Ramai la curent!

Cotidian

Brașovul, una dintre „oile negre” ale României, în gestionarea deșeurilor. 20.000 de tone de gunoaie depozitate aiurea

Publicat

in

Brașovul este una dintre oile negre ale României, în domeniul gestionării deșeurilor. Comparativ cu alte județe, care deja au implementat strategii de gestionare a deșeurilor și au pus în funcțiune și platforme  ecologice pentru depozitare, județul Brașov se află abia în faza de licitație pentru crearea unei strategii.

 „Brașovul, este, din păcate, una dintre «oile negre» în sistemul de management al deșeurilor în România. Știm foarte bine, avem cele șase depozite neconforme care trebuie închise, la care se adaugă cel de la Rupea, unde s-a sistat depunerea deșeurilor în cursul acestei veri. Toate aceste gropi trebuie închise respectând o procedură, iar acesta a fost principalul subiect al discuțiilor purtate la Consiliul Județean Brașov. Din datele culese în urma acestei discuții, din păcate, dacă ne raportăm la alte județe, există o întârziere. Noi, acum, la Brașov suntem în faza în care a fost lansată licitația pentru elaborarea Strategiei Integrate de Management al Deșeurilor. Dacă ne comparăm cu cele mai avansate județe, de exemplu Bistrița Năsăud sau Argeș, ei au deja celulele de depunere a deșeurilor funcționale și rampe amenajate, adică vorbim de un sistem care deja se implementează. Există, totuși, semnale pozitive că, în județul Brașov, tot acest proces va fi unul destul de rapid, existând interes și colaborare din acest punct de vedere”, a explicat senatorul de Brașov, Allen Coliban, care conduce Comisia de Mediu din Senat.

De altfel, o ântâlnire pe această temă a avut loc vineri, la Consiliul Județean Brașov, la care au participat și reprezentanții  Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu (ADI ISO Mediu), structura asociativă care trebuie să implementeze Strategia Integrată de Gestionare a Deșeurilor în Județul Brașov. Întâlnirea a făcut  parte dintr-un demers al Comisiei de Mediu din Senatul României, care efectuează o anchetă privind gestionarea deșeurilor în România, în contextul în care, în această perioadă, este în dezbatere publică Planul Național pentru Gestionarea Deșeurilor (PNGD).

Din datele culese de la operatorii salubritate din Brașov, dar și direct din teren, parlamentarul USR Brașov Allen Coliban, care conduce Comisia de Mediu din Senat a arătat că există o mare diferență între cantitatea de deșeuri menajere produsă de populație și cantitatea care efectiv ajunge să fie depozitată la singura platformă ecologică de deșeuri din județ, aflată pe teritoriul administrativ al municipiului Săcele.

„Când am discutat cu reprezentanții unităților administrativ teritoriale din județul nostru, mi s-a spus că depozitul de la Brașov este singurul loc în care pot depune deșeurile. O cantitate mică poate fi dusă și la fabrica de la Hoghiz, unde există o instalație de valorificare energetică a acestora, dar aceasta este irelevantă, raportată la cantitățile totale din județ. De la Fineco am solicitat o situație privind cantitatea de deșeuri depusă și, comparând aceste date cu cifrele prezentate în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, a rezultat că, la nivelul întregului județ, lipsesc undeva la 20.000 de tone anual. Dacă ne raportăm la valoarea de 0,7 kg/persoană/zi, care este media în PNGD (care, din punctul meu de vedere, este subevaluată, având în vedere că la a nivelul Uniunii Europene, mediile pot fi chiar și duble), rezultă că Brașovul ar trebui, strict pe partea de deșeuri, să producă undeva la 140.000 de tone anual. Cantitatea totală de deșeuri depusă anul trecut la Fineco este însă de 121.370 de tone. Întrebarea logică este: unde este diferența de aproximativ 20.000 de tone?. La această întrebare suntem datori cu toții să găsim un răspuns. După cum știți, încă din vara acestui an, USR Brașov a demarat proiectul «Harta deșeurilor» prin care, cu ajutorul cetățenilor, se identifică zone de depozitare ilegală de deșeuri. Ne propunem ca, în continuare, să sesizăm Comisariatului Județean Brașov al Gărzii Naționale de Mediu și celorlalte instituții cu atribuții în acest sens toate situațiile identificate”, a explicat senatorul Allen Coliban.

