Ramai la curent!

Cotidian

FOTO&VIDEO. Brașovenii în stradă, în ziua Protestului Diasporei

Publicat

in

În jur de 1000 de oameni erau la ora 19.30 în Piața Sfatului din Brașov, pentu a-și arăta solidaritatea cu cei adunați la București, în fața Guvernului, la „Protestul Diasporei“. În Capitală, la mitingul diasporei participă în jur de 30.000 de oameni.

UPDATE 23.15 – Mitingul se încheie în Piața Sfatului, cu intonarea imnului național

UPDATE 22.50 – grupul de protestatari s-a întors în Centrul orașului și merge înapoi în Piața Sfatului, purtând un steag uriaș al Uniunii Europene. La această oră, strada Mureșenilor este complet blocată circulației auto, la fel cum a fost și str. Iuliu Maniu, la trecerea grupului de protestatari. 

UPDATE 21.30 – Bulevardul Victoriei a fost ocupat, de la un capăt la altul, pe sensul de circulație spre Gară. Grupul de protestatari se îndreaptă pe bulevardul Gării spre Făget, apoi pe strad 13 Decembrie, înapoi spre Centru. Protestul de la Brașov s-a desfășurat fără incidente până acum, față de mitingul de la București, unde forțele de ordine au scos inclusiv tunul de apă, pentru a potoli câțiva protestatari care au aruncat cu pietre și bucăți de bordură spre jandarmi. 

UPDATE 21.15 – Potrivit ultimelor estimări, grupul de protestatari a trecut de 4.000. Oamenii se îndreaptă dinspre bulevardul 15 Noiembrie spre Gară, pe strada Toamnei. Între intersecția Hărrmanului cu Toamnei și intersecția Hărmanului cu Victoriei circulația este blocată. Pe Victoriei, în zona în care au ajuns protestatarii, a fost blocat un sens de circulație. 

UPDATE 21.00 – Numărul protestatarilor a depășit 2.500. Oamenii se îndreaptă spre bulevardul Victoriei, pe bd. 15 Noiembrie. În zona Camerei de Comerț și Industrie, circulația s-a blocat complet câteva minute, pentru trecerea grupului de pe o parte pe alta a drumului. Protestatarii ocupă acum aproape tot bulevardul, o singură bandă fiind lăsată șoferilor.

UPDATE 20.30 – peste 2000 de oameni se deplasează la această oră pe bd. 15 Noiembrie, coloana întinzându-se de la Patria până aproape de Hotelul Aro Palace, pe două din cele patru benzi ale străzii. Oamenii sunt înarmați cu pancarde pe care se pot citi mesajele „Jos labele de pe justiție“, „Dragnea pușcărie“ sau „Justice! No Corruption“. Pe Bd. 15 Noiembrie, protestatarii strigă „București, nu uita, Brașovu-i de partea ta“. În fața Tribunalului se scandează „Închisoare cu executare“, „Jos Guvernul“ și „Nu pleacăm, Rezistăm“

UPDATE 19.30 – În Piața Sfatului, protestatarii au întis un steag al Uniunii Europene. După câteva minute în punctul zero al Brașovului, grupul de protestatari a început marșul pe strada Mureșenilor, înapoi spre zona Prefecturii. De acolo, vor să meargă pe bulevardul 15 Noiembrie și pe  Victoriei, spre zona Gării. 

La Brașov oamenii și-au dat întâlnire, ca de obicei, în fața Prefecturii, înarmați cu steaguri tricolore și cu vuvuzele, iar apoi au pornit spre Piața Sfatului pe strada Republicii strigând „Dacă vă pasă, nu stați la terasă“. Piața Sfatului s-a umplut rapid de protestatari, care ajunși în fața sediului PSD strigă, printre altele „RUșine să vă fie“ și „Jos Guvernul“.

Cotidian

Adrian Veștea, desemnat premier. El trebuie să formeze noul Guvern, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul

Publicat

in

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar premier desemnat este Adrian Veștea (PNL).

”Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul și, în aceste condiții, îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. A parcurs toate etapele administrative, a fost un ministru de succes, este o persoană care a atras fonduri europene, preocupată de dezvoltare. A dezvoltat Aeroportul din Brașov, care este un succes. Este o persoană categoric pro-occidentală, cu valori, o persoană de dialog și, nu în ultimul rând, o persoană care a lucrat mult timp cu bugete”, a decarat Nicușor Dan.

Adrian Veștea a mai făcut parte din Guvernul României în perioada 2023 – 2024, când a fost ministru al Dezvoltării.

Citește mai departe

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

in



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Trending