Ramai la curent!

Prima Pagina

Acceleratorul de particule pentru tratarea bolnavilor de cancer la Spitalul Județean Brașov rămâne la capitolul „promisiuni pentru viitor”

Publicat

acum 8 ani

in

Brașovul este unul dintre puținele județe mari din România care, într-un spital public, nu are un accelerator de particule pentru tratarea pacienților cu afecțiuni oncologice. Despre dotarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov cu un astfel de dispozitiv se vorbește de mulți ani, a fost găsit și locul în care să fie instalat, respectiv Pavilionul Astra, au venit și specialiștii Ministerului Sănătății, pentru a vedea amplasamentul și a face calcule privind costul realizării unui bunker, au fost făcute promisiuni, dar, de cele mai multe ori, autoritățile brașovene au auzit același lucru: „anul viitor”.

2017 a adus și el în spațiul public anunțuri prin care se spunea că în 2018 Brașovul va primi un accelerator. Ba mai mult, unii parlamentari de Brașov au și depus amendamente la Legea bugetului de stat pe anul 2018, prin care solicitau sume pentru punerea în funcțiune a acceleratorului, dar aceste amendamente au fost respinse.

Există și o explicație: Brașovul nu va primi acceleratorul de particule care ar ajuta enorm la tratarea bolnavilor de cancer nici în acest an.

Astfel, prin comunicatul  de presă prin care anunța semnarea contractului cu Banca Mondială și faptul că 34 de spitale din țară și din Capitală vor fi dotate cu 14 dispozitive Computer Tomograf ,  24 de RMN-uri (unul pentru Spitalul Județean Brașov) și 21 de sisteme informatice PACS (tehnologie medicală de imagistică utilizată pentru stocarea, recuperarea, prezentarea și partajarea imaginilor produse prin radiografie, scanare CT, RMN) – dintre care unul pentru Spitalul Județean Brașov, Ministerul Sănătății a prezentat și planul de investiții pe anul 2018.

În ceea ce privește aparatele de radioterapie, ministerul a anunțat că sunt în diverse stadii procedurile pentru achiziționarea a opt dispozitive, nici unul pentru Brașov. 

Iată cum arată planul de investiții al Ministerului Sănătății pe acest an:

  • Contracte în derulare: dotarea cu  echipamente de radioterapie a  5 centre din țară (Spitalului Județean Constanta, Spitalului Județean Galați, Spitalului Județean Maramureș, Institutul Oncologic București și Spitalul Universitar de Urgență Elias, pentru care vor fi semnate contractele în luna ianuarie.
  • Contracte în curs de semnare: semnarea contractului  pentru dotarea cu echipamente de radioterapie a altor 3 centre din țară, aflate astăzi în proces de contractare a echipamentelor. Este vorba despre centrele de radioterapie din cadrul Spitalului Municipal Oradea, Spitalului Județean Craiova și Institutul Oncologic prof.dr. I.Chiricuță Cluj Napoca, pentru care vor fi semnate contractele în luna ianuarie. 

De altfel, și surse din administrația județeană brașoveană au dat de înțeles că șansele ca Brașovul să primească acceleratorul în acest an sunt aproape nule.

Teme similare:
Citește mai departe
3 Comentarii

3 comentarii

  1. Alex

    12/12/2018 at 19:18

    Binenteles ca promisiunea lasa de dorit, daca PSD a promis in campanie un spital barosan ca in vest, si nu onoreaza.
    Despre acceleratoarele de particule, a promis Ceausescu si a avut o tentativa abandonata de a construi in Brasov un accelerator de particule pe str. Dupa Ziduri similar cu cel de la Institutul de Fizica Atomica Magurele – Bucuresti, ca de asta au construit o centrala pe Dupa Ziduri pentru a pune generatoarele si a montat o teava de ciment circuit pentru accelerare particule prin niste tunele din catacombe, folosind abuziv o parte din catacombele de pe Dupa Ziduri, tunelele din cauza au o portiune ingusta de mers taras deasupra acelei conducte si unele portiuni inchise cu ziduri de piatra si boltari. Nu numai primarul vroia schimbari majore in subteranul de pe Dupa Ziduri.
    Centrala de unde pornesc conductele din catacombe si niste tevi verticale in forma de „J” la suprafata era construita peste una din accesele in catacombe. Catacombele fiind construite in 1940 si centralele in 1970. Acceleratorul de particule ar fi apartinut de Institutul de Cercetari Electronice care a avut sediu pe Str. Ion Ratiu

