Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav aniversează azi trei ani de când a devenit operațional. Pe 15 iunie 2023 era inaugurat oficial primul aeroport construit în România în ultimii 50 de ani, deschizând pentru prima dată județului o poartă aeriană proprie către țară și către lume.

Momentul inaugural de acum trei ani a rămas unul simbolic pentru comunitatea brașoveană:

„În dimineaţa zilei de 15 iunie 2023, o aeronavă TAROM pilotată de fiul marelui cosmonaut Dumitru Prunariu ateriza pe pista de la Ghimbav, marcând momentul inaugurării oficiale a Aeroportului Internaţional Braşov”, a amintit Consiliul Județean Brașov.

La trei ani de la operaționalizare, bilanțul confirmă importanța proiectului. Potrivit datelor prezentate cu ocazia aniversării, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a depășit pragul de 870.000 de pasageri transportați și a înregistrat peste 9.300 de decolări și aterizări.

Urmează proiectul de extindere a platformei de îmbarcare-debarcare

Cifrele reflectă evoluția unei investiții care, înainte de a deveni realitate, a fost timp de două decenii unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale Brașovului. Astfel, acum Consiliul Județean pregătește extinderea lui, printr-o investiție de 84 de milioane de lei, într-o nouă platformă de îmbarcare-debarcare la Aeropoertul Brașov-Ghimbav, ce va permite și mai mult creșterea capacității de operare a aeroportului, în următorii ani. Noua platformă va include cinci poziții suplimentare pentru îmbarcare, debarcare și staționare aeronave, ceea ce va permite deservirea unui trafic mai diversificat și posibilitatea ca unele companii aeriene să-și bazeze aeronavele la Brașov

Investiția este una cu atât mai importantă cu cât AIBG a obținut luna trecută și certificarea pentru a primi aeronave de mari dimensiuni de tip Boeing 747, ceea ce îi premite și orientarea dezvoltarea transportului cargo în centrul României.

10 destinații operate de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav

În prezent, de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav se poate zbura spre zece destinații, respectiv Roma, Napoli și Milano (Italia), Dortmund, Memmingen și Nürnberg (germania), Londra-Luton (Marea Britanie), Katowicze și Varșovia (Polonia) și Budapesta (Ungaria).

De asemenea, în sezonul vacanțelor, de pe Aeroportul din Brașov se poate zbura spre destinații turistice precum Antalya sau Egipt.

Bugetul aeroportului, susținut prin subvenții de la Consiliul Județean Brașov

În 2026, Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, entitate care administrează obiectivul, estimează că numărul de pasageri va fi până la finalul anului, de 540.000.

Astfel, veniturile proprii din producție, estimate de regie și aprobate de administrația județeană, au fost estimate la 14.473.490 lei.

Totuși, pentru a funcționa fără pierderi, Regia are nevoie un buget de 37.897.380 lei. În aceste condiții, restul de bani vor fi completați din subvenția alocată de Consiliul Județean, de la bugetul județului, în valoare de 23.318.600 și din veniturile din exploatare, estimate pentru acest an la 90.209 lei.

La momentul operaționalizării Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, în 2023, autoritățile județene estimau că în termen de cinci ani, AIBG ar trebui să ajungă în punctul în care să se susțină din propriile venituri.

Organizația Municipală PSD Brașov și-a ales noua conducere în cadrul Conferinței municipale de alegeri, desfășurată sâmbătă, 13 iunie, în prezența a peste 500 de membri social-democrați din municipiul Brașov.

În urma votului exprimat de delegații prezenți, Lucian Patrașcu, viceprimarul municipiului Brașov, a fost reconfirmat în funcția de președinte al Organizației Municipale PSD Brașov.

Lucian Patrașcu a anunțat că noul mandat va avea ca priorități consolidarea organizației municipale, atragerea de noi membri, întărirea dialogului cu brașovenii și susținerea proiectelor de dezvoltare ale municipiului.

„PSD Brașov Municipiu trebuie să fie o organizație deschisă, activă și conectată la viața orașului. Avem nevoie de dialog cu oamenii, de prezență în cartiere, de soluții pentru mobilitate, educație, servicii publice, spații verzi, investiții și calitatea vieții. Politica locală trebuie făcută cu seriozitate, cu respect pentru cetățeni și cu rezultate. Aceasta este direcția în care vom merge mai departe”, a mai transmis Lucian Patrașcu.