Cele mai mari diferențe între cantitățile de deșeuri depuse și cele prevăzute în PNGD se înregistrează în municipiul Făgăraș, care  a depus anul trecut 475 de tone de deșeuri la depozitul Fineco, în condițiile în care, în conformitate cu datele din PNGD, ar fi trebuit ca această localitate să „producă” 8.000 de tone. „Am centralizat datele din mediul urban și așteptăm să le centralizăm și pe cele din mediul rural. De asemenea, vom solicita date și de la depozitele din județele Covasna și Sibiu, pentru că cel puțin orașul Victoria depune o parte din deșeuri în județul Sibiu. La nivelul unui an, conform statisticilor din PNGD, orașul Victoria nu produce decât undeva la 1.800 – 2.000 de tone”, a mai spus senatorul.

„Vom aborda această problemă și în Parlamentul României, pentru că este esențial să avem o trasabilitate a întregului flux al deșeurilor. La ora actuală avem doar date care provin de la poarta depozitelor, dar ar trebui să urmărim aceste cantități de la sursă până la depozitare, pentru că doar în aceste condiții am putea vorbi de economie circulară și transformarea deșeurilor în resurse”, a declarat Allen Coliban (USR).

 

Analiza comparativă a depunerii deșeurilor menajere în orașele din județul Brașov

 Localitate Populație Cantitate calculată

conform PNGD – tone

Cantitate depusă în anul 2016 la depozitul Fineco – tone  
 Total Județ BRAȘOV 549.217 140.324,94 121.370
   MUNICIPIUL BRASOV 253.200 64.692,60 66235
   MUNICIPIUL CODLEA 21.708 5.546,39 6237,82
   MUNICIPIUL FAGARAS 30.714 7.847,43 475
   MUNICIPIUL SACELE 30.798 7.868,89 11006,19
   ORAS GHIMBAV 4.698 1.200,34 3017,48
   ORAS PREDEAL 4.755 1.214,90 1639
   ORAS RASNOV 15.022 3.838,12 4462,62
   ORAS RUPEA 5.269 1.346,23  Nu depune la Fineco
   ORAS VICTORIA 7.386 1.887,12 Nu depune la Fineco
   ORAS ZARNESTI 23.476 5.998,12 5413,22

Cotidian

AJOFM Brașov: aproape 8.000 de șomeri la final de an, dar rata rămâne sub 3%, iar piața e stabilă

Publicat

in

Județul Brașov a încheiat anul 2025 cu o rată a șomajului în ușoară creștere, de la 2,73% în ianuarie la 2,94% în decembrie, potrivit raportului anual al AJOFM Brașov. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă prezintă aceste cifre indicând o piață a muncii activă. Aceasta nu reușește, însă, în prezent, să reducă semnificativ numărul persoanelor fără loc de muncă din județul nostru.

La finalul anului trecut, în evidențele agenției figurau 7.576 de șomeri, în creștere față de începutul anului. În același timp, structura șomajului evidențiază o problemă persistentă: peste trei sferturi dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au studii primare, gimnaziale sau profesionale, ceea ce limitează accesul la posturile disponibile pe piață.

„Structura șomajului din județul Brașov la finele anului 2025 după nivelul de educație școlară arată că 39% dintre cei neangajați sunt absolvenți de învățământ primar și fără studii, 37% – învățământ gimnazial, 8% – învățământ profesional/arte și meserii, 10% – învățământ liceal, 1% – învățământ postliceal, 5% – învățământ universitar”, a spus Liliana Dragomir în prezentarea făcută azi la Colegiul Prefectural prezidat de cei doi subprefecți ai Brașovului, Ambrus Isabella și Daniela Olariu.

