Vicepreședintele PSD, senatorul de Brașov Marius Dunca, susține că întârzierea formării unui nou Guvern este cauzată de poziția adoptată de PNL și de fostul premier Ilie Bolojan. Într-un comunicat de presă transmis azi, liderul social-democrat afirmă că PSD este dispus să susțină orice formulă care poate asigura rapid un executiv funcțional și stabil.

Declarațiile vin în contextul negocierilor politice care continuă după schimbările produse pe scena guvernamentală și în condițiile în care partidele parlamentare încearcă să identifice o majoritate capabilă să susțină un nou cabinet.

Potrivit lui Marius Dunca, PSD nu condiționează participarea la guvernare de ocuparea funcției de premier. Totuși, social-democrații sunt pregătiți inclusiv să își asume conducerea executivului, dacă va exista o majoritate parlamentară.

„PSD nu fuge de guvernare și nu a fugit niciodată. Suntem singurul partid care nu vine cu condiții imposibile și care a spus limpede că sprijină orice formulă prin care România poate avea, cât mai repede, un guvern care chiar funcționează. Ba mai mult, suntem gata să ne asumăm conducerea acestui guvern, dacă se adună o majoritate în Parlament. Dar pentru noi nu contează, în primul rând, ca premierul să fie de la PSD. Contează ca țara să aibă un guvern care merge, condus de un om care știe să stea de vorbă, cu adevărat, cu cei care îl țin în Parlament. Iresponsabili sunt cei care flutură formule minoritare, care oricum nu au cum să funcționeze, și care își pun orgoliul de partid înaintea interesului României”, a declarat Marius Dunca, vicepreședinte PSD.

Marius Dunca atrage atenția că PNL face acum exact ce a făcut USR în trecut

Liderul PSD Brașov susține că nu există nicio diferență între PNL actual și modul în care USR acționa în trecut, amintind de perioada când România avea nevoie de un guvern, iar șeful de la acea vreme al USR, Dan Barna, spunea că „ieșirea din criză nu este mandatul USR”.

„În loc să accepte că realitatea politică s-a schimbat, premierul demis Ilie Bolojan se agață de scaun și, din pură revanșă, le refuză românilor un guvern funcțional, sprijinit de o majoritate atașată valorilor euro-atlantice. Dacă România încă nu are guvern, vina este a lui Bolojan și a PNL, nu a PSD. O coaliție PSD, PNL și UDMR ar fi mai mult decât suficientă. Țara are nevoie de un guvern legitim cât mai repede, iar noi am fost și rămânem parte din soluție, nu din problemă”, a adăugat vicepreședintele PSD.

Luna aprilie a adus o vizibilitate intensă pentru membrii Guvernului, pe fondul crizei politice generate de retragerea miniștrilor PSD și al tensiunilor din jurul moțiunii de cenzură. În acest context, topul expunerii publice este dominat de premierul Ilie Bolojan, urmat de miniștri activi în domenii-cheie precum Sănătate, Apărare, Energie și Finanțe. Deși ministerul Economiei, pe care îl conduce brașoveanul Irineu Darău este și el un domeniu-cheie, ministrul susținut de USR se află la coada clasamentului vizibilității.

Potrivit unei analize realizate de News.ro și Agenția de monitorizare Klarmedia, în baza aparițiilor media, premierul demis Ilie Bolojan rămâne de departe cea mai vizibilă figură a Executivului, cu peste 44.000 de mențiuni în presa scrisă și online. Vizibilitatea sa a fost alimentată de conflictele politice cu PSD, retragerea sprijinului politic și depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului.

Pe locul al doilea se află ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, prezent frecvent în dezbaterea publică pe tema litigiului cu compania Pfizer și a tensiunilor politice din interiorul Guvernului. Locul al treilea este ocupat de ministrul Apărării, Radu Miruță, vizibil atât prin declarații privind securitatea națională și incidentele cu drone, cât și prin rolul său interimar la Transporturi.

În topul celor mai mediatizați miniștri se regăsesc și Bogdan Ivan, ministrul Energiei, activ pe tema prețurilor la carburanți și a crizei politice, precum și Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, prezent în spațiul public prin intervenții economice și participarea la evenimente internaționale.

Gheorghiu, Buzoianu, Pîslaru sau Predoiu, vizibilitate medie dar constantă

În zona mijlocie a clasamentului se află miniștri cu vizibilitate constantă, dar mai redusă, precum Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru, Diana Buzoianu, Ciprian Șerban, Radu Marinescu, Cătălin Predoiu, Marian Neacșu și Oana Țoiu.

Irineu Darău (USR), la același nivel scăzut de mediatizare cu ministrul Culturii

În eşalonul miniştrilor care au între 1.000 şi 2.000 de menţiuni în presa scrisă şi online se află, în ordine descrescătoare a numărului de apariţii: ministrul Agriculturii Florin Barbu, ministrul Dezvoltării Cseke Attila, vicepremierul Tanczos Barna, ministrul Muncii Florin Manole şi ministrul Educaţiei Mihai Dimian.

La coada clasamentului apar doi membri ai Guvernului cu sub 1.000 de mențiuni în presă și online: ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, și ministrul Economiei, Irineu Darău (USR Brașov), unul dintre numele noi din Executiv, a cărui prezență publică a rămas încă discretă în raport cu restul colegilor de Cabinet.

După ce a plecat de la UDMR și a avut o încercare de relansare a carierei politice în ALDE, fostul prefect și subprefect al Brașovului, Romer Sandor Mihaly pare a avea o nouă încercare politică. Astfel, Dragoș Botorog, coordonator regional la AUR Brașov, a postat public pe Facebook un mesaj prin care i-a urat bun venit în partid fostului subprefect.

După câteva ore însă, reprezentantul AUR a șters postarea de pe Faceboook, care a devenit astfel inaccesibilă publicului larg.

Dacă se confirmă, transferul lui Romer Sandor este unul spectaculos, având în vedere că în AUR, catalogat ca fiind un partid „ultranaționalist” și „extremist”, a racolat în rândurile sale un nume important în trecut în UDMR Brașov.

Romer Sandor a fost prefect al județului Brașov din partea UDMR timp de câteva luni, în perioada 13 martie – 31 decembrie 2014, când a preluat funcția de la Mihai Mohaci (pe atunci la PSD). Anterior, el a fost subprefect al județului. tot funcția de subprefect a ocupat-o și în perioada ianuarie – septembrie 2015.

De asemenea, el a mai fost director al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov.