Dăncilă s-a răzgândit: Autostrada Comarnic-Brașov nu va mai fi făcută prin parteneriat public-privat, ci pe banii Guvernului

Guvernul ar putea renunța la procedura de a construi autostrada Comarnic – Brașov prin Parteneriat Public Privat, proces înițiat în urmă cu un an de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, și să o declare „de importanță națională sau de infrastructură critică”, a declarat duminică premierul Dăncilă.



Astfel, potrivit prim-ministrului, autostrada ar urma să fie făcută direct din fonduri bugetare, Dăncilă îndicând interesul manifestat de asocierea chinezo-turcă ce deja fusese selectată în cadrul procedurii de PPP. 

„După cum știți, autostrada Comarnic-Brașov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitare din partea unei societăți chinezo-turce. Eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă. Birocrația este destul de mare, procedurile sunt complicate, la noi s-a format această instituție a contestațiilor și, pentru a trece de toate aceste obstacole cred că soluția este ca această autostradă să devină de importanță națională astfel încât să începem construcția cât mai repede din fonduri guvernamentale”, a anunțat Viorica Dăncilă într-o conferință de presă. 

Nu pot să vă dau o perioadă, trebuie să văd votul din CSAT si apoi să fac o evaluare”, a mai spus Dăncilă, când i s-au cerut și unele termene. 



În luna mai, reprezentanții Guvernului prin Comisia Națională de Prognoză au prezentat asocierea dintre compania chineză CCCC și compania turcă Makyol ca viitor constructor în cadrul procedurii de Parteneriat Public Privat pentru autostrada Ploiești – Comarnic – Brașov (Râșnov). 
 
Proiectul de PPP prevedea circa 1,36 de miliarde de euro pentru proiectarea și execuția celor circa 100 de km de autostradă dintre Ploiești și Brașov. Studiul de fundamentare realizat de CNSP spunea  că PPP-ul se va întinde pe o perioadă de 44 de ani, dar în două etape. Prima etapă va fi de 24 de ani: 4 ani pentru proiectare+execuție și 20 de ani pentru operare. În cadrul acestui PPP, după finaliarea drumului, soferii ar fi plătit o taxă calculată la 6,3 euro fără TVA pentru fiecare 100 de km parcurși de un autoturism, iar pe parcursul PPP-ului statul ar fi plătit partenerului privat o sumă anuală pentru amortizarea investiției, dar și o plată de disponibilitate pentru perioada de operare a autostrăzii. 
 


 
Autostrada a fost împărțită în trei sectoare: 
* Sector 1 – Ploiești-Comarnic, km 0+000 – km 48+600
* Sector 2 – Comarnic-Predeal, km 48+600 – km 84+800,
* Sector 3 – Predeal- Braşov (Cristian), km 84,4 – km 106,2 (*cu mențiunea că tronsonul Rășnov – Cristian a fost deja contractat pentru execuție).
 
Proiectul prevede, pentru sectorul Ploieşti – Braşov (Cristian) mai multe lucrări de artă, între care 14 viaducte și 33 poduri cu o lungime totala de aprox. 3 km, precum și 2.6 km de tuneluri cu galerie dublă. Totodată, sunt incluse noduri rutiere, drumuri de acces la autostradă, relocarea utilităților, lucrări hidrotehnice și de atenuare a impactului asupra mediului. 
 

Epopeea autostrăzii Brașov – Comarnic 

De-a lungul anilor, pentru pentru construirea autostrăzii Brașov-Comarnic s-au  încercat mai multe soluții. În 2003-2004, Guvernul condus de Adrian Năstase a avut prima tentativă de construire cu ajutorul investitorilor privaţi. Au fost atraşi în joc francezii de la Vinci cu care s-a semnat contractul de construcţie a 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal. Afacerea a căzut din cauză că aceștia nu au reuşit să adune banii necesari construcției, în jur de 1,5 miliarde de euro. 
În 2010 se mai face o încercare, de data asta pentru întreg tronsonul Comarnic-Braşov. Se înfățișează iar Vinci în parteneriat cu Aktor, iar după câteva luni cele două companii renunță la proiect. A mai urmat o tentativă, cu același rezultat.
 Ulterior, s-a luat în calcul atragerea fondurilor europene pentru această autostradă, însă, într-un final prioritară a fost considerată autostrada Sibiu – Pitești. 
În anul 2017, în mandatul lui Mihai Tudose, Guvernul a luat decizia implementării proiectului împreună cu Banca Mondială. În paralel a fost lansată și licitația pentru construirea capătului de autostradă Râșnov-Cristian (6 km de autostradă, plus 3,7 km de drum de legătură), contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor fiind semnat în luna octombrie a anului 2017. 
S-a renunțat la acordul cu Banca Mondială în prima parte a anului 2018, după ce la conducerea Guvernului a ajuns Viorica Dăncilă, pentru a se reveni la PPP și, într-un final, planul a fost abandonat. 
Cert este că în acest moment, tronsonul de autostradă Comarnic – Brașov este în construcție segmentul Râșnov Cristian.