Deși în 2025 au fost declarate peste 13.800 de locuri de muncă vacante și peste 4.300 de persoane au fost încadrate în muncă prin programele AJOFM, datele sugerează o diferență vizibilă între cererea și oferta de forță de muncă, în special în ceea ce privește nivelul de calificare.

Peste 50% dintre șomeri au vârste între 30 și 49 de ani

Problema este vizibilă și în distribuția pe vârste, unde segmentele de 30–49 de ani cumulează cele mai mari ponderi ale șomajului, ceea ce indică dificultăți de reintegrare pe piața muncii pentru persoane aflate în plin potențial profesional.

Conform raportului prezentat de AJOFM, la finalul anului 2025, pe segmente de vârstă, distribuția este următoarea:

  • sub 25 de ani – 15%;
  • între 25 și 29 de ani – 9%
  • între 30 și 39 de ani – 23%;
  • între 40 și 49 de ani – 22%;
  • între 50 și 55 de ani – 15%;
  • peste 55 de ani – 16%.

Care este totuși impactul programelor de consiliere și formare profesională?

În paralel, deși programele de consiliere și formare profesională au implicat mii de participanți, doar un număr relativ mic, de 500 de persoane (dintre care 334 femei), a fost cuprins în cursuri de recalificare, ceea ce ridică întrebări privind impactul real al acestor măsuri asupra reducerii șomajului structural.

Chiar dacă bursele locurilor de muncă organizate în 2025 au adus sute de angajatori și peste 1.100 de oferte cumulate la edițiile din mai și octombrie 2025, piața muncii din județ pare să funcționeze mai degrabă prin absorbție punctuală decât printr-o scădere constantă a șomajului pe termen lung., dacă este să ne raportăm la cifrele prezentate de AJOFM în cadrul Colegiului Prefectural.

„În luna mai 2025 a fost organizată Bursa generală a locurilor de muncă, pentru care AJOFM Brașov a contactat peste 1500 de agenți economici, 59 dintre aceștia confirmând participarea la Bursă, unde au oferit peste 570 de locuri de muncă.

În luna octombrie 2025 a fost organizată Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți. În vederea acesteia, AJOFM Brașov a contactat peste 2500 de agenți economici, 55 dintre aceștia confirmând participarea la Bursă, unde au oferit peste 600 de locuri de muncă„, se mai arată în raportul AJOFM, prezentat de directorul Liliana Dragomir.   

Citește mai departe

Cotidian

Angajatorii încep să posteze joburi pentru vară. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise sunt retailul, construcțiile, industria alimentară / HoReCa și turismul

Peste 11.500 de joburi au fost scoase pe piață în luna mai, pe fondul pregătirilor pentru sezonul de vară. Retailul, construcțiile, turismul și industria HoReCa conduc clasamentul angajărilor, iar Brașovul se află printre orașele cu cele mai multe oferte de muncă disponibile.

Publicat

in

De

Peste 10.000 de joburi au fost postate de la începutul lunii mai și până acum pe eJobs.ro și alte aproape 1.500 pe iajob.ro, aceasta fiind perioada în care angajatori din domenii precum turism sau HoReCa, dar și din retail sau construcții se pregătesc pentru vârful de activitate din sezonul cald.

„Candidații care se află în căutarea unui loc de muncă pe timp de vară sau chiar un job pe durată nedeterminată au în acest moment o serie de oportunități în domenii precum retail, servicii, construcții, industria alimentară / HoReCa sau turism. O parte din aceste joburi sunt sezoniere sau pe bază de proiect, iar sectoarele în care apar cel mai frecvent astfel de oportunități sunt turismul, retailul, naval – aeronautic, serviciile și industria alimentară / HoReCa”, declară Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Pe lângă acestea, care cumulează mai puțin de 5% din numărul total de locuri de muncă postate în ultima lună, au mai fost scoase în piață și 1.700 de poziții part-time. Cele mai multe aparțin angajatorilor din asigurări, servicii, retail, imobiliare, financiar – bancar, advertising / marketing / PR și call – center / BPO.

