Ramai la curent!

Prima Pagina

Modernizarea Corpului B al Spitalului Județean Brașov, un proiect multianual de… 6 ani. Cine şi de ce a întârziat lucrarile

Publicat

acum 7 ani

in

Reabilitarea Corpului B al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brașov este unul dintre cele mai „longevive” proiecte implementate în Brașov. Licitația a fost lansată în anul 2014, contractul a fost semnat în anul 2015, lucrările au început în anul 2017 și, probabil, vor fi gata în anul 2020, depăşind termenul stabilit iniţial, la pornirea şantierului. În tot acest timp, activitatea se desfăşoară cu un număr restrâns de paturi şi cu secţii mutte în diverse pavilioane. 

Proiectul a fost urmărit de „ghinioane”, de la anchete DNA, la probleme neanticipate ale structurii de rezistență ale clădirii, schimbarea legislației în domeniul protecției împotriva incendiilor sau neclarități în ceea ce privește situația juridică a terenurilor. În aceste condiții, acum, proiectul este departe de a fi finalizat deşi la acest moment trebuia să se apropie de final.



„Lucrările sunt mult întârziate și acest lucru ne îngrijorează” 

„Lucrările sunt mult întârziate și acest lucru ne îngrijorează. Activitatea medicală din cadrul celui mai mare și mai important spital al județului nostru întâmpină dificultăți, iar personalul medical și pacienții sunt deopotrivă afectați. Sper că această situație nedorită nu va mai persista prea mult și activitatea va reintra în normal”, a declarat în 5 iunie președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, după ce a semnat contractul cu noul manager al SCJU Brașov, Călin Cobelschi.

Șeful CJ Brașov, a anunțat că firma constructoare aflată în contract cu CNI va trebui să prezinte un grafic de reeșalonare a lucrărilor, cu termene precise pe care să le respecte.

Tot atunci, într-un comunicat de presă transmis de CJ Brașov, managerul unității sanitare a spus că în cel mai scurt timp posibil, după finalizarea lucrărilor la etajele 5 și 4 ale pavilionului central (la Corpul B), speră să înceapă lucrările de igienizare în corpul mic al clădirii, renovat în 2008, în așa fel încât cel târziu până la începutul anului viitor secțiile să poată fi relocate treptat în pavilionul central, de la etajul 5 înspre parter. De asemenea, până la finele anului 2020 managerul Spitalului Județean își dorește să se încheie și lucrările la noua clădire a Unității de Primiri Urgențe, incluse într-un proiect finanțat de banca Mondială, dar încă nedemarate.



Proiectul, în colimatorul DNA de două ori

S-ar putea spune că acest proiect de modernizare şi consolidare a corpului central al Spitalului Clinic judeţean de Urgenţă este unul urmărit de ghinion… dacă am crede în aşa ceva.

Licitația de lucrări pentru modernizarea Corpului B al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a fost lansată în prima parte a anului 2014, iar în toamna aceluiași an procedura a fost suspendată după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis o anchetă în care fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu , fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, după ce ar fi încercat să atribuie contractul firmei Ramb Sistem (chiar dacă, în urma evaluării ofertelor, pe primul loc s-a clasat alt constructor).
După aproape un an, mai exact în 2015 a fost semnat și contractul de lucrări cu asocierea formată din SC Romliant Construct SRL – Baia Mare şi SC Coral SRL. La momentul respectiv, reprezentanții Consiliului Județean Brașov au anunțat că lucrările vor începe în anul 2016.

Între timp, s-a produs tragedia de la Colectiv, astfel că legislația privind protecția împotriva incendiilor a fost modificată. În aceste condiții, administrația județeană a trebuit să refacă proiectul, adăugând o scară exterioară. Pentru construirea acesteia trebuia demolată o farmacie construită în curtea spitalului. Și modul în care a fost construită farmacia a intrat în colimatorul DNA, care, la începutul anului 2016 a început urmărirea penală împotriva primarului Brașovului, George Scripcaru, și a fostului președinte al Consiliului Județean Brașov, cei doi fiind acuzați de abuz în serviciu (Căncescu, pentru că a atribuit nelegal terenul de 110 mp terenul, iar Scripcaru, pentru că a semnat autorizația de construire). În plus, a fost nevoie ca administrația județeană să obțină în instanță demolarea farmaciei, așa că proiectul a fost ținut pe loc până la începutul anului 2017, când a fost demolată construcția ilegală.



