Ramai la curent!

Investitii

FOTO. Unitate de mari arși, amenajată în timp record la Spitalul Județean Brașov. Explicația? S-a făcut exclusiv cu bani privați

Publicat

in

Brașovul va avea prima Unitate pentru marii arși din afara Capitalei, după ce o firmă privată a investit în amenajarea unui sector pentru arșii grav (SAG), la Spitalul Clinic Județean de Urgență. Acum, acest sector din spital așteaptă din partea Ministerului Sănătății, acreditarea ca Unitate pentru marii arși și finanțarea ca atare a serviciilor medicale oferite aici. În prezent, în România există doar 11 paturi de ATI pentru tratarea acestor pacienți. Cu cele două amenajate la Brașov, vor fi în total 13, un număr încă prea mic față de necesar, dacă ne luăm după experiența ultimilor ani. 



 

Ieri, Sectorul pentru Arși Grav de la Spitalul Județean a fost vizitat de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, care a apreciat această investiție cu bani dn sectorul privat ca fiind „impresionantă“. 

Sectorul  pentru Arși Grav de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov se află în Secția de Chirurgie Plastică condusă de dr. Dan Grigorescu și a fost amenajată și dotată printr-o investiție de 74.000 de euro, asigurată de sponsorizarea făcută de LOSAN România. 

Tot dacă e să ne luăm după experiență – iar modernizarea corpului B al Spitalului Județean, ce durează deja de 2 ani este cel mai bun exemplu – se poate spune că Sectorul de Arși Grav a fost pus pe picioare într-un timp record: 4 luni!

Structura pentru Arșii Grav de la Spitalul Județean a fost amenajată pe o suprafață de 81 de metri pătrați, perfect izolată de restul spitalului, și are două saloane a câte un pat, dotate cu echipamente echivalente celor din secțiile de terapie intensivă, cuprinzând: un pat ATI cu cântar incorporat, un troliu ATI, un monitor cu funcție de monitorizare invazivă a TA, patru injectomate, un infuzomat, o pompă de nutriție și un încălzitor. Fiecare salon dispune de un dispozitiv de purificare și sterilizare a aerului. Cele două saloane au mai fost echipate cu un sistem de monitorizare video ce poate fi accesat și de la distanță. 



 

Ca dotări suplimentare au mai fost asigurate: o targă specială de transport al pacientului (care permite inclusiv efectuarea băii terapeutice, în anumite condiții), un elevator de tip Invacare și un dermatom Aesculap. În imediata apropiere a celor două saloane este organizată sala de tratamente, cuprinzând două băi pentru arși, perfect funcționale, la care au fost asociate o instalație de preparare a apei microbiologic pure și două dispozitive necesare șederii în cadă a acestor pacienți. Sala a fost dotată și ea cu un dispozitiv de purificare și sterilizare a aerului. De asemenea, pentru asigurarea intimității pacienților în cursul transportului din salon în sala de tratamente a fost achiziționat un paravan special. 



 

„În contextul lipsei de paturi în care să poată fi tratați pacienții cu arsuri grave, aceste două locuri sunt funcționale 100% și dorim să le punem la dispoziția sistemului național de sănătate publică. Experiența de peste 40 de ani în tratamentul arsurilor grave de care beneficiază colectivul Secției Clinice Chirurgie Plastică, precum și derularea programului AP-ARSURI de către acesta sunt argumente suplimentare în promovarea existenței acestei facilități în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov”, a declarat șeful secției, dr. Dan Grigorescu.

 

Sursa foto: FB- Dan Grigorescu

Până la această reorganizare, pacienții arși grav erau tratați în secția ATI, fie într-o „rezervă” de două locuri, fie în saloane de câte șase paturi, astfel încât izolarea lor nu era posibilă nici în cadrul saloanelor, nici din punctul de vedere al circuitelor medicale, acestea lipsind cu desăvârșire. Actuala organizare permite un control/autocontrol microbiologic mult mai eficient și mai dedicat, la nivelul standardelor europene în domeniul îngrijirii arșilor grav, permițând, implicit, și o luptă mult mai eficientă împotriva infecțiilor cu germeni multirezistenți.

 

 

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Investitii

Birocrația AFM, test de răbdare pentru autoritățile locale. Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani pentru a obține o finanțare

Publicat

in

Obținerea unei finanțări nerambursabile este departe de a fi o procedură simplă și de scurtă durată, iar una dintre instituțiile care finanțează diferite proiecte, Administrația Fondului de Mediu (AFM) este un exemplu elocvent în ceea ce privește birocrația stufoasă și enervantă.

Astfel, pentru a obține o finanțare de la AFM pentru reabilitarea și extinderea canalizarării orașului, Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani.

„După doi ani de muncă, documentații, clarificări și multă răbdare, am semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a orașului Victoria. Prin Administrația Fondului pentru Mediu am obținut o finanțare de 20 de milioane de lei pentru aproximativ 11 kilometri de rețea de canalizare”, a declarat primarul orașului Victoria, Camelia Bertea.

Ea a precizat că orașul Victoria are în total aproximativ 22 de kilometri de rețea de canalizare, iar proiectul amintit  acoperă jumătate din necesarul orașului.

Primăria așteaptă noile apeluri de proiecte

„Ne pregătim deja pentru următoarele sesiuni de finanțare, astfel încât să depunem și proiectul pentru diferența de aproximativ 11 kilometri rămași, cu obiectivul clar ca întregul oraș să beneficieze de o infrastructură modernă și conformă cu standardele actuale”, a precizat Camelia Bertea.

Pentru modernizarea sistemului de canalizare a orașului, Primăria Victoria are în derulare un proiect ce vizează realizarea unei stații moderne de epurare, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro.

Citește mai departe

Trending