  2. Micula

    14/02/2020 at 09:47

    Da! Ma indoiesc sa termine in Brasov asa o lucrare mareata, ca daca in Brasov nu au fost in stare guvernantii sa faca aeroport care e strictul necesar, sau autostrada Brasov-Comarnic pe care Ponta a incercat sa o faca dar l-a impiedicat DNA din cauza ca Basescu i-a facut plangere si americanii cu bazele NATO.
    In schimb in Romania un al doilea accelerator de particule dupa cel de la Magurele va fi in Salina Slanic din Slanic Prahova dupa ce se va sapa o sala uriasa noua numita Mina Laguna cu denumire de la „Large Aparatus whick studying Grand Unifications and Neutrino Atomical” poate, la 300 metri adancime, acolo vor fi amplasate butii imense din metal rar si aparatura sofisticata ca la Magurele si inca mai multa. Bugetul proiectului va fi ajutat si din exploatarea sarii deoarece filonul de sare e adanc de 400m.

  3. Nica

    14/02/2020 at 09:55

    Stiu cu problemele de la Brasov.
    Am auzit si de proiectul „Laguna” la salina Slanic. Se va mai construi o mina noua sub mina Unirea cu acces separat din tunelul tirbuson care ofera acces cu microbuzul va fi un tunel descendent ce va duce la mina Laguna. Mina Laguna nu va fi deschisa publicului dupa ce va fi gata deoarece va fi locatia acelui accelerator de particule si va avea acces numai personalul autorizat ca si la bunkerul de la Institutul de Fizica Atomica Magurele. Sala uriasa va fi construita de muncitori pakistanezi sau srilankezi sau orice emigranti din tarile subdezvoltate ca mana de lucru ieftina. Intr-adevar o parte din costuri vor fi acoperite din exploatarea sarii. Constructia aparaturii va fi finantata nu numai de fonduri europene ci si de americani si chinezi si japonezi. Sala uriasa noua va avea forma dreptunghiulara lata si va avea profil trapezoidal cu 4 muchii si va oferi un spatiu imens pentru aparatura.

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

acum 5 ore

in

05/06/2026

De

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

„Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Cotidian

Pisoi curioși, blocați într-o gură de canalizare din Brașov. Au fost adoptați de salvator

Publicat

acum 14 ore

in

05/06/2026

De

Pompierii de la ISU Brașov au avut ieri o misiune inedită. Printr-un apel telefonic au fost anunțați că pe strada Institutului din Brașov este un pisoi blocat într-o gură de canalizare. Pompierii au mers la fața locului cu o autospecială de stingere și au constatat că într-o conductă greu accesibilă erau blocați doi pisoi.

Cum spațiul era foarte îngust, pentru a scoate pisicii captivi, pompierii au găsit o soluție ingenioasă: a fost introdusă cu grijă o cantitate mică de apă în conductă, iar pisoii au fost așteptați la ieșire.  Planul a funcționat.

Pisoii au fost predați personalului de la CATTIA, care are grijă și de mama lor. Acolo au primit hrană, căldură și toate îngrijirile necesare.

„Povestea are și un final fericit: unul dintre colegii noștri s-a atașat atât de mult de unul dintre micii buclucași, încât mâine va merge să îl adopte”, a anunțat ISU Brașov.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

acum 14 ore

in

05/06/2026

De

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Trending