Ministerul Mediului pregătește un plan pentru conservarea urșilor. Ultimele dezbateri de la Brașov s-au axat mai mult pe „optimizarea” populației de carnivore mari

Draftul planului de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România, a fost analizat ieri, la Brașov, în cadrul unui workshop-ul privind convieţuirea oamenilor şi a carnivorelor mari. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Harghita, la întâlnire participând  președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba,  vicepreședinții Consiliului Județean Brașov Toaso Imelda și Adrian Gabor, subprefectul Ciprian Băncilă,  președintele Comisiei de mediu din Senatul României, Allen Coliban, specialiști de la Academia Română, Universitatea Transilvania și ai Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură  (INCDS Marin Drăcea). De asemenea, au fost prezenți și fermieri, dar și reprezentanți a două ONG-uri implicate în protecția și conservarea urșilor, respectiv Fundația Carpați și Asociația Milioane de Prieteni. La întâlnirea de la Brașov, cea mai bine reprezentată a fost tabăra celor care susțin „controlul efectivelor”, mai exact reducerea numărului de urși până la atingerea „optimului”. 

Planul de acțiune va ajunge la Ministerul Mediului, care va organiza consultări cu specialiștii, în va supune dezbaterii publice, după care îl va aproba printr-un act normativ. 

„Trebuie să avem voinţa, inclusiv politică, să luăm astfel de măsuri”

Conform studiilor realizate de INCDS, numărul optim de urşi din România ar trebui să fie de 4.000, dar, în realitate, sunt mult mai mulți. Avem urşi care se plimbă pe străzi, avem atacuri, în unele cazuri viaţa oamenilor este pusă în pericol. Populaţii de urşi există şi în alte state europene, printre care Finlanda, Croaţia sau Slovenia, iar în aceste ţări se vânează urşi. Unde se depăşeşte cifra de 500 de urşi se vânează prin derogări. Directivele europene ne permit să acţionăm în acest sens. Trebuie să avem voinţa, inclusiv politică, să luăm astfel de măsuri şi să avem o organizaţie independentă care să realizeze studii anuale privind populaţia de urşi şi să stabilească nivelul de intervenţie. Cred că şi în România, când se va ajunge la numărul optim de urşi, incidentele vor scădea de cel puţin 10 ori. Din punctul meu de vedere, trebuie să ne menţinem în efectivele optime”, a spus  reprezentantul Universităţii Transilvania din Braşov, prof. dr. ing. Ovidiu Ionescu.

De altfel, Ramon Jurj a precizat că INCDS a derulat un program de relocare a urşilor problemă, însă doar în 25% – 30% dintre cazuri mutarea a reprezentat un succes: „În ultimii 15 – 16 ani am acţionat pentru relocarea a peste 150 de urşi. În 70% – 75% dintre cazuri, problemele nu s-au rezolvat, ci s-au acutizat. Urşii se obişnuiesc cu zonele accesibile de hrană, iar dacă sunt relocaţi, în noul teritoriu vor căuta sursele facile de hrană. În unele zone în care sunt mutate animalele, oamenii nu sunt obişnuiţi cu astfel de urşi şi, pentru rezolvarea problemei, pot folosi metode numai de ei ştiute. Practic, relocarea are succes în cazul exemplarelor tinere, care nu sunt foarte habituate şi fug când se apropie omul”.

Pe de altă parte, reprezentanta Academiei Române a reclamat faptul că în România sunt probleme cu stabilirea numărului de urși. De asemenea, ea a afirmat că de aproximativ doi ani s-a solicitat Ministerului Mediului să deruleze un program de monitorizare a acestei specii, dar nu s-a făcut nici un pas în acest sens.

Urșii, o „pacoste” pentru fermieri? 

Adepți ai „controlului” efectivelor, fermierii din județene Covasna și Harghita și-au prezentat argumentele. În timpul întâlnirii, au avut intervenţii şi reprezentanţi ai fermierilor. Un agricultor din Covasna a spus că în zonele cu densitate mare de urși, suprafețele agricole nu mai sunt cultivate, iar în păşunile alpine, inspectorii APIA nu mai merg pentru verificările în teren, motiv pentru care proprietarii pierd subvențiile.   

Totodată, reprezentantul unei asociaţii de proprietari de teren, dar și a uneia de vânători din  Zetea (judeţul Harghita) a reclamat faptul că pe versantul vestic al Munţilor Harghitei numărul de urși este extrem de mare, iar în primăvară vor ieşi din hibernare 350 de exemplare. De asemenea, el a precizat că locuitorii au probleme şi cu o haită de 13 lupi.  Tot el, a spus că ordinul de anul trecut  Ministrului Mediului, prin care s-a aprobat derogarea de la  măsurile de protecție pentru 140 de urși este unul „mârșav”, pentru că în versiunea inițială era prevăzută aprobarea recoltării sau relocării a 350 de exemplare.

Punctul de vedere al taberei care susține limitarea recoltării a fost reprezentată de Asociația Milioane de Prieteni (care are rezervația de urși de la Zărnești). De altfel, vicepreședintele acestei asociații, Paula Ciocloş, a precizat că asociația a vrut să îl ia pe „Clopoțel”, ursul problemă din Masivul Postăvarul, dar animalul a fost împușcat înainte de a se putea realiza „transferul”. De asemenea, ea a cerut ca  în elaborarea planului de acţiune să se ia în calcul limitarea vânătorii „de trofeu”.  

 

7 urși aprobați pentru împușcare în județul Brașov, până la data de 18 decembrie 2017

Pregătirea acestui plan vine în condițiile în care anul trecut urșii au creat multe probleme în zonele locuite, fiind înregistrate chiar și atacuri asupra oamenilor. De altfel, după ce a fost emis ordinul de ministru prin care s-a permis recoltarea sau relocarea a 140 de exemplare, până la data de 18 decembrie 2017 au fost depuse cereri pentru intervenția în cazul a 111 de exemplare cu un comportament deviant. Potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Mediului, pentru 54 de urși a fost aprobată recoltarea (împușcarea), în condițiile în care s-a solicitat extragerea a 83 de exemplare, iar pentru alte 3 s-a aprobat relocarea. De asemenea, solicitările de derogare de la protecția a altor 49 urși au fost respinse.

În județul Brașov a fost solicitată recoltarea sau relocarea a 16 urși, pentru 7 exemplare fiind aprobată împușcarea, iar pentru 2 mutarea în alte zone. De asemenea, specialiștii ministerului au respins solicitările depuse pentru mutarea sau împușcarea a 5 exemplare.

AVPS Făgăraș a solicitat recoltarea sau împușcarea a 7 exemplare, ministerul aprobând împușcare a 2 și mutarea unui exemplar, cererile pentru două animale fiind respinse.

Regia Locală a Pădurilor Krostadt Brasov a primit aprobarea pentru recoltarea a doi urși. În ceea ce privește Ocolul Silvic Râșnov, acesta a primit aprobarea pentru recoltarea ursului „Clopoțel”.

În ceea ce privește județul Harghita, unde președintele Consiliului Județean este „foarte pornit” împotriva urșilor, au fost depuse documente pentru recoltarea sau relocarea a 51 de urși, ministerul aprobând împușcarea a 11 exemplare. În același județ, AVPS Târnava Mare (care are în administrare suprafețe din zona Zetea) a solicitat derogarea pentru 30 de exemplare de urs și lup, însă ministerul a cerut refacerea documentației.

În județul Covasna, administratorii fondurilor cinegetice au solicitat derogarea de la măsurile de protecție pentru 33 de exemplare, Ministerul Mediului fiind de acord cu recoltarea a 15 urși.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*