50% din job-uri sunt pentru candidații entry-level

Peste 50% dintre joburile postate se adresează candidaților entry-level (0-2 ani de experiență). Tot în număr mare sunt căutați și candidații mid-level (2-5 ani de experiență). Urmează cei care nu au deloc experiență, în timp ce, pentru joburile de vară, cele mai puține opțiuni sunt pentru seniorii cu mai mult de 5 ani de experiență și pentru manageri.

„Dacă ne referim strict la joburile pentru cei care nu au studii superioare, respectiv cele de pe iajob.ro, distribuția arată astfel: 37% sunt pentru muncitorii calificați, 33% pentru absolvenții de liceu și 24% pentru muncitorii necalificați”, mai spune Roxana Drăghici.

Cele mai multe oferte sunt pentru București,  Brașov, Ilfov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Ploiești.

Un element distinctiv al acestui sezon este gradul mai ridicat de transparență salarială comparativ cu anii trecuți. Aproape 45% din numărul total de joburi postate pe eJobs au salariul afișat, în timp ce, pe iajob.ro, procentul crește până la 80%. Exclusiv în cazul joburilor sezoniere, procentul joburilor cu salariul publicat este de 50%.

„Și candidații sunt pregătiți pentru vârful de activitate din sectoarele care cresc în sezonul cald. Numărul de aplicări din ultima lună se apropie de pragul de 1,1 milioane, cele mai multe fiind îndreptate către anunțurile din retail, servicii, financiar – bancar, construcții, call-center / BPO, industria alimentară / HoReCa și turism. O bună parte dintre candidați profită de creșterea volumului de activitate din domeniile care sunt influențate, însă opțiunea lor merge tot înspre job-urile full time pe perioadă nedeterminată și mai puțin spre part-time și joburile sezoniere, cu toate că, spre deosebire de anul trecut, numărul de aplicări pentru pozițiile cu jumătate de normă a crescut cu 32%”, explică Roxana Drăghici.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariile medii nete pentru sectoarele care se pregătesc să își extindă echipele pe timp de vară sunt de 4.500 de lei pentru industria alimentară / HoReCa și turism, 4.000 de lei pentru retail ș 6.000 de lei pentru construcții.

În acest moment, 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro și 7.000 pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs România și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Citește mai departe

Cotidian

Duelul „grelei moșteniri” între fostul și actualul primar al Brașovului. Cei doi își reproșează pierderea finanțărilor europene

Schimb dur de replici între actualul primar al Brașovului, George Scripcaru, și fostul edil Allen Coliban pe tema fondurilor europene pierdute și a proiectelor întârziate. Actuala administrație vorbește despre finanțări de peste un miliard de lei ratate, în timp ce fostul primar acuză o campanie de dezinformare și blocaje interne din Primărie.

Publicat

in

Actualul primar al Brașovului, George Scripcaru, dar și fostul primar al municipiului, Allen Coliban, s-au duelat zilele acestea în tot felul de rapoarte, declarații și explicații, fiecare dintre ei invocând „greaua moștenire” și pierderea unor finanțări europene.

Scripcaru reclamă pierderea a 1,05 miliarde lei din fonduri europene

Astfel, timpul ședinței de plen a Consiliului Local Brașov de la finalul săptămânii trecute, actuala conducere a Primăriei Brașov a reclamat faptul că fosta administrație a pierdut finanțări europene de 1,05 miliarde de lei din fonduri europene, pe programe precum Programul Operațional Regional (POR), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Programul Regiunea Centru (PRC).