Lucrările propriu-zise, începute în anul 2017. De atunci, etajele superioare, ba gata, ba în șantier

Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în luna martie a anului 2017, iar termenul de finalizare a proiectului, cu o valoare de 28,30 milioane lei, inclusiv TVA, era de 22 de luni. A urmat mutarea secțiilor din clădire, măsură ce a presupus și tăierea a 79 de paturi și, implicit, a finanțării prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În vara aceluiași an a fost mutată și Unitatea de Primiri Urgențe, de la paterul Corpului B în clădirea policlinicii.
La sfârșitul anului 2017, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, declara că etajele 5 și 4 ar urma să fie gata în perioada februarie – martie a anului 2018, lucru care nu s-a întâmplat.
Ba mai mult, în momentul în care constructorul a intrat pe șantier a descoperit că imobilul este mai șubred decât părea, motiv pentru care pe lista de lucrări au fost trecute noi intervenții.
În vara anului trecut, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Gabor, anunța că lucrările ar putea fi gata în primăvara anului 2018.

În luna octombrie a anului 2018, președintele CJ Brașov, Adrian Veștea, spunea că au fost finalizate lucrările la etajele 4 și 5. În luna decembrie a anului trecut, șeful CJ anunța că cele două etaje „mai trebuie racordate la rețeaua de apă și canalizare după care pot fi date în folosință, astfel că sperăm să le inaugurăm la începutul anului viitor (la începutul anului 2019 – n.n.)”.

Zilele trecute, managerul spitalului, dr. Călin Cobelschi, dădea de înțeles că nu sunt finalizate lucrările la cele două etaje.



Doi ani pentru preluarea investiției de către Compania Națională de Investiții

În anul 2016, administrația județeană brașoveană începea demersurile pentru preluarea proiectului de modernizare a Corpului B al Spitalului Clinic Județean de Urgență de către Compania Națională de Investiții. La finalul anului 2016, proiectul a fost inclus pe lista de investiții cu finanțare de la bugetul de stat. Contractul de finanțare a fost semnat, abia în luna februarie a anului 2019. Printre altele, senatorul brașovean Florin Orțan (PSD), a declarat că, pentru a se putea semna acest contract a fost nevoie de clarificarea situației juridice a terenului.
Pe de altă parte, în ultima parte a anului trecut, lucrările la Corpul B al Spitalului Clinic Județean de Urgență au fost „înghețate”, pentru a se putea derula procedura de predare a amplasamentului către Compania Națională de Investiții, care, la momentul încheierii contractului mai avea de executat lucrări în valoare de 13 milioane de lei (sumă ce va fi achitată de la bugetul de stat). Practic, pentru a se putea derula procedura, proiectul a fost întârziat cu aproximativ 4 luni.



Probleme financiare la Spitalul Județean Brașov

Toate aceste întârzieri dau mari bătăi de cap în funcționarea unității medicale, având în vedere că, în urma reducerii numărului de paturi , vin mai puțini bani de la CNAS, iar unitatea sanitară a început să aibă probleme financiare. De altfel, zilele trecute, managerul SCJU Brașov a anunțat că a transmis la Ministerul Sănătății o structură a spitalului care include 47 de paturi din cele 79 tăiate la începutul renovărilor, structură care să fie luată în considerare în noul contract al Spitalului Județean cu Casa de Asigurări de Sănătate, pe care dr. Cobelschi speră să-l semneze în luna iulie. Paturile suplimentare ar urma să aducă unității spitalicești un plus financiar de aproximativ 500.000 de lei pe lună.

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Prima Pagina

Folk sus pe munte, lângă foc, sub cerul liber. Pe scena Festivalului Național de Folk Vama de la Munte vor fi nume mari. Biletele s-au pus în vânzare

Publicat

acum 11 ore

in

17/04/2026

De

Unul dintre cele mai relevante festivaluri de muzică folk din România, cel de la Vama Buzăului, Brașov, revine pe 1 și 2 august cu nume mari, iar biletele s-au pus în vânzare.


Line-up-ul din vară al Festivalului Național de Folk Vama de la Munte reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family.
Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci.
Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.


Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni.

