Ramai la curent!

Cotidian

Dispută între USR și Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov pe tema stâlpișorilor de pe DN 1

Publicat

in

USR Brașov și Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov au purtat în ultima perioadă un „dialog instituțional”, privind starea DN 1, pe segmentul cuprins între Ghimbav și Codlea.

Printr-un comunicat transmis vineri, USR Brașov a anunțat că în luna iulie, membrii din Codlea și Ghimbav au adresat solicitări către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, în vederea montării de urgență a separatoarelor de beton între sensuri pe DN1, între localităţile Ghimbav și Codlea.

„Solicitările au fost făcute în contextul în care, la jumătatea lunii iulie, autoritățile au montat o serie de stâlpișori lamelari și separatoare de plastic, însă acestea au dispărut fără urmă în câteva zile, cu autor necunoscut, dovedindu-se o măsură inutilă și o cheltuială de prisos pentru acel sector de drum”, se arată în comunicat.
 Ineficiența separatoarelor din plastic, a precizat Ovidiu Paraschivescu, membru al USR Codlea, „a fost deja confirmată încă de anul trecut când, la presiunea colegilor din USR Codlea și a locuitorilor din zonă, DRDP Brașov a montat separatoare din plastic în zona Dealul Câinelui, un loc periculos pentru participanții la trafic. Fiind rapid distruse, le-au înlocuit la câteva luni cu separatoare de beton, aceasta fiind soluția cea mai durabilă. Solicităm DRDP să nu mai repete acel scenariu și să reducă costurile de îmbunătățire a infrastructurii rutiere” .

 Totodată, reprezentanții USR au precizat că au solicitat Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov și o situație privind stocurile de separatoare. Cum aceste informații nu au fost trimise, reprezentanții USR au anunțat că au depus o reclamație administrativă la DRDP Brașov.
Tot pentru îmbunătățirea siguranței și condițiilor de trafic pe DN1, membrii USR din Ghimbav susțin că au sesizat Inspectoratul de Poliție Județean Brașov cu privire la faptul că, pe sectorul DN1 din localitate, nu se circulă în condiții de siguranță din cauza gropilor din carosabil, sunt deficiențe pe linie de sistematizare, nu este respectată viteza legală și nivelul zgomotului se situează peste limitele legale.
 „În urma sesizării depuse către Inspectoratului de Poliție al Județului Brașov, ni s-a comunicat că, în decursul anului 2018, au fost efectuate verificări, iar DRDP a fost informată de mai multe ori asupra deficiențelor constatate, în vederea remedierii acestora în cel mai scurt timp. Mai mult decât atât, DRDP a fost amendat cu sumele de 3.045 lei și 14.500 lei, pentru denivelări accentuate ale părții carosabile și deteriorarea semnalizării rutiere. Vom ține sub observație modul în care administratorul drumului înțelege să-și îndeplinească obligațiile față de cetățeni”, a afirmat Mircea Toiu, coordonator proiecte USR la Ghimbav.  

De cealaltă parte, reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov, au anunțat că „în cursul lunii august la DRDP Brașov au fost trimise două solicitări (cu conținut asemănător) referitoare la situația separatoarelor de sens de pe DN1, dintre localitățile Ghimbav și Codlea, pe baza legii 544/2001, înregistrate la DRDP Brașov cu Nr. 12308/08.08.2018 respectiv cu Nr. 12612/20.08.2018”.

Mai exact, drumarii brașoveni au precizat că solicitările conțineau întrebări legate de motivele și costurile stâlpișorilor de semnalizare care au fost montați pe DN 1, între Codlea si Ghimbav la km. 178+150, în dreptul intersecției cu drumul pietruit care duce la balastiera de pe râul Bârsa și ce măsuri s-au luat după ce acești stâlpi au dispărut. „De asemenea se solicitau termene exacte legate de montarea unor separatoare de beton pe acest tronson respectiv motivele pentru care aceste separatoare întârzie să fie montate, valoarea separatoarelor de sens din beton și date despre alte proiecte ce privesc siguranța circulației de pe teritoriul județului Brașov. La cele două solicitări DRDP Brașov a răspuns (în termenul legal) prin adresele Nr. 58/268/21.08.2018 respectiv Nr. 58/269/22.08.2018”.

De altfel, DRDP Brașov  făcut public răspunsul trimis reprezentanților USR.

 

Stâlpișori de 24 lei bucata, distruși de autori necunoscuți

Pentru  creșterea gradului de siguranța rutiera și pentru evitarea coliziunilor frontale pe  drumurile naționale prevăzute cu trei și/sau patru benzi de circulație, CNAIR împreună cu Inspectoratul General de Poliție Rutiere a demarat un program de eliminare a punctelor negre (zone în care se întâmpla frecvent accidente). Astfel în cazul SDN Brașov s-a hotărât  montarea de parapet de siguranța tip New Jersey din beton în următoarele puncte: DN 11  intre  km 6+000 si km 10+000 (între intersecția cu ocolitoarea Brașov și localitatea Hărman); Varianta  Ocolitoare a Municipiului Brașov între km 0+600 si 2+300; DN 1 între  km 1 km. 185+700 și km 186+080 (zona Dealul Câinelui, la ieșirea din Codlea spre Făgăraș).  În cadrul acestui program național a apărut și solicitarea de a se monta parapet din beton si pe DN1, tot tronsonul dintre localitățile Ghimbav și Codlea. Pentru evitarea producerii unor  evenimente rutiere cu urmări grave și foarte grave, în avans față de montarea de parapet din beton pe DN1 la km 178+150, în dreptul intersecției cu drumul pietruit care duce la balastiera de pe râului Bârsa, conducerea SDN Brașov, împreuna cu Serviciului Poliției Rutiere din cadrul  IPJ Brașov au decis montarea parapetului din material plastic în zona în care utilizatorii balastierei efectuau (ilegal) viraj la stânga din DN 1 și spre DN 1”, se arată în documentul DRDP. Lucrarea în sine, au mai spus drumarii brașoveni, a presupus montarea pe zona axiala a 55 bucăți stâlpișori de dirijare cu talpă (un stâlpișor a costat 24 de lei, în total fiind cheltuită suma de 360 lei)  și a 12 buc. parapet din material  plastic tip  New Jersey (care, în total au costat 1.644 lei, având în vedere că prețul unui parapete de acest tip este de 137 lei). În total pentru această lucrare, realizată în regie proprie de către DRDP Brașov s-a cheltuit suma de 2.004 lei, fără TVA.

