeni de onoare ai municipiului Brașov, care au simţit ororile comunismului. Află povestea celor doi muncitori de la „Steagu Roşu”

Publicat

in

Trei novembriști, Iulianna Biro, Sebastian Ciorăşteanu, Aurel Bejenariu, urmează să primească astăzi diplomele de „Cetățean de onoare al Municipiului Brașov”. Toți au participat la revolta din 15 Noiembrie 1987, iar în luna decembrie a anului 1987 au fost condamnați pentru infracţiunea de „huliganism politic”, după ce au fost anchetați cu mult zel de Securitate.


De altfel, mărturiile a doi dintre cei trei pot fi citite în volumul publicat în anul 2003, „Ziua care nu se uită – 15 Noiembrie 1987”, al istoricilor Marius Oprea și Stejărel Olaru, ajutați de o echipă de studenți au Facultății de Sociologie din cadrul Universității Transilvania din Brașov.

Iulianna Biro: „Zilele de anchetă din București sunt de neiertat și de neuitat”


În noiembrie 1987, Iulianna Biro locuia în Ormeniș și făcea naveta la Brașov. Ea lucra la Secția 650 – Oțelărie, iar în 15 noiembrie a fost era nemulțumită că nu primise salariul.

„Am mers la șefi am întrebat care este situația, de ce nu primesc niciun leu. Au spus că pentru frumusețea orașului (amenajarea orașului era unul dintre pretextele pentru care se rețineau din salarii, n.r.). Am fost prinsă în gara Ormeniș – de la schimbul doi am mers acasă și am coborât din tren. Mă așteptau acolo organele de anchetă și nici măcar nu m-au lăsat să intru în casă pentru a-mi lua rămas bun de la familie (…) Dimineața m-au dus la Miliția (denumirea din acea perioadă a Poliției, n.r.), m-au bătut, m-au pus să dau tot felul de declarații, iar după amiază am fost băgată într-o dubă. Am simțit că este sfârșitul, că voi fi împușcată, așa nevinovată cum am fost (…) Zilele de anchetă din București sunt de neiertat și de neuitat. Nu pot să uit toată viața bestialitatea, vorbele… mai ales o anchetatoare care m-a torturat. Mă bătea în talpă și în mijloc. Ce cuvinte jignitoare mi-a adresat, mai ales că sunt maghiară. Atunci eram și membră de partid (Partidul Comunist Român – PCR, n.r.) și îmi spuneau: «Da, o membră de partid a făcut revoluție». Nu am făcut nicio revoluție, am făcut doar ceea ce a făcut toată lumea care era lângă mine. Pentru ei eram o doar «o curvă unguroaică» (…) N-am putut să le rețin numele, dar chipurile lor sălbatice nu le pot uita. Și trauma, spaima, frica. În cele 11 zile petrecute acolo am slăbit 10 kilograme (…) Și acum sunt simt să sunt distrusă complet: mereu iau medicamente, am dureri nervii îmi sunt la pământ. Am fost internată vreo trei luni la neuropsihiatrie”, se arată în interviul Iuliannei Biro.

Aurel Bejenariu, anchetat apoi, până în 1989, supravegheat

Aurel Bejenariu era schimbul trei în 14 – 15 noiembrie și a povestit că alături de colegii lui au declanșat o grevă spontană, după, cu trei zile de întârziere și-au primit fluturașii de salariu, diminuat cu sume cuprinse între 400 și 800 de lei (800 de lei era aproape o treime sin salariu). Dimineața, lucrul a fost întrerupt și de muncitorii de la schimbul 1. O perioadă muncitorii au protestat în uzină, au refuzat să meargă la discuții cu conducerea fabricii.

„… văzând că nu avem cu cine discuta, mulțimea a zis: «Haideți la Primărie, acolo ai cu cine discuta». Și lumea s-a încolonat”, își amintește Aurel Bejenariu.

După revoltă, el a fost anchetat și, până în 1989 a fost supravegheat. Fratele lui, Cornel Vulpe a fost deportat la Botoșani, unde a stat 2 ani. Cornel Vulpe (Corneluș, cum îi spuneau colegii) a decedat după câțiva ani de la revolta din 1987.

„Cred că din cauza bătăilor a dat în diabet”, a povestit Bejenariu.

Cei trei novembriști vor primi diplomele de cetățeni de onoare astăzi, într-o ceremonie ce se va desfășura la Centrul Cultural Apollonia (fostul sediu Bancorex, de la intersecția străzilor Republicii și Michael Weiss). Tot astăzi, la 11.30 va fi ceremonia oficială, la troița de la Spitalul Județean. De asemenea, de la ora 17.00, la Cinema Astra, va fi proiectat filmul documentar „Brașov 1987 – Doi ani prea devreme”.