Caracterizarea lui Patrașcu: „Un om implicat, cu experiență administrativă și cu o legătură directă cu oamenii”

La conferință a participat și senatorul Marius Dunca, președintele Organizației Județene PSD Brașov și vicepreședinte PSD la nivel național, care a transmis un mesaj de susținere pentru noua echipă de conducere a Organizației Municipale PSD Brașov.

„Lucian Patrașcu este un om implicat, cu experiență administrativă și cu o legătură directă cu oamenii. Reconfirmarea sa arată încrederea colegilor și dorința organizației de a continua pe un drum serios, cu implicare și responsabilitate”, a declarat senatorul Marius Dunca.

Noua conducere a Biroului Organizației Municipale Brașov a PSD:

Președinte: Patrașcu Lucian;

Prim-vicepreședinte: Șeitan Cătălin Eugen.

Vicepreședinți: Bogdan Mircea, Bunghiuz Marius, Aron Adorian Dumitru, Niță Emil, Baciu Vasile, Oprică Florentin Adrian, Bâscă Sorin, Ilie Laurențiu, Marchiș Flavius, Crivineanu Alexandra, Achim Silviu, Vasile Alexandra, Mada Ciprian, Bratosin Laura, Demeter Ramona, Constantin Doru. Crăciun Răzvan și Florin Ionescu-Galați.

Secretar executiv: Onescu Cornel.

Membri ai Biroului Organizației Municipale Brașov a PSD: Antohe George, Stancu Raluca, Suciu Mircea, Găitan Larisa Gabriela, Onescu Rareș, Dan Raluca Cristina, Zama Tudor, Pleșcan Elena Loredana, Paul Radu, Preda Emanuel, Mânzu Claudiu, Popa Vasile, Sturz Marius, Mladin Tiberiu, Ștefan Alecu și Ovidiu Călbureanu.

Biroul Organizației Municipale Brașov a PSD este completat cu Ioana – Adriana Henegar, Președinte OFSD Municipiul Brașov, Șerban Marilena, Președinte al OSSD Municipiul Brașov și Vlad Popa, Președinte TSD Municipiul Brașov.

Tribunalul Militar București a decis luni achitarea principalilor foști comandanți ai Jandarmeriei trimiși în judecată pentru intervenția forțelor de ordine la protestul din 10 august 2018, unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria recentă a României.

Printre cei achitați se numără Gheorghe Sebastian Cucoș, fost inspector general al Jandarmeriei Române, Laurențiu Cazan, fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei, și Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al inspectorului general al instituției. Aceștia erau acuzați de abuz în serviciu în legătură cu modul în care a fost coordonată intervenția împotriva manifestanților reuniți în Piața Victoriei.

Instanța a pronunțat soluții de achitare și pentru alți ofițeri implicați în dosar, în timp ce unele cadre ale Jandarmeriei au primit pedepse cu suspendare.

Decizia poate fi atacată

Hotărârea Tribunalului Militar București nu este definitivă și poate fi contestată la instanța superioară. Miza juridică este una importantă, în condițiile în care faptele cercetate în dosar se apropie de termenul de prescripție, estimat pentru toamna anului 2026.

Ancheta a fost reluată după o clasare inițială

Dosarul „10 August” a devenit unul dintre cele mai urmărite procese din ultimii ani, fiind legat de intervenția în forță a jandarmilor împotriva protestului diasporei din 2018, la care au participat zeci de mii de persoane.

Cazul a ajuns în fața instanței după un parcurs judiciar complicat. Ancheta fusese inițial clasată, însă soluția a fost contestată de una dintre victimele intervenției, Ioan Crăciuneanu. Demersul acestuia a dus la redeschiderea cercetărilor și, ulterior, la trimiterea în judecată a unor foști responsabili din conducerea Jandarmeriei. Potrivit documentelor aflate la dosar, procurorii au analizat modul în care au fost utilizate mijloacele de intervenție în timpul protestului. Ancheta a vizat inclusiv folosirea muniției și a dispozitivelor lacrimogene împotriva manifestanților, în contextul în care sute de persoane au reclamat că au avut nevoie de îngrijiri medicale după intervenția forțelor de ordine.

Decizia pronunțată azi nu închide definitiv cazul. Verdictul urmează să fie analizat în apel, într-un dosar care continuă să provoace reacții puternice în spațiul public, la aproape opt ani de la protestele care au marcat scena politică și socială a României.