„Ce iaște regionalu’?”. Dr. Dan Grigorescu: „Cât timp ne va mai lua să ducem la bun sfârșit construirea spitalului regional de la Brașov?”

Acum trei ani de când ministrul Sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu anunța demararea proiectelor pentru construirea a 3 spitale regionale, la Cluj, Iași și Craiova. Anul trecut, printr-un memorandum,  Guvernul aproba  demararea procedurilor necesare pentru construirea a cinci spitale regionale în Timișoara, Târgu-Mureș, Constanța, Brăila-Galați și Brașov. Vineri, 2 februarie 2018,  înainte de inaugurarea Maternității, ministrul Sănătății a discutat cu prefectul județului, Marian Rasaliu, președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea, primarul George Scripcaru și cu parlamentarii PSD, despre proiectul spitalului regional de la Brașov, unitate care, a promis ministrul, „se va face”. Dar tot în timpul discuțiilor respective, s-a descoperit că nu se știe ce înseamnă un spital regional. Se va rezolva: în maxim o săptămână va fi pregătită o ordonanță de urgență prin care se va „defini” spitalul regional.

Practic, în timp ce toată lumea îl așteaptă ca pe „pâinea caldă“, proiectul noului spital al Brașovului depinde de rapiditatea și bunăvoința Guvernului, care trebuie să transmită autorităților locale toate coordonatele investiției.  Iar rapiditatea… până acum nu a fost un atribut al Guvernului, ținând cont că în ultimii ani Executivul nu și-a pus problema că nu există un act normativ care să definească „spitalul regional“.

Acestă situație nu a rămas netaxată de președintele Asociației Noului Spital al Brașovului, dr. Dan Grigorescu, medicul brașovean postând un mesaj acid de pagina personală de Facebook. 

„Timp de 3 ani, deci, nici celor 3 medici-miniștri PSD ai sănătății (Nicolae Pănicioiu, Patriciu Achimaș-Cadariu și Florian Bodog) și nici deloc puținilor medici parlamentari membri ai Comisiilor de sănătate din Senat și Camera Deputaților din ultimele două legislaturi, nu le-a trecut prin minte să definească prin lege (prin completare la Legea 95 a Sănătății) «spitalul regional», ca entitate instituțională de sănătate publică nou înființată în România!
Altfel spus, pentru proiectul C-I-C (Cluj-Iași-Craiova) al primelor trei spitale regionale (care aveau alocată inclusiv finanțare externă), în ultimii 3 ani s-au căutat, găsit, schimbat și preluat locații, s-au făcut studii de fezabilitate de către consultanți internaționali plătiți cu bani publici de către M.S., în contextul în care nu este stabilit nici până în acest moment «ce iaște regionalu’ ».
Și acum vine surpriza!
Deși cele trei spitale mai sus-menționate au ajuns în stadiul de «proiecte care sunt acum, ard, sunt fierbinţi» (Sorina Pintea), mersul lor înainte este blocat de lipsa unui concept gândit, discutat și asumat, privind filosofia structurii și funcționării acestui nou tip de spital, cel de spital regional românesc.
Gravitatea problemei care se ivește la orizontul acestei mari deficiențe strategice nu este legată de întârzierea cu care și-au dat seama cei responsabili din M.S. de această incoerență.
Nu! E vorba de una mult mai mare, IMENSĂ chiar!
Adică nu ai fost capabil, tu, minister al sănătății (împreună cu toți politicienii aferenți din legislativ auto-considerați «specialiști din sistem»), să definești timp de 3 ani «spitalul regional» ca parte a unei noi paradigme naționale, dar declari că o s-o faci în mai puțin de o săptămână, prin ordonanță de urgență?
Gândită de cine? Elaborată de cine? Promovată rapid, fără a fi dezbătută în spațiul public, în contextul în care această definire are cu certitudine valoare de proiect național? Cu specificități realmente regionale, care trebuie incluse în strategia națională de paturi…

Ideea e că prepararea în grabă a unei definiții privind conceptul de «spital regional» în lipsa participării a cât mai mulți specialiști din domeniu din întreaga țară care chiar cunosc «finețurile» generate de rigorile unui astfel de demers de sănătate publică, este profund eronată. Subiectul trebuie abordat într-atât de perfect, încât să nu existe nicio posibilitate de a-i fi sacrificată evoluția, chiar dacă unii s-ar grăbi să acumuleze imagine pentru viitoarele alegeri! Și nu e vorba absolut de loc de doamna ministru Pintea…
Tocmai de aceea consider că unii politicieni din parlament ar trebui să nu uite că o funcție primită prin numire în structuri ale legislativului (cum ar fi, de pildă, comisia de sănătate), nu îi face și competenți în managementul structurilor de sănătate la nivel național. Această realitate ar trebui să îi facă pe unii dintre ei să pășească mai cu sfioșenie prin fața unor proiecte pe care acum câteva luni încă nu ajunseseră să le înțeleagă esența, considerându-le a fi «niște prostii».

Și mă mai întreb în final: dacă a fost nevoie să treacă 3 ani pentru ca unii să înțeleagă că pentru ca proiectul spitalelor regionale să fie viabil e nevoie de definirea lui exactă, oare cât timp ne va mai lua să ducem la bun sfârșit construirea celui de la Brașov?
Că eu nu mai am răbdare să stăm încolonați în urma unor politicieni mai interesați de titularii viitoarelor contracte decât de funcționarea efectivă a paturilor de spital care ne sunt destinate, și nouă, și lor, în calitate de viitori pacienți!
Deci cât?”

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*