Citește mai departe
1 Comentarii

1 Comentarii

  1. Ioan Barsan

    18/11/2023 at 00:21

    Cât voi trăi voi pomeni mereu pe Mircea,un om între oameni.
    Odihnă veșnicăircea !

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Angajatorii încep să posteze joburi pentru vară. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise sunt retailul, construcțiile, industria alimentară / HoReCa și turismul

Peste 11.500 de joburi au fost scoase pe piață în luna mai, pe fondul pregătirilor pentru sezonul de vară. Retailul, construcțiile, turismul și industria HoReCa conduc clasamentul angajărilor, iar Brașovul se află printre orașele cu cele mai multe oferte de muncă disponibile.

Publicat

in

De

Peste 10.000 de joburi au fost postate de la începutul lunii mai și până acum pe eJobs.ro și alte aproape 1.500 pe iajob.ro, aceasta fiind perioada în care angajatori din domenii precum turism sau HoReCa, dar și din retail sau construcții se pregătesc pentru vârful de activitate din sezonul cald.

„Candidații care se află în căutarea unui loc de muncă pe timp de vară sau chiar un job pe durată nedeterminată au în acest moment o serie de oportunități în domenii precum retail, servicii, construcții, industria alimentară / HoReCa sau turism. O parte din aceste joburi sunt sezoniere sau pe bază de proiect, iar sectoarele în care apar cel mai frecvent astfel de oportunități sunt turismul, retailul, naval – aeronautic, serviciile și industria alimentară / HoReCa”, declară Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Pe lângă acestea, care cumulează mai puțin de 5% din numărul total de locuri de muncă postate în ultima lună, au mai fost scoase în piață și 1.700 de poziții part-time. Cele mai multe aparțin angajatorilor din asigurări, servicii, retail, imobiliare, financiar – bancar, advertising / marketing / PR și call – center / BPO.

50% din job-uri sunt pentru candidații entry-level

Peste 50% dintre joburile postate se adresează candidaților entry-level (0-2 ani de experiență). Tot în număr mare sunt căutați și candidații mid-level (2-5 ani de experiență). Urmează cei care nu au deloc experiență, în timp ce, pentru joburile de vară, cele mai puține opțiuni sunt pentru seniorii cu mai mult de 5 ani de experiență și pentru manageri.

„Dacă ne referim strict la joburile pentru cei care nu au studii superioare, respectiv cele de pe iajob.ro, distribuția arată astfel: 37% sunt pentru muncitorii calificați, 33% pentru absolvenții de liceu și 24% pentru muncitorii necalificați”, mai spune Roxana Drăghici.

Cele mai multe oferte sunt pentru București,  Brașov, Ilfov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Ploiești.

Un element distinctiv al acestui sezon este gradul mai ridicat de transparență salarială comparativ cu anii trecuți. Aproape 45% din numărul total de joburi postate pe eJobs au salariul afișat, în timp ce, pe iajob.ro, procentul crește până la 80%. Exclusiv în cazul joburilor sezoniere, procentul joburilor cu salariul publicat este de 50%.

„Și candidații sunt pregătiți pentru vârful de activitate din sectoarele care cresc în sezonul cald. Numărul de aplicări din ultima lună se apropie de pragul de 1,1 milioane, cele mai multe fiind îndreptate către anunțurile din retail, servicii, financiar – bancar, construcții, call-center / BPO, industria alimentară / HoReCa și turism. O bună parte dintre candidați profită de creșterea volumului de activitate din domeniile care sunt influențate, însă opțiunea lor merge tot înspre job-urile full time pe perioadă nedeterminată și mai puțin spre part-time și joburile sezoniere, cu toate că, spre deosebire de anul trecut, numărul de aplicări pentru pozițiile cu jumătate de normă a crescut cu 32%”, explică Roxana Drăghici.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariile medii nete pentru sectoarele care se pregătesc să își extindă echipele pe timp de vară sunt de 4.500 de lei pentru industria alimentară / HoReCa și turism, 4.000 de lei pentru retail ș 6.000 de lei pentru construcții.

