Ramai la curent!

Prima Pagina

Acceleratorul de particule pentru tratarea bolnavilor de cancer la Spitalul Județean Brașov rămâne la capitolul „promisiuni pentru viitor”

Publicat

in

Brașovul este unul dintre puținele județe mari din România care, într-un spital public, nu are un accelerator de particule pentru tratarea pacienților cu afecțiuni oncologice. Despre dotarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov cu un astfel de dispozitiv se vorbește de mulți ani, a fost găsit și locul în care să fie instalat, respectiv Pavilionul Astra, au venit și specialiștii Ministerului Sănătății, pentru a vedea amplasamentul și a face calcule privind costul realizării unui bunker, au fost făcute promisiuni, dar, de cele mai multe ori, autoritățile brașovene au auzit același lucru: „anul viitor”.

2017 a adus și el în spațiul public anunțuri prin care se spunea că în 2018 Brașovul va primi un accelerator. Ba mai mult, unii parlamentari de Brașov au și depus amendamente la Legea bugetului de stat pe anul 2018, prin care solicitau sume pentru punerea în funcțiune a acceleratorului, dar aceste amendamente au fost respinse.

Există și o explicație: Brașovul nu va primi acceleratorul de particule care ar ajuta enorm la tratarea bolnavilor de cancer nici în acest an.

Astfel, prin comunicatul  de presă prin care anunța semnarea contractului cu Banca Mondială și faptul că 34 de spitale din țară și din Capitală vor fi dotate cu 14 dispozitive Computer Tomograf ,  24 de RMN-uri (unul pentru Spitalul Județean Brașov) și 21 de sisteme informatice PACS (tehnologie medicală de imagistică utilizată pentru stocarea, recuperarea, prezentarea și partajarea imaginilor produse prin radiografie, scanare CT, RMN) – dintre care unul pentru Spitalul Județean Brașov, Ministerul Sănătății a prezentat și planul de investiții pe anul 2018.

În ceea ce privește aparatele de radioterapie, ministerul a anunțat că sunt în diverse stadii procedurile pentru achiziționarea a opt dispozitive, nici unul pentru Brașov. 

Iată cum arată planul de investiții al Ministerului Sănătății pe acest an:

  • Contracte în derulare: dotarea cu  echipamente de radioterapie a  5 centre din țară (Spitalului Județean Constanta, Spitalului Județean Galați, Spitalului Județean Maramureș, Institutul Oncologic București și Spitalul Universitar de Urgență Elias, pentru care vor fi semnate contractele în luna ianuarie.
  • Contracte în curs de semnare: semnarea contractului  pentru dotarea cu echipamente de radioterapie a altor 3 centre din țară, aflate astăzi în proces de contractare a echipamentelor. Este vorba despre centrele de radioterapie din cadrul Spitalului Municipal Oradea, Spitalului Județean Craiova și Institutul Oncologic prof.dr. I.Chiricuță Cluj Napoca, pentru care vor fi semnate contractele în luna ianuarie. 

De altfel, și surse din administrația județeană brașoveană au dat de înțeles că șansele ca Brașovul să primească acceleratorul în acest an sunt aproape nule.

Citește mai departe
3 Comentarii

3 comentarii

  1. Alex

    12/12/2018 at 19:18

    Binenteles ca promisiunea lasa de dorit, daca PSD a promis in campanie un spital barosan ca in vest, si nu onoreaza.
    Despre acceleratoarele de particule, a promis Ceausescu si a avut o tentativa abandonata de a construi in Brasov un accelerator de particule pe str. Dupa Ziduri similar cu cel de la Institutul de Fizica Atomica Magurele – Bucuresti, ca de asta au construit o centrala pe Dupa Ziduri pentru a pune generatoarele si a montat o teava de ciment circuit pentru accelerare particule prin niste tunele din catacombe, folosind abuziv o parte din catacombele de pe Dupa Ziduri, tunelele din cauza au o portiune ingusta de mers taras deasupra acelei conducte si unele portiuni inchise cu ziduri de piatra si boltari. Nu numai primarul vroia schimbari majore in subteranul de pe Dupa Ziduri.
    Centrala de unde pornesc conductele din catacombe si niste tevi verticale in forma de „J” la suprafata era construita peste una din accesele in catacombe. Catacombele fiind construite in 1940 si centralele in 1970. Acceleratorul de particule ar fi apartinut de Institutul de Cercetari Electronice care a avut sediu pe Str. Ion Ratiu

  2. Micula

    14/02/2020 at 09:47

    Da! Ma indoiesc sa termine in Brasov asa o lucrare mareata, ca daca in Brasov nu au fost in stare guvernantii sa faca aeroport care e strictul necesar, sau autostrada Brasov-Comarnic pe care Ponta a incercat sa o faca dar l-a impiedicat DNA din cauza ca Basescu i-a facut plangere si americanii cu bazele NATO.
    In schimb in Romania un al doilea accelerator de particule dupa cel de la Magurele va fi in Salina Slanic din Slanic Prahova dupa ce se va sapa o sala uriasa noua numita Mina Laguna cu denumire de la „Large Aparatus whick studying Grand Unifications and Neutrino Atomical” poate, la 300 metri adancime, acolo vor fi amplasate butii imense din metal rar si aparatura sofisticata ca la Magurele si inca mai multa. Bugetul proiectului va fi ajutat si din exploatarea sarii deoarece filonul de sare e adanc de 400m.