De unde cumpărați bilete. Copiii sub 14 ani intră gratuit


Puteți cumpăra bilete, accesând unul dintre link-urile:

Toate detaliile legate de participarea la Festival le puteți urmări pe website și pe pagina de Facebook, cu update-uri în timp real:

Ducu Bertzi: „Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”

Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur. Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.

Cristi Minculescu: „La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție”

Cristi Minculescu, IRIS: „Folk-ul și rock-ul spun, până la urmă, aceeași poveste: despre libertate, adevăr și oameni. Ne bucurăm să revenim pe 2 august la Festivalul de la Vama Buzăului, un loc în care ne-am simțit excelent încă de prima dată. Are ceva aparte – o atmosferă relaxată, caldă, iar cadrul, acolo pe malul râului Buzău, este pur și simplu idilic.
La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție. Iar publicul simte asta. La fel ca în rock, și în muzica folk oamenii vin nu doar să asculte muzica, ci să o și trăiască. Iar felul în care publicul acestui festival trăiește muzica întărește și mai mult legătura dintre noi. Pentru noi, e o bucurie să revenim la Festivalul Folk Vama de la Munte și să ne revedem cu oamenii care dau acestui loc energia lui specială”.

Tiberiu Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului: „Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc”

„Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc precum cel de la Vama Buzăului, adică la munte, la țară. În ultimii ani, acest Festival a devenit un adevărat fenomen al zonei pentru că este cel mai important eveniment cultural de la noi. Vorbim despre un flux constant de vizitatori care ajung să descopere și atracțiile turistice. Administrația locală rămâne partener al acestui festival prin tot sprijinul pe care putem noi să-l oferim pentru că ne-am convins de beneficii: odată cu Festivalul crește numărul de turiști, se dezvoltă afacerile locale și se consolidează identitatea zonei ca destinație turistică. Toate acestea, muzică, turism, trasee, drumeții și gastronomie susțin puternic economia locală pe durata verii”.

Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.

Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere


Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă.
Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.

Organizatorul festivalului este Tomorrow Events SRL.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei

Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.

Publicat

acum o zi

in

16/04/2026

De

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.

Citește mai departe

Educație

Cursuri feroviare cu practică și echipamente moderne. Cât costă și cât durează să devii mecanic de locomotivă, impiegat sau acar în 2026

CENAFER pregătește o nouă sesiune de cursuri pentru meserii feroviare, cu admitere și examene desfășurate online. Candidații vor beneficia de formare practică, inclusiv cu echipamente moderne, într-un domeniu tot mai căutat.

Publicat

acum o zi

in

16/04/2026

De

Cei care își doresc o carieră în domeniul feroviar au, în curând, o nouă oportunitate, respectiv cursurile organizate de Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER.). Acestea ar urma să înceapă luna viitoare, iar procesul de admitere vine cu schimbări importante, anunță organizatorii.

CENAFER a publicat deja tematica și bibliografia pentru programele de calificare, care vizează mai multe meserii esențiale precum mecanic de locomotivă, șef de tren, impiegat de mișcare sau acar. Candidații mai au timp să se pregătească până la examenul de admitere, programat, cel mai probabil, în luna mai. Până atunci, organizatorii cursurilor testează aplicația online care va fi utilizată pentru accesul la examen.

Noutății în admiterea la cursurile CENAFER

O noutate majoră în acest an este digitalizarea aproape completă a procesului. Înscrierea, depunerea documentelor și plata taxei de 100 de lei se vor face exclusiv online, printr-o platformă dedicată. Inclusiv examenul de admitere va fi susținut online, la disciplinele Matematică, Fizică și Limba Română, la nivel de gimnaziu și început de liceu.

După promovarea examenului, cursanții vor urma un program de formare de aproximativ nouă luni, care include atât pregătire teoretică și practică, cât și un stagiu în producție la operatori feroviari. În plus, costurile cursurilor vor putea fi achitate în rate, o facilitate menită să atragă mai mulți candidați.

Un alt element de noutate este introducerea unui echipament modern de instruire, furnizat de o companie americană, care va permite viitorilor mecanici de locomotivă să exerseze în condiții apropiate de cele reale.

Programele de calificare profesională organizate de CENAFER, nivelurile de calificare, durata și tarifele acestora

Sursa: Club Feroviar

Citește mai departe

Trending