Copiii fără CNP și fără acte de identitate vor beneficia de asistență medicală gratuită

Pe 25 aprilie 2018 a fost depus la Senat un proiect de lege conform căruia niciunui pacient nu i se va refuza dreptul la îngrijiri medicale din cauza neînscrierii sale în registrele de stare civilă. Proiectul modifică legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și completează legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului. Cei trei inițiatori principali sunt deputații Roxana Mînzatu, Oana Bîzgan și Cristian Ghica dar inițiativa este susținută de circa 150 de parlamentari.

Potrivit deputatului de Brașov Roxana Mînzatul, în România circa 160.000 de persoane nu aveau buletin sau carte de identitate, iar circa 10.000 nu aveau certificat de naștere sau CNP. Datele au reieșit în urma unei estimări făcute de autorități. Din această cauză, pe lângă faptul că aceste persoane nu au acces la servicii medicale (cu excepția celor de urgență) și la educație, lipsa documentelor de identitate îi expune direct (pe ei dar și comunitățile unde trăiesc) la fenomene grave – analfabetism, excluziune, sărăcie, abuz și violență sau  trafic de persoane.

Unii pași au fost făcuți de Statul Român pentru a remedia situația. Parlamentul României a reglementat recent– prin Legea nr. 14 din 12 ianuarie 2018 –  posibilitatea de a fi eliberate acte de identitate persoanelor care nu pot face dovada unui domiciliu, sau sunt internate ori primite în îngrijire sau găzduite în instituții de ocrotire, centre de servicii sociale sau centre educative. A rămas însă nesoluționată problema copiilor și a adulților care nu au avut niciodată un document care să le ateste identitatea, inclusiv certificat de naștere.

Legislația în vigoare conferă tuturor copiilor dreptul la servicii gratuite de sănătate până la împlinirea vârstei de 18 ani – dar acest drept nu se poate respecta acum în România, în absența documentelor de identitate și a CNP-ului. Pe de altă parte, îngrijirile medicale furnizate persoanelor care nu dețin documente de identitate adesea produc pagube semnificative, din imposibilitatea decontării serviciilor medicale în temeiul legal. Alteori, îngrijirea medicală le este refuzată din aceleași rațiuni. Ca urmare, proiectul de lege propus de cei 3 deputați introduce în legislație următoarea prevedere: „Copiii sub 18 ani, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, femeile însărcinate, lăuzele și persoanele care sunt victime ale traficului de persoane, chiar și în situația în care acestea nu sunt înscrise în registrele de stare civilă și nu dețin un CNP, vor fi scutiți de coplată. Persoanele în cauză vor declara că nu sunt înregistrate în registrele de stare civilă, în cazul copiilor de până la vârsta de 14 ani și a persoanelor cu handicap declarația putându-se face inclusiv de către persoanele care îi însoțesc la prezentarea în unitatea medicală, și vor beneficia de asigurare fără plata contribuţiei”.

Proiectul de lege, o dată adoptat, va avea și efecte pe termen lung, el nu rezolvă doar problema punctuală a accesului la asistență medicală. Personalul unităților medicale unde se prezintă pentru îngrijiri persoana fără CNP va avea obligația să anunțe organele de poliție și serviciile de asitență socială din circumscripția unității medicale respective. Acestea vor putea demara rapid procedurile de înscriere a acestor persoane în registrele de stare civilă conform legii, sau le vor putea identifica, dacă va fi cazul, a explicat Roxana Mînzatu. 

Proiectul prevede încheierea unui protocol de cooperare dintre poliție, asistența socială și unitățile medicale, protocol ce va fi inițiat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, până cel târziu la 30 ianuarie 2019. De altfel, deputații au avut discuții consultative cu CNAS în perioada de elaborare a proiectului de lege

Deputații au prevăzut în text și incriminarea penală a persoanelor care mint personalul unităților medicale despre faptul că nu sunt înscrise în registrele de stare civilă. Aceste declarații constituie infracţiunea de fals privind identitatea, prevăzută la art. 327 din Codul penal, şi se vor pedepsi conform prevederilor Codului penal.

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*