  3. Nica

    14/02/2020 at 09:55

    Stiu cu problemele de la Brasov.
    Am auzit si de proiectul „Laguna” la salina Slanic. Se va mai construi o mina noua sub mina Unirea cu acces separat din tunelul tirbuson care ofera acces cu microbuzul va fi un tunel descendent ce va duce la mina Laguna. Mina Laguna nu va fi deschisa publicului dupa ce va fi gata deoarece va fi locatia acelui accelerator de particule si va avea acces numai personalul autorizat ca si la bunkerul de la Institutul de Fizica Atomica Magurele. Sala uriasa va fi construita de muncitori pakistanezi sau srilankezi sau orice emigranti din tarile subdezvoltate ca mana de lucru ieftina. Intr-adevar o parte din costuri vor fi acoperite din exploatarea sarii. Constructia aparaturii va fi finantata nu numai de fonduri europene ci si de americani si chinezi si japonezi. Sala uriasa noua va avea forma dreptunghiulara lata si va avea profil trapezoidal cu 4 muchii si va oferi un spatiu imens pentru aparatura.

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Prima Pagina

Folk sus pe munte, lângă foc, sub cerul liber. Pe scena Festivalului Național de Folk Vama de la Munte vor fi nume mari. Biletele s-au pus în vânzare

Publicat

in

Unul dintre cele mai relevante festivaluri de muzică folk din România, cel de la Vama Buzăului, Brașov, revine pe 1 și 2 august cu nume mari, iar biletele s-au pus în vânzare.


Line-up-ul din vară al Festivalului Național de Folk Vama de la Munte reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family.
Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci.
Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.


Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni.

De unde cumpărați bilete. Copiii sub 14 ani intră gratuit


Puteți cumpăra bilete, accesând unul dintre link-urile:

Toate detaliile legate de participarea la Festival le puteți urmări pe website și pe pagina de Facebook, cu update-uri în timp real:

Ducu Bertzi: „Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”

Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur. Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.

Cristi Minculescu: „La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție”

Cristi Minculescu, IRIS: „Folk-ul și rock-ul spun, până la urmă, aceeași poveste: despre libertate, adevăr și oameni. Ne bucurăm să revenim pe 2 august la Festivalul de la Vama Buzăului, un loc în care ne-am simțit excelent încă de prima dată. Are ceva aparte – o atmosferă relaxată, caldă, iar cadrul, acolo pe malul râului Buzău, este pur și simplu idilic.
La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție. Iar publicul simte asta. La fel ca în rock, și în muzica folk oamenii vin nu doar să asculte muzica, ci să o și trăiască. Iar felul în care publicul acestui festival trăiește muzica întărește și mai mult legătura dintre noi. Pentru noi, e o bucurie să revenim la Festivalul Folk Vama de la Munte și să ne revedem cu oamenii care dau acestui loc energia lui specială”.

Tiberiu Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului: „Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc”

„Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc precum cel de la Vama Buzăului, adică la munte, la țară. În ultimii ani, acest Festival a devenit un adevărat fenomen al zonei pentru că este cel mai important eveniment cultural de la noi. Vorbim despre un flux constant de vizitatori care ajung să descopere și atracțiile turistice. Administrația locală rămâne partener al acestui festival prin tot sprijinul pe care putem noi să-l oferim pentru că ne-am convins de beneficii: odată cu Festivalul crește numărul de turiști, se dezvoltă afacerile locale și se consolidează identitatea zonei ca destinație turistică. Toate acestea, muzică, turism, trasee, drumeții și gastronomie susțin puternic economia locală pe durata verii”.

Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.

Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere


Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă.
Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.

Organizatorul festivalului este Tomorrow Events SRL.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei

Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.

Citește mai departe

Educație

Cursuri feroviare cu practică și echipamente moderne. Cât costă și cât durează să devii mecanic de locomotivă, impiegat sau acar în 2026

CENAFER pregătește o nouă sesiune de cursuri pentru meserii feroviare, cu admitere și examene desfășurate online. Candidații vor beneficia de formare practică, inclusiv cu echipamente moderne, într-un domeniu tot mai căutat.

Publicat

in

Cei care își doresc o carieră în domeniul feroviar au, în curând, o nouă oportunitate, respectiv cursurile organizate de Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER.). Acestea ar urma să înceapă luna viitoare, iar procesul de admitere vine cu schimbări importante, anunță organizatorii.

CENAFER a publicat deja tematica și bibliografia pentru programele de calificare, care vizează mai multe meserii esențiale precum mecanic de locomotivă, șef de tren, impiegat de mișcare sau acar. Candidații mai au timp să se pregătească până la examenul de admitere, programat, cel mai probabil, în luna mai. Până atunci, organizatorii cursurilor testează aplicația online care va fi utilizată pentru accesul la examen.

Noutății în admiterea la cursurile CENAFER

O noutate majoră în acest an este digitalizarea aproape completă a procesului. Înscrierea, depunerea documentelor și plata taxei de 100 de lei se vor face exclusiv online, printr-o platformă dedicată. Inclusiv examenul de admitere va fi susținut online, la disciplinele Matematică, Fizică și Limba Română, la nivel de gimnaziu și început de liceu.

După promovarea examenului, cursanții vor urma un program de formare de aproximativ nouă luni, care include atât pregătire teoretică și practică, cât și un stagiu în producție la operatori feroviari. În plus, costurile cursurilor vor putea fi achitate în rate, o facilitate menită să atragă mai mulți candidați.

Un alt element de noutate este introducerea unui echipament modern de instruire, furnizat de o companie americană, care va permite viitorilor mecanici de locomotivă să exerseze în condiții apropiate de cele reale.

Programele de calificare profesională organizate de CENAFER, nivelurile de calificare, durata și tarifele acestora

Sursa: Club Feroviar

Citește mai departe

Trending