În acest moment, 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro și 7.000 pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs România și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Citește mai departe

Prima Pagina

Festivalul Haferland revine în Transilvania: Zece sate cu biserici fortificate din zona Brașovului vor fi în sărbătoare. Nadia Comăneci și Mircea Abrudean patronează ediția 2026

Festivalul „Săptămâna Haferland” revine între 6 și 9 august în zece sate din Țara Ovăzului, cu zeci de evenimente dedicate patrimoniului săsesc din Transilvania. Ediția din acest an se desfășoară sub patronajul Nadiei Comăneci și al președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Publicat

in

Festivalul cultural „Săptămâna Haferland” revine în această vară cu cea de-a XIV-a ediție și promite patru zile de evenimente dedicate patrimoniului săsesc din Transilvania. Între 6 și 9 august, zece localități din Țara Ovăzului – Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri – vor găzdui concerte, spectacole, expoziții, ateliere și tururi culturale, într-un festival care atrage anual mii de vizitatori din țară și din străinătate.

Ediția din 2026 se desfășoară sub patronajul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și al Nadiei Comăneci, într-un an simbolic în care fosta mare gimnastă marchează 50 de ani de la primul „10 perfect” din istoria Jocurilor Olimpice, anunță organizatorii.

Tema din acest an, „Dor de Transilvania”, pune accent pe legătura dintre rădăcinile istorice ale comunității săsești și noile generații. Organizatorii anunță aproximativ 60 de evenimente pentru toate vârstele: vizite în biserici fortificate UNESCO, concerte de jazz și muzică tradițională, spectacole de teatru, dansuri săsești, ateliere meșteșugărești și parade ale fanfarelor tradiționale.

Muzică jazz și parada fanfarelor, în sâmbăta Haferland

Printre momentele speciale se numără recitalul „Maria Tănase” susținut de Luiza Zan & Jazzpar Trio la Cloașterf și concertul de jazz organizat în Cetatea Rupea și susținut de susținut de Luiza Zan, Mariano Castro și Muse Quartet. Ca în fiecare an, și anul acesta va avea loc un bal tradițional săsesc la Criț, susținut de formația de muzică săsească Flamingo Sound din Nürnberg. De asemenea, în cadrul ediției 2026 vor fi sărbătoriți 5 ani de colaborare dintre festivalul Săptămâna Haferland și fanfara săsească Kulturwerk der Siebenbürger Sachsen, printr-un moment special susținut sâmbătă după-amiază în curtea bisericii fortificate din Criț.

Tot sâmbătă după-amiază, la Criț va avea loc și parada fanfarelor tradiționale săsești, prezente în număr de trei în cadrul programului din acest an: Kulturwerk der Siebenbürger Sachsen, Original Karpaten-Express, Siebenbürger Trachtenkapelle Göppingen

Kira Hagi vine cu „AGAPI – o jumătate de secol de iubire”, la

Publicul va putea vizita și expoziția „AGAPI – o jumătate de secol de iubire”, semnată de actrița și artista Kira Hagi, un proiect artistic despre memorie, identitate și ideea de „acasă”, găzduit de Haferland.

Accesul la toate evenimentele este gratuit. Organizatorii estimează că la evenimentele dedicate Haferland vor fi peste 8.000 de participanți.

Programul complet al evenimentului poate fi consultat aici: https://haferland.ro/wp-content/uploads/2026/04/ro_HAFERLAND-2026_A4-Program.pdf

14 ani de tradiții săsești la Festivalul Haferland

Început cu 14 ani în urmă, festivalul Săptămâna Haferland a devenit una dintre cele mai importante manifestări culturale ale comunității sașilor din România și din diaspora. Evenimentul este organizat de Fundația Michael Schmidt în parteneriat cu Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, organizații fondate de muzicianul german de origine română Peter Maffay. Festivalul a fost lansat de Michael Schmidt și Peter Maffay ca un proiect comun de recuperare și consolidare a memoriei culturale a sașilor transilvăneni, cei doi co-fondatori fiind legați de o prietenie veche de peste două decenii.

Citește mai departe

Cotidian

Duelul „grelei moșteniri” între fostul și actualul primar al Brașovului. Cei doi își reproșează pierderea finanțărilor europene

Schimb dur de replici între actualul primar al Brașovului, George Scripcaru, și fostul edil Allen Coliban pe tema fondurilor europene pierdute și a proiectelor întârziate. Actuala administrație vorbește despre finanțări de peste un miliard de lei ratate, în timp ce fostul primar acuză o campanie de dezinformare și blocaje interne din Primărie.

Publicat

in

Actualul primar al Brașovului, George Scripcaru, dar și fostul primar al municipiului, Allen Coliban, s-au duelat zilele acestea în tot felul de rapoarte, declarații și explicații, fiecare dintre ei invocând „greaua moștenire” și pierderea unor finanțări europene.

