Ramai la curent!

Cotidian

Schimbări la conducerea CNAIR: Mariana Ioniţă, înlocuită cu un consilier al premierului. Consiliul de Administraţie va fi condus de un apropiat al lui Dan Voiculescu, fost consilier şi în cabinetul Dăncilă

Publicat

acum 5 ani

in

Mariana Ioniță a fost schimbată de la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar în locul său director general a fost numit Cristian Pistol, fost director în companie și, mai recent, consilier al premierului Florin Cîțu. La șefia Consiliului de Administrație a fost numit Bogdan Pascu, fost deputat în partidul Umanist, partidul lui Dan Voiculescu, și fost președinte al Fundației Umaniste „Dan Voiculescu”. Pascu a mai fost consilier de stat în cabinetul Dăncilă.

În locul lui Ioniță la șefia CNAIR de pe 29 septembrie va fi director general Cristian Pistol, fost director în cadrul CNAIR, recent numit chiar consilier al premierului Cîțu pe infrastructură. Vezi aici CV-ul lui Cristian Pistol.
 
Debarcarea Marianei Ioniță de la CNAIR vine la scurt timp după ce Consiliul de Administrație al Companiei a fost schimbat complet, la doar câteva zile după ce ministrul Cătălin Drulă și-a dat demisia. La șefia CA-ului CNAIR atunci a fost numit tocmai Cristian Pistol, fost director de Implementare Proiecte. Pistol a devenit în august consilier al premierului Florin Cîțu pe probleme de infrastructură.
 

Bogdan Pascu, fost director al Fundaţiei „Dan Voiculescu” și consilier de stat în cabinetul Dăncilă  a fost numit la șefia CA CNAIR 

Acum, în locul lui Pistol la șefia CA-ului CNAIR a fost numit Bogdan Pascu, fost consilier de stat în cadrul cancelariei cabinetului Dăncilă. Pascu fusese numit atunci șef al Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură înființat de Viorica Dăncilă. Bogdan Pascu a fost și director general la firma de proiectare Consitrans, firmă ce are mai multe contracte în derulare chiar cu CNAIR.

Bogdan Pascu a fost deputat al Partidului Umanist din România, partidul înființat de Dan Voiculescu, în legislatura 2004-2008. Tot atunci Pascu a fost ministru în cabinetul lui Călin Popescu Tăriceanu.

Conform CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaților, Bogdan Pascu a fost și președinte al fundației Umaniste „Dan Voiculescu”. La bază inginer mecanic, Pascu a absolvit studii postuniversitare la ASE și un MBA în anii 1999-2000 cu specializarea finanțe.

Mariana Ioniţă, „debarcată” de la conducerea CNAIR după 19 luni

După înlocuirea de la șefia CNAIR, Ioniță se va întoarce Director la Direcția Reglementari Tehnice și Autorizații de Construire din Ministerul Transporturilor.
Mariana Ioniță a fost numit director general în februarie 2020, pe vremea Guvernului condus de Ludovic Orban. În mandatul ei numeroase lucrări au fost deblocate, iar implementarea unor proiecte a fost accelerată. În același timp, instituția a evoluat mult pe partea de transparență, dar și deschidere față de asociațiile din societatea civilă. La schimbarea guvernelor Ioniță a fost păstrată în funcție și pe perioada mandatului lui Cătălin Drulă la Transporturi.
 
În timpul mandatului Marianei Ioniță au fost inaugurați 60 de kilometri de autostradă în 2020, iar în 2021 rămân cu șanse de deschidere alți circa 78 de kilometri de autostradă sau drum expres.
 
În același timp, au fost demarate lucrări pe noi șantiere importante de autostradă sau drum expres: A1 Sibiu Pitești, Lotul 1 (13 km) și Lotul 5 (30km), circa 42 de km de autostradă din A3 de la Nădășelu la Poarta Sălajului, 32 de kilometri din DX12 (Lotul 3), circa 50 de kilometri din Autostrada de Centură a Capitalei A0 Sud, drumul expres Brăila – Galați (10km) sau drumul expres de legătură cu Vama Giurgiu (5km), scrie hotnews.ro. 
 
Totodată, în mandatul lui Ioniță la CNAIR s-au deblocat unele proiecte importante cum ar fi drumurile de legătură ale Podului peste Dunăre de la Brăila (fără de care Podul ar fi rămas un „muzeu”), tronsonul lipsă cu tuneluri de pe A1 Lugoj – Deva, pasajul de la Domnești sau tronsonul de autostradă Chețani – Câmpia Turzii.
 
Pe partea de proiecte noi demarate amintim: Autostrada „Unirii” A8 Tg. Neamț – Iași, Autostrada „Moldovei” A7, proiectarea autostrăzii A3 Ploiești – Comarnic – Brașov, contractarea majorității tronsoanelor de pe Autostrada de Centură A0 Nord a Capitalei, studii de fezabilitate și proiectare pe mai multe drumuri expres sau de mare viteză (București – Alexandria, Craiova – Tg. Jiu, Brăila – Tulcea – Constanța, Bucureștri – Târgoviște ș.a.)
 