„Am făcut o analiză la zi pe toate programele de finanțare, fie că vorbim de POR, fie că vorbim de PNRR sau Programul Regiunea Centru, dar am început pregătirile și pentru următorul exercițiu financiar, 2028 – 2034. Consider că este important să știm de unde am plecat și ce erori s-au făcut în vechea administrație, ca să nu le mai repetăm, să știm unde suntem la acest moment și, nu în ultimul rând, să ne pregătim viitorul. Trebuie să fim conștienți cu toții, executiv și legislativ, că nu ajunge doar să scrii un titlu frumos pentru un proiect, pompos, dar după aceea să nu faci pașii necesari. Din păcate, am constatat că în 2024, la finalul anului, când am preluat mandatul, erau proiecte care n-aveau decât titlu, în rest, nu se făcuse niciun pas înainte, nu se derulase nicio etapă”, a precizat atunci primarul Brașovului, George Scripcaru.

Scripcaru susține că principalele probleme identificate au fost nerespectarea termenelor, lipsa etapelor de implementare și, în unele cazuri, proiecte aflate doar la nivel de titlu, fără pași concreți făcuți pentru realizarea lor. Unele proiecte finanțate prin PNRR erau, în noiembrie 2024, la stadiul de implementare „zero”. Pentru alte proiecte nu s-a ajuns nici măcar la 5% implementare în decurs de 4 ani. Pe Programul Regiunea Centru nu fusese depus niciun proiect nou din alocarea municipiului Brașov pe actualul exercițiu financiar european 2021–2027, a spus primarul George Scripcaru, la ședința de Consiliu Local de vineri.

Coliban reclamă o campanie de dezinformare

De cealaltă parte, primarul Brașovului în mandatul 2020 – 2024, Allen Coliban, a reclamat că că actuala administrație că este vinovată de pierderea finanțărilor europene.

„Actuala administrație încearcă să acopere propriile blocaje și întârzieri administrative printr-o campanie de dezinformare construită pe ideea falsă că Brașovul ar fi pierdut 500 de milioane de lei din PNRR în mandatul USR. Toate proiectele majore invocate de administrația Scripcaru – campusul de învățământ dual, locuințele «nZEB», autobuzele electrice, spitalul de pneumoftiziologie și boli infecțioase, infrastructura velo – au fost inițiate, pregătite și depuse în mandatul 2020–2024”, a declarat Allen Coliban, luni, într-o conferință de presă atent pregătită.


Conform fostului edil, pentru contracte semnate în 2022–2023, primii doi ani sunt în mod normal destinați licitațiilor și elaborării documentațiilor tehnice. Absența deconturilor în această perioadă nu reprezintă un eșec, ci o etapă standard de implementare.

Referitor la Programul Regiunea Centru, acesta a precizat că „apelurile au fost necompetitive, iar majoritatea proiectelor din numeroase municipii au fost depuse în apelul al doilea – 55 de proiecte, față de 35 câte au fost depuse în primul apel. Cât timp numeroase municipii au depus proiecte mari, importante ca valoare a investițiilor, în cel de al doilea apel, nu se mai poate vorbi de un eșec al administrației USR care și-a încheiat mandatul în 2024”.

Totodată, despre întârzierea proiectelor implementate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (cum a fost cazul garajului RATBV sau parcarea multietajată din Bartolomeu), fostul edil a spus că documentația inițială avea lacune și a fost nevoie de actualizarea ei.


„Scripcaru încearcă să explice fiecare eșec prin «Coliban e de vină». Au preluat proiecte mature, cu finanțări obținute, cu documentații pregătite și cu proceduri lansate”, a încheiat Allen Coliban.

Totodată, Coliban nu s-a sfiit să arunce acuze directe, invocând „sabojate” chiar din interiorul primăriei, în mandatul său. Numele vehiculat de fostul primar este cel al Biancăi Kraila, actuala șefă a Direcției Programe-Comunicare” și coordonatoarea Serviciului Proiecte și Strategii, în ultimii zece ani, după cum a prezentat-o Coliban.

Citește mai departe

Trending