„Montarea a  avut loc în data de 13.07.2018. În  timpul  reviziei  de sector  din  dimineața zilei de 19.07.2018, șeful  distinctului  Valea  Homorod constată distrugerea elementelor de siguranța rutiera menționate  mai  sus, pentru  care întocmește Procesul verbal  nr. 07/19.07.2018. Șeful  de  district  se  deplasează  la  Politia  Municipiului  Codlea  și  împreuna  cu  angajații  Serviciului  Rutier  descoperă că în perioada scursă de la montarea elementelor de  siguranță  rutieră  menționate și până la descoperirea  distrugerii lor nu a fost înregistrat în zona  nici un  eveniment  rutier, astfel  încât se considera distrugere cu autor necunoscut”, se mai arată în documentul transmis către USR.

În ceea ce privește montarea separatoarelor permanente din beton, DRDP a transmis reprezentanților USR că „la nivelul CNAIR este în curs de derulare o procedură de achiziție publică pentru cumpărarea și montarea acestor elemente de siguranța rutiera însă nu vă putem preciza o dată exactă pentru terminarea acesteia pentru că se poate modifica din cauza contestațiilor. Tot din acest motiv ne este greu să vă precizăm prețul exact al unui parapet de beton pentru că există diferite tipuri și lungimi iar forma și prețul lor final se va stabili doar după încheierea procedurii de achiziție. La nivelul județului Brașov DRDP urmează să monteze separatoare de sens din beton pe DN1 pe o lungime totală de 8.512 m (incluzând tronsonul Ghimbav – Codlea și toate zonele cu 3 sau 4 benzi) respectiv pe DN13 pe o lungime totală de 7.548 ml (toate zonele cu 3 sau 4 benzi). Toate aceste proiecte fac obiectul procedurii de achiziție de care v-am amintit mai sus”.

Unul dintre petiționari, a mai anunțat DRDP Brașov, „a revenit cu o reclamație administrativă a doua zi după primirea răspunsului care a fost înregistrată la DRDP Brașov cu Nr. 12943/23.08.2018 în care se cereau mai multe date legate de termenele precise pentru montarea separatoarelor de beton, valoarea lor de inventar și motivele pentru care nu există un stoc de separatoare din beton la nivelul DRDP Brașov. Soluționarea acestei reclamații este în curs la nivelul DRDP Brașov fiind în termenul legal prevăzut de Legea 544/2001”.

Nu in ultimul rând, reprezentanții DRDP au precizat că tronsoanele de drum național amintite mai sus, au fost introduse în noul acord cadru care privește „Achiziția, transportul și montajul/realizarea parapetelor din beton, Lot 1-6”, care a fost lansat de CNAIR prin SEAP cu nr. 181667 din 22.12.2017. „După un lung șir de contestații și cereri de clarificări din partea firmelor interesate, în acest moment atribuirea acestui contract se afla în deliberare la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Termenele de finalizare a procedurii pot varia între 2 săptămâni (în cazul în care contestația va fi respinsă) sau 2 luni (în cazul în care contestația va fi admisă). Chiar și după aceste termene, părțile interesate pot apela la justiție pentru clarificarea nemulțumirilor, ceea ce poate prelungi atribuirea contractului  cu câteva luni poate chiar și un an”, au mai afirmat reprezentanții DRDP Brașov.

Punctul de vedere al DRDP Brașov: în Ghimbav mai sunt numai probleme cu gurile de canal

În legătură cu lipsa semnalizării și gropile semnalate pe DN1, în Ghimbav, drumarii au spus că  în localitate s-au făcut reparații în cursul primăverii  pe suprafețe întinse încă din această primăvară, iar acum mai sunt deficiențe la capacele de canalizare repararea lor însă intră în sarcina proprietarilor de rețele.

„În ceea ce privește marcajele rutiere, în aceasta perioadă la nivelul județului Brașov este în plină desfășurare o campanie pentru refacerea marcajelor axiale și de delimitare de cale respectiv pe DN13, DN11, DN1, DN73A și DN1A, urmând ca în perioada imediat următoare să se refacă și marcajele de la trecerile de pietoni”, au mai afirmat reprezentanții DRDP Brașov.

 

Cotidian

Adrian Veștea, desemnat premier. El trebuie să formeze noul Guvern, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul

Publicat

in

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar premier desemnat este Adrian Veștea (PNL).

”Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul și, în aceste condiții, îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. A parcurs toate etapele administrative, a fost un ministru de succes, este o persoană care a atras fonduri europene, preocupată de dezvoltare. A dezvoltat Aeroportul din Brașov, care este un succes. Este o persoană categoric pro-occidentală, cu valori, o persoană de dialog și, nu în ultimul rând, o persoană care a lucrat mult timp cu bugete”, a decarat Nicușor Dan.

Adrian Veștea a mai făcut parte din Guvernul României în perioada 2023 – 2024, când a fost ministru al Dezvoltării.

Citește mai departe

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Trending