Livada Poștei din Brașov este locul în care opresc autocarele cu turiști, de unde aceștia pornesc în turul centrului vechi al orașului. Practic, acest loc este „carte de vizită” a orașului, care le oferă vizitatorilor orașului o primă impresie. Din păcate, această primă impresie include și un aspect neplăcut: prezența oamenilor fără adăpost.

Așa cum am mai scris și despre zona capătului de linie RATBV de la Municipal, unde opresc autocarele cu turiști și trec sute de persoane zilnic. Acestea sunt întâmpinate de cerșetorii cu „strategii”, „scenarii” și povești bine puse la punct, pe care nicio autoritate nu pare să îi deranjeze.

„Expoziția” din fața expoziției

De altfel, zilele trecute, pe o bancă din Livada Poștei putea fi văzut un om al străzii care dormea liniștit, tolănit pe o bancă din fața Rectoratului (foto). Tocmai într-o zi în care, vizitatorii și brașovenii erau invitați să se vadă o expoziție din cadrul Festivalului „LYNX”.

O altă persoană își făcea siesta pe o bancă de pe Aleea După Ziduri, cam la aceeași oră, tot într-o zonă intens circulată și preferată de cei care vin să vadă orașul de sub Tâmpa.

Apoi, pe una dintre băncile din fața Casei Baiulescu erau câteva persoane fără adăpost. Tot „oameni ai locului”, pentru că ei sunt văzuți în zonă de mult timp. Unul dintre ei încerca să își inducă o stare euforică inhalând prelandez dintr-o pungă pe care o ținea ascunsă, nu foarte discret, sub geacă. (foto jos).

Nimic și nimeni nu pare să îi deranjeze acolo, deși ne aflăm într-o „zonă zero”, a orașului, un loc intens circulat din Centrul vechi.

Pentru ca decorul să fie complet, în zonă a apărut și o bătrânică. Tot dintre „oamenii locului”. Ea vine în fiecare zi în zonă pentru a „vinde flori” (povestea care „prinde” la cei mai naivi dintre trecători) sau pentru a cere de pomană trecătorilor.

Astfel de scene nu reprezintă o excepție în Livada Poștei, ci fac parte din cotidianul zonei, iar autoritățile brașovene, fie nu știu cum să procedeze, fie tolerează prezența acestor oameni, despre care, probabil, consideră că nu reprezintă un pericol public.

Razii ale Poliției Locale Brașov au apărut plăpând în ultima perioadă, de cele mai multe ori lăsându-se cu postări „de informare” pe rețelele sociale, lansate atât de Poliția Locală Brașov – care s-a lăudat cu sancțiunile date (amenzi care nu vor fi probabil încasate niciodată la buget), cât și de consilierul local Adrian Codreanu, care a solicitat intervențiile polițiștilor și a considerat o mare victorie aceste câteva reușite.

O viziune a autorităților pe termen lung nu se vede însă la orizont.

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav aniversează azi trei ani de când a devenit operațional. Pe 15 iunie 2023 era inaugurat oficial primul aeroport construit în România în ultimii 50 de ani, deschizând pentru prima dată județului o poartă aeriană proprie către țară și către lume.

Momentul inaugural de acum trei ani a rămas unul simbolic pentru comunitatea brașoveană:

„În dimineaţa zilei de 15 iunie 2023, o aeronavă TAROM pilotată de fiul marelui cosmonaut Dumitru Prunariu ateriza pe pista de la Ghimbav, marcând momentul inaugurării oficiale a Aeroportului Internaţional Braşov”, a amintit Consiliul Județean Brașov.

La trei ani de la operaționalizare, bilanțul confirmă importanța proiectului. Potrivit datelor prezentate cu ocazia aniversării, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a depășit pragul de 870.000 de pasageri transportați și a înregistrat peste 9.300 de decolări și aterizări.

Urmează proiectul de extindere a platformei de îmbarcare-debarcare

Cifrele reflectă evoluția unei investiții care, înainte de a deveni realitate, a fost timp de două decenii unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale Brașovului. Astfel, acum Consiliul Județean pregătește extinderea lui, printr-o investiție de 84 de milioane de lei, într-o nouă platformă de îmbarcare-debarcare la Aeropoertul Brașov-Ghimbav, ce va permite și mai mult creșterea capacității de operare a aeroportului, în următorii ani. Noua platformă va include cinci poziții suplimentare pentru îmbarcare, debarcare și staționare aeronave, ceea ce va permite deservirea unui trafic mai diversificat și posibilitatea ca unele companii aeriene să-și bazeze aeronavele la Brașov

Investiția este una cu atât mai importantă cu cât AIBG a obținut luna trecută și certificarea pentru a primi aeronave de mari dimensiuni de tip Boeing 747, ceea ce îi premite și orientarea dezvoltarea transportului cargo în centrul României.

