Ramai la curent!

Politica

The Economist: Oameni din umbră conduc Polonia, România şi Cehia într-o direcţie greşită. Urmează Italia?

Publicat

in

Preşedintele partidului de guvernământ din Polonia Jaroslav Kaczynski şi preşedintele PSD Liviu Dragnea sunt enumeraţi de publicaţia The Economist printre liderii europeni care conduc din umbră şi pe un drum greşit ţările.

Despre Liviu Dragnea, liderul PSD și președinte al Camerei Deputaților, The Economist menţionează că nu a putut ocupa o funcţie în stat din cauza unei condamnări, că numeşte prim-miniştri „şterşi“, cel de-al cincilea, Viorica Dăncilă, fiind prezentat drept „un membru obscur al Parlamentului European“. Un alt exemplu este cel al premierului ceh Andrej Babis, care în absenţa unei majorităţi în Parlament, şi-ar putea pierde funcţia, ceea ce, în opinia jurnaliştilor de la The Economist, nu îl va împiedica să conducă şi el din umbră. Un scenariu similar există şi în cazul Italiei, în cazul în care partidul lui Berlusconi ar câştiga alegerile, iar fostul premier, pe care, ca şi în cazul lui Dragnea, o condamnare, de această dată pentru fraude fiscale, îl împiedică să ocupe vreo funcţie, ar ajunge să conducă din umbră, având „locotenenţi loiali“.

„În România, o condamnare pentru fraude electorale nu îi permite lui Liviu Dragnea, care conduce Partidului Social Democrat, de guvernământ, să ocupe o funcţie publică. Aşa că, în schimb, el numeşte o serie de prim-miniştri şterşi, în timp ce îşi îndeamnă partidul să lupte împotriva statului paralel, inclusiv împotriva Direcţiei Anticorupţie“, notează The Economist, remarcând că acţiunile lui Dragnea vizează inclusiv adoptarea unor legi care fac dificilă sancţionarea cazurilor de corupţie.

„În luna ianuarie, Viorica Dăncilă, un obscur membru al Parlamentului European, a devenit al cincilea prim-ministru al României în aproape doi ani“, scriu jurnaliştii.

THE ECONOMIST: Europenii sunt obișuiți cu astfel de situații

Conform The Economist, europenii sunt obişnuiţi cu astfel de situaţii de când Vladimir Putin conducea Rusia din poziţia de prim-ministru, în timp ce Dimitri Medvedev îi ţinea cald scaunul prezidenţial.

În decembrie Kaczynski a expediat-o rapid pe Beata Szydlo pentru a o înlocui cu Mateusz Morawiecki, adjunctul ei, decizie luată pentru a îmbunătăţi relaţiile Poloniei cu partenerii europeni. Morawiecki este considerat un exponent mai convingător al punctului de vedere al şefului său. Kaczynski a ales să rămână în umbră, pentru a evita inflamarea unui segment larg al electoratului polonez care detestă populismul său naţionalist.

În Republica Cehă, Andrej Babis, un om de afaceri devenit politician, care se confruntă cu acuzaţii de corupţie, nu a putut forma o majoritate, el ocupând funcţia de prim-ministru, dar probabil nu pentru mult timp, potenţialii parteneri de coaliţie condiţionându-şi sprijinul de retragerea sa.

Ca şi în cazul partidului de guvernământ din Polonia, şi în cazul Social – Democraţilor din România, şi în cazul partidului său ANO, Babis este omul orchestră şi va dirija acţiunile din culise.

Cât despre Italia, fără a putea estima rezultatul alegerilor, o variantă rămâne victoria coaliţiei tripartite de extremă-dreapta, în care Forza Italia, a lui Silvio Berusconi, ar putea obţine cele mai multe mandate. 

„Dar, ca şi în cazul lui Dragnea, o condamnare penală, în acest caz pentru fraudă fiscală, îl împiedică pe Berlusconi să preia o funcţie în stat, cel puţin până anul viitor, dar are locotenenţi loiali“, scrie The Economis, menţionându-l pe actualul preşedinte al PE Antonio Tajani, care nu a reuşit să ascundă aerul de mediocritate în ceea ce priveşte această funcţie, dar „deţine virtutea importantă de a-i fi rămas fidel lui Berlusconi, al cărui purtător de cuvânt a fost de la înfiinţrarea partidului“.

Sursa: news.ro

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Politica

Soluția pentru „Guvernul Bolojan 2” vine de la Brașov. Deputatul Gabriel Andronache a găsit argumentele constituționale

Deputatul PNL Brașov Gabriel Andronache susține că Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou premier, invocând decizia CCR din 2020 și argumentând că sunt îndeplinite toate condițiile constituționale pentru formarea unui „Guvern Bolojan 2”.

Publicat

in

Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou Prim-Ministru, susține deputatul de Brașov, Gabriel Andronache. Îl susținerea afirmației sale, parlamentarul liberal vine cu o decizie din 2020 a Curții Constituționale, conform căreia, un premier demis prin moțiune de cenzură poate fi din nou desemnat să formeze guvernul, în anumite condiții.

Deputatul PNL de Brașov, Gabriel Andronache, susține că nu există niciun impediment constituțional pentru ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou pentru funcția de prim-ministru, chiar și după o eventuală demitere prin moțiune de cenzură.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, parlamentarul brașovean invocă decizia Curtea Constituțională a României din anul 2020, care stabilește clar condițiile în care un premier demis poate reveni în fruntea Executivului.

Potrivit lui Gabriel Andronache, primul criteriu este ca președintele României să nu urmărească provocarea alegerilor anticipate prin nominalizarea aceluiași candidat. Deputatul afirmă că actualul context politic nu indică o asemenea intenție. Al doilea argument invocat ține de formarea unei noi majorități parlamentare. Andronache subliniază că această condiție poate fi îndeplinită deoarece PNL a decis excluderea unei noi coaliții cu PSD, ceea ce ar genera o formulă politică diferită față de cea anterioară moțiunii de cenzură.

În plus, liberalul brașovean amintește și de necesitatea existenței unei „perioade rezonabile de timp” între căderea Guvernului și o nouă desemnare a aceluiași premier, astfel încât Parlamentul să își poată reconsidera poziția politică. Această condiție este pe cale să fie îndeplinită, susține Gabriel Andronache.

Reamintim că Biroul Politic național al PNL a votat ca partidul să nu mai negocieze o nouă alianță cu PSD. În aceste condiții, scenariul unui Guvern Bolojan 2 este una dintre posibilitățile discutate în interiorul PNL.

Citește mai departe

Trending