Scripcaru reclamă pierderea a 1,05 miliarde lei din fonduri europene

Astfel, timpul ședinței de plen a Consiliului Local Brașov de la finalul săptămânii trecute, actuala conducere a Primăriei Brașov a reclamat faptul că fosta administrație a pierdut finanțări europene de 1,05 miliarde de lei din fonduri europene, pe programe precum Programul Operațional Regional (POR), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Programul Regiunea Centru (PRC).


„Am făcut o analiză la zi pe toate programele de finanțare, fie că vorbim de POR, fie că vorbim de PNRR sau Programul Regiunea Centru, dar am început pregătirile și pentru următorul exercițiu financiar, 2028 – 2034. Consider că este important să știm de unde am plecat și ce erori s-au făcut în vechea administrație, ca să nu le mai repetăm, să știm unde suntem la acest moment și, nu în ultimul rând, să ne pregătim viitorul. Trebuie să fim conștienți cu toții, executiv și legislativ, că nu ajunge doar să scrii un titlu frumos pentru un proiect, pompos, dar după aceea să nu faci pașii necesari. Din păcate, am constatat că în 2024, la finalul anului, când am preluat mandatul, erau proiecte care n-aveau decât titlu, în rest, nu se făcuse niciun pas înainte, nu se derulase nicio etapă”, a precizat atunci primarul Brașovului, George Scripcaru.

Scripcaru susține că principalele probleme identificate au fost nerespectarea termenelor, lipsa etapelor de implementare și, în unele cazuri, proiecte aflate doar la nivel de titlu, fără pași concreți făcuți pentru realizarea lor. Unele proiecte finanțate prin PNRR erau, în noiembrie 2024, la stadiul de implementare „zero”. Pentru alte proiecte nu s-a ajuns nici măcar la 5% implementare în decurs de 4 ani. Pe Programul Regiunea Centru nu fusese depus niciun proiect nou din alocarea municipiului Brașov pe actualul exercițiu financiar european 2021–2027, a spus primarul George Scripcaru, la ședința de Consiliu Local de vineri.

Coliban reclamă o campanie de dezinformare

De cealaltă parte, primarul Brașovului în mandatul 2020 – 2024, Allen Coliban, a reclamat că că actuala administrație că este vinovată de pierderea finanțărilor europene.

„Actuala administrație încearcă să acopere propriile blocaje și întârzieri administrative printr-o campanie de dezinformare construită pe ideea falsă că Brașovul ar fi pierdut 500 de milioane de lei din PNRR în mandatul USR. Toate proiectele majore invocate de administrația Scripcaru – campusul de învățământ dual, locuințele «nZEB», autobuzele electrice, spitalul de pneumoftiziologie și boli infecțioase, infrastructura velo – au fost inițiate, pregătite și depuse în mandatul 2020–2024”, a declarat Allen Coliban, luni, într-o conferință de presă atent pregătită.


Conform fostului edil, pentru contracte semnate în 2022–2023, primii doi ani sunt în mod normal destinați licitațiilor și elaborării documentațiilor tehnice. Absența deconturilor în această perioadă nu reprezintă un eșec, ci o etapă standard de implementare.

Referitor la Programul Regiunea Centru, acesta a precizat că „apelurile au fost necompetitive, iar majoritatea proiectelor din numeroase municipii au fost depuse în apelul al doilea – 55 de proiecte, față de 35 câte au fost depuse în primul apel. Cât timp numeroase municipii au depus proiecte mari, importante ca valoare a investițiilor, în cel de al doilea apel, nu se mai poate vorbi de un eșec al administrației USR care și-a încheiat mandatul în 2024”.

Totodată, despre întârzierea proiectelor implementate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (cum a fost cazul garajului RATBV sau parcarea multietajată din Bartolomeu), fostul edil a spus că documentația inițială avea lacune și a fost nevoie de actualizarea ei.


„Scripcaru încearcă să explice fiecare eșec prin «Coliban e de vină». Au preluat proiecte mature, cu finanțări obținute, cu documentații pregătite și cu proceduri lansate”, a încheiat Allen Coliban.

Totodată, Coliban nu s-a sfiit să arunce acuze directe, invocând „sabojate” chiar din interiorul primăriei, în mandatul său. Numele vehiculat de fostul primar este cel al Biancăi Kraila, actuala șefă a Direcției Programe-Comunicare” și coordonatoarea Serviciului Proiecte și Strategii, în ultimii zece ani, după cum a prezentat-o Coliban.

Citește mai departe

Trending