În același timp, unele proiecte nu s-au desfășurat conform așteptărilor: majoritatea tronsoanelor din Autostrada „Moldovei” A7 încă nu au fost scoase la licitație, deși ele erau promise încă din primăvară, Studiul de Fezabilitate pentru Autostrada „Unirii” A8 Tg. Mureș – Tg. Neamț nu a fost încă recepționat de către CNAIR, iar secțiunile montane ale autostrăzii A1 Sibiu – Pitești tot nu au fost contractate încă, după licitații prelungite și contestații peste contestații.

 

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

ANALIZA BVM. Minus 145 de posturi din organigrama Primăriei Brașov și a unor servicii din subordinea Consiliului Local

Publicat

acum o zi

in

27/03/2026

De

Primăria Brașov și instituțiile și serviciile publice din subordinea Consiliului local vor avea organigramele mult diminuate, din schemele de personal urmând să fie tăiate 145 de posturi.

Numărul maxim de posturi maxim de posturi la nivelul municipiului,a fost transmis de Prefectura Brașov, iar Consiliul Local Brașov va trebui să aprobe hotărâre aferentă în ședința de plen din 31 martie.

Conform calculului Prefecturii, anaizat de Brașov Metropoluitan, în organigramele Primăriei Brașov (aparatul de specialitate al primarului), Direcției Fiscale Brașov, Serviciului Public Administrare Piețe, Direcției Administrare Infrastructură Sportivă, Grădinii Zoologice și Clubului Sportiv Municipal Brașov (doar activitatea administrativă, fără secțiile sportive) trebuie să includă un număr total de 523 de posturi. În prezent, în organigramele acestor instuții sunt 668 de podturi, însă nu toate sunt ocupate.

Posturi vor fi tăiate din fiecare instituție:

  1. 1. Aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Brașov: 65 de posturi – de la 336 la 271;
  2. 2. Direcția Fiscală Brașov: 33 de posturi – de la 151 la 118;
  3. 3. Serviciul Public Administrare Piețe Brașov: 13 posturi – de la 52 la 39;
    4. Direcția Administrare Infrastructură Sportivă Brașov: 12 posturi – de la 51 la 39;
  4. 5. Grădina Zoologică Brașov: minus 20 de posturi– de la 63 la 43;
  5. 6. Clubul Sportiv Municipal Corona Brașov: minus 2 posturi– de la 15 la 13 posturi.

Citește mai departe

Cotidian

Compania Apa Brașov vrea să rezolve problema apei cu turbiditate. La Uzina de Apă Tărlung va fi adăgată o nouă treaptă de tratate

Publicat

acum 2 zile

in

27/03/2026

De

Apa tulbure nu va mai curge la robinetele brașovenilor. Astfel, printr-un proiect cu finanțare europeană, prin Programul de Dezvoltare Durabilă, Compania Apa Brașov va realiza la Uzina de Apă Tărlung un decantor lamelar, care va permite tratarea apei foarte tulburi (cu o turbiditate mai mare de 80 NTU). În aceste condiții, uzina de la acumularea Tărlung va putea furniza apă și în perioadele în care sunt viitori, iar apa din lac devine extrem de tulbure.

Pentru montarea și punerea în funcțiune a decantorului, operatorul regional de apă a lansat o licitație cu o valoare estimată de 20.752.117 lei, fără TVA.

Decantorul va procesa 510 litri de apă pe secundă

Noul echimament va avea o capacitate de procesare de 510 l/s și va completa actualul sistem de tratare a apei de la uzina de apă.

În prezent, în cazul în care apa din lac devine foarte tulbure și nu mai poate fi tratată, Compania Apa Brașov apelează la sursele subterane, însă costurile sunt mai mari.
Din lacul de acomulare de pe pârâul Tărlung este alimentat municipiul Brașov și localitățile din Zona Metropolitană deservite de operatorul regional de apă.

Citește mai departe

Cotidian

Închiderea gropii de deșeuri industriale de la Timiș-Triaj, mai costisitoare pentru bugetul local al Brașovului. Cofinanțarea municipiului crește cu aproape 21%

Publicat

acum 2 zile

in

26/03/2026

De

Transformarea fostului depozit de deșeuri industriale nepericuloase din zona Timiș – Triaj a municipiuliui Broșov va pune o presiune suplimentară pe bugetul local, față de estimarea inițială.

Pentru acest proiect,estimat la 135.453.971 lei (TVA inclus), Primăria Brașov a depus o cerere de finanțare europeană prin Programul Regiunea Centru, iar la momentul respectiv municipalitatea brașoveană a luat în calcul o contribuție de 50.698.443,00 lei (inclusiv TVA), reprezentând cheltuielile neeligibile ale proiectului, cât și contribuția de 2 % din valoarea eligibilă a proiectului.

Între timp, Primăria Brașov a primit o adresă de la autoritatea finanțatoare, prin care se solicită Primăriei Brașov „modificarea contribuției proprii în conformitate cu prevederile ghidului solicitantului, respectiv majorarea contribuției proprii de la 2% la 22,71%”. În aceste condiții, suma ce trebuie asigurată de la bugetul locoal va fi de 68.607.073 lei (inclusiv TVA), majorarea fiind de 17.908.630 lei.

Proiectul are ca obiectiv reabilitarea ecologică și reconversia amplasamentului fostului depozit, prin transformarea acestuia într-un spațiu verde urban.

Citește mai departe

Trending