Cronica unui eșec: Master planul pentru gestionarea deșeurilor în județul Brașov

Semnat în 2010, contractul pentru implementarea Master Planului pentru judeţul Braşov în ceea ce priveşte gestionarea integrată a deşeurilor, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu 2007-2013 este un proiect care și acum este în stadiul de pregărire a dosarului de finanțare. Valoarea totală a proiectului este de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili.

Masterplanul viza aproape doate localitățile din județul Brașov, care au constituit în acest sens o Asociație de Dezvoltare Comunitară (ADI).

În momentul de față, pentru acest proiect există un SF, dar, a declarat unul dintre vicepreședinții Consiliului Județean Brașov, Mihail Veștea, „acesta trebuie plătit de Ministerul Mediului, care nu a virat banii, astfel că nu putem beneficia de el. În perioada următoare voi merge la Ministerul Mediului, pentru finaliza această etapă, astfel încât să putem atrage bani europeni”.  

„Călcâiul lui Achile”, unitatea de valorificare a deșeurilor 

Contractul prevedea, printre altele, realizarea unor stații de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009 printre care cele de la Codlea sau Făgăraş, dar și realizarea, la Tărlungeni, a unei instalații de valorificare energetică a deșeurilor. Instalația de valorificare a deșeurilor, de tip Waste to Energy (WtE – tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică) era proiectată pentru a procesa 156.000 tone de deşeuri pe an urma a fi construită pe teritoriul comunei Tărlungeni, lângă CET Brașov, investiția fiind estimate la 148 de milioane de euro.

Consiliul Judeţean Braşov a început demersurile pentru realizarea acestei unităţi, dar de fiecare dată când a fost lansată licitaţia pentru alegerea consultantului de specialitate pentru acest obiectiv, fie documentaţia transmisă de administraţia judeţeană a fost respinsă de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), fie au apărut contestaţii.

După mai multe tentative nereușite de realizare a acestui obiectiv, în 2013, administrația județeană a descoperit că a dispărut și material primă, cantitatea de deşeuri menajere din judeţ a scăzânt foarte mult, astfel că, o unitate care să deservească doar judeţul Braşov nu ar mai fi fezabilă.

Nici „ruperea” proiectului nu a avut succes

Pentru a nu pierde întreaga finanţare, administrația județeană cerut și a primit anul trecut acordul Ministerului Mediului să «rupă» proiectul în două. În prima fază urma să fie realizate lucrările la stațiile la staţiile de transfer, la staţia de tratare mecanică de la Făgăraş, dar şi urmau a fi închise rampele de gunoi municipale în unde depozitarea a fost sistată în anii anteriori. Investiția era estimate la 23 de milioane de euro. În scurt timp, Consiliul Județean a ajuns la concluzia că nici așa proiectul nu poate fi implementat în ciclul bugetar european 2007-2013 și a decis să își începce norocul în următoarea perioadă de programare, 2014-2020.

Noi condiții…

Totuși, pentru a putea obține finanțarea în următorul ciclu bugetar, a declarat la un moment dat fostul vicepreședinte al CJ Brașov, trebuie respectată o cerință a Comisiei Europene, care solicită un singur operator de salubritate la nivelul tuturor administrațiilor locale ce compun ADI. Unele primării, printre care Făgăraș sau Râșnov nu vor să renunțe la operatorii locali, care, de multe ori sunt societăți aflate în subordinea consiliilor locale, iar în municipiul Brașov, situația este și mai complicată, pentru că aici există doi operatori.