10 destinații operate de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav

În prezent, de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav se poate zbura spre zece destinații, respectiv Roma, Napoli și Milano (Italia), Dortmund, Memmingen și Nürnberg (germania), Londra-Luton (Marea Britanie), Katowicze și Varșovia (Polonia) și Budapesta (Ungaria).

De asemenea, în sezonul vacanțelor, de pe Aeroportul din Brașov se poate zbura spre destinații turistice precum Antalya sau Egipt.

Bugetul aeroportului, susținut prin subvenții de la Consiliul Județean Brașov

În 2026, Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, entitate care administrează obiectivul, estimează că numărul de pasageri va fi până la finalul anului, de 540.000.

Astfel, veniturile proprii din producție, estimate de regie și aprobate de administrația județeană, au fost estimate la 14.473.490 lei.

Totuși, pentru a funcționa fără pierderi, Regia are nevoie un buget de 37.897.380 lei. În aceste condiții, restul de bani vor fi completați din subvenția alocată de Consiliul Județean, de la bugetul județului, în valoare de 23.318.600 și din veniturile din exploatare, estimate pentru acest an la 90.209 lei.

La momentul operaționalizării Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, în 2023, autoritățile județene estimau că în termen de cinci ani, AIBG ar trebui să ajungă în punctul în care să se susțină din propriile venituri.

CSM Corona Brașov a câștigat Cupa României la Baschet în Scaun Rulant, după trei zile de meciuri la Sala Transilvania din Sibiu. Brașovenii au dominat finala în fața echipei Phoenix Galați, scor 48-10, și au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului în fața a șase echipe din toată țara.

Drumul spre trofeu nu a fost lipsit de emoții. Cel mai tensionat moment al turneului pentru Corona a venit în faza grupelor, în duelul cu gazda ACS Comunitar Sibiu, într-un meci decis în ultima secundă de joc, printr-o aruncare care a schimbat și calculele de calificare în semifinale.

În semifinale, brașovenii au trecut de ACS Temerarii Arad, echipa care deschisese competiția cu cel mai categoric joc al primei zile. Finala mare cu Phoenix Galați a fost, prin contrast, controlată de la un capăt la altul, cu un avantaj menținut constant în jurul a 30 de puncte.

Antrenorul Răzvan Angheluță a fost direct în evaluarea turneului:

„Am făcut un meci foarte bun cu Aradul și un meci neașteptat de slab cu Sibiul, dar, până la urmă, soarta ne-a ales pe noi să jucăm finala. Le știu valoarea și știu că aici le este locul. Nu este un rezultat mincinos, este exact cum trebuia să fie. Gigi Pungă și Chiaburu au fost pilonii echipei, la înălțime”, a declarat Angheluță.

„Ne-am regăsit fiecare pe teren, am știut ce avem de făcut, iar rezultatele s-au văzut. Cred că cel mai greu meci a fost cel cu Aradul, pe care l-am și câștigat. Eu îi consider o echipă foarte unită, cu jucători care au experiență și joacă de mult timp împreună. Tocmai de aceea, victoria a fost cu atât mai importantă pentru noi”, a spus la rândul său, Gigi Puncă, căpitanul brașovenilor.

Turneul a reunit șase echipe: ACS Comunitar Sibiu, ACS Temerarii Arad, ACS Phoenix Galați, ACS Roțile Astrale Satu Mare, CSM Corona Brașov și AJ Ilfov Motivation, și a fost organizat de Comitetul Național Paralimpic.

Clasamentul final la Cupa României la Baschet în scaun rulant:

1. Corona Brașov

2. Phoenix Galați

3. ACS Comunitar Sibiu.

4. Roțile Astrale Satu Mare

5. ACS Temerarii Arad

6. ACS Ilfov Motivation

Carol-Eduard Novak, președintele Comitetului Național Paralimpic, a transmis un mesaj care depășește cadrul strict al competiției:

„La Sibiu am văzut jucători care au luptat pentru fiecare minge și un public care a trăit fiecare moment și a făcut spectacol alături de ei. E o energie care contează enorm, pentru că le arată sportivilor că munca lor e văzută, e apreciată. Fiecare astfel de competiție, fiecare tribună plină e un pas important spre normalitate. Sportul paralimpic nu trebuie privit ca o excepție, ci ca sport de performanță în adevăratul sens al cuvântului. Ne dorim ca aceste competiții să aibă tot mai multă vizibilitate, tot mai mult public și tot mai mult sprijin, pentru că sportivii paralimpici merită să fie respectați și susținuți la același nivel cu orice altă competiție de performanță din România”.