Ramai la curent!

Cotidian

Dispută între comunitatea Declic și Romsilva. Declic: „S-a tăiat în parcul național”. Romsilva: „Fals!”

Publicat

acum 3 ani

in

Romsilva și  Comunitatea Declic au intrat într-o dispută pe rețelele sociale, controversa dintre cele două tabele pornind după ce Declic a publicat un filmuleț în care acuza Romsilva că a tăiat ilegal din Parcul Național Cheile Bicazului.
 
Ba mai mult, cei de la Declic susțin că acest caz a apărut în presa americană și că „presa din România” a ignorat problema „aproape cu desăvârșire”.
 
Cei de la Romsilva au reacționat, acuzând Comunitatea Declic că a lansat informații false, iar pentru astfel de campanii mai și cer sponsorizări. 

Ce reclamă Declic 

În esență, Comunitatea Declic susține că în Parcul Național Cheile Bicazului s-a făcut o tăiere rasă, cei care au făcut acest lucru profitând de faptul că în urmă cu doi ani, coama de pe care s-a extras masa lemnoasă a fost afectată de o furtună care a doborât arborii.
 
„Întreg versantul a fost pus la pământ. A fost momentul în care drujbașii și-au frecat satisfăcuți palmele și s-au apucat de treabă. Este exact incidentul de care aveau nevoie pentru a putea să taie într-un parc național. Au pus mâinile pe drujbe și s-au apucat de treabă. Dar, din păcate, și-au luat un având cam mare și au continuat să taie copaci care nu erau doborâți de vânt”, au spus cei de la Declic.
De asemenea, ei spun că tăierea s-a făcut și pe un versant care nu era afectat de furtună. 
 
În plus, reprezentanții Declic susțin că  ceea ce s-a întâmplat în Cheile Bicazului nu este un caz singular, însă scenariul este același:
„Se așteaptă o furtună, se bifează faptul că au căzut niște copaci și apoi se folosește acest pretext pentru a se tăia mult mai mult decât a fost doborât de acea furtună”. 
 
După aceste tăieri, cei de la Declic spun că arborii au fost tocați, transformați în peleți și puși pe foc. 
 
„Dacă nu implicăm sute de mii de oameni nu avem nicio șansă. Sute de mii de oameni care să cerem protecție strictă pentru parcurile naționale. Adică, fără drujbe, fără TAF-uri, fără drumuri forestiere, zero exploatări în parcurile naționale”, au încheiat reprezentanții comunității Declic.

Ce a răspuns Romsilva

„Organizația Declic a prezentat miercuri, 18 ianuarie, în mediul online, o ”investigație” realizată de un ”campaigner”, licențiat în filosofie, prin care ar vrea să dovedească ilegalități în Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Este regretabil că organizația Declic dezinformează grosolan, prezentând publicului informații false, solicitând în schimb acestora semnarea de petiții și donații substanțiale”, au precizat reprezentanții Romsilva. 
 

De asemenea, Romsilva a făcut și unele precizări: 

 
  • „Majoritatea cadrelor prezentate în ”investigația” Declic sunt zone din afara Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș. Pentru a le „introduce” în Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș, organizația Declic a folosit alte limite ale parcului decât cele aprobate prin lege”.
  • „Suprafețele prezentate sunt păduri private, administrate de un ocol silvic de regim, privat, și au fost afectate de mai multe doborâturi și rupturi de vânt, cea mai puternică având loc în februarie 2020”.
  • „În timpul doborâturii masive de vânt, unii arbori sunt smulși din rădăcină, alții sunt rupți sau vătămați de ceilalți arbori, în timpul căderii. După o doborâtură de vânt sunt extrași arborii smulși, rupți sau vătămați, aceasta este explicația existenței cioatelor în zonele respective”.
  • „Doborâtura de vânt a afectat zone largi din afara parcului, de unde a prezentat copios imagini organizația Declic, dar și 15 hectare din interiorul parcului, în zona vizată de „investigație”, lemnul fiind extras de pe 8 hectare din zona tampon a parcului, unde sunt permise prin lege astfel de lucrări, adică 0,11% din suprafața Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș”. 
  • „Organizația Declic prezintă în mod fals o zonă ca fiind de protecție integrală, filmarea fiind realizată în afara Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș, la limita parcului, unde există zonă tampon, nu de protecție integrală”. 
  • „De asemenea, organizația Declic induce în eroare publicul, susținând că zona de protecție a unui parc național ar trebui să fie de 100%. În realitate, recomandările organizației IUCN sunt de 75% zone de protecție, restul fiind zone tampon, unde conform legii sunt permise o serie de lucrări”.
  • „Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș are o suprafață de 7.072 hectare, din care 5.123 hectare sunt în zone de protecție, circa 73% din suprafața parcului”. 
 

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Adrian Veștea, desemnat premier. El trebuie să formeze noul Guvern, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul

Publicat

acum 2 ore

in

14/06/2026

De

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar premier desemnat este Adrian Veștea (PNL).

”Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul și, în aceste condiții, îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. A parcurs toate etapele administrative, a fost un ministru de succes, este o persoană care a atras fonduri europene, preocupată de dezvoltare. A dezvoltat Aeroportul din Brașov, care este un succes. Este o persoană categoric pro-occidentală, cu valori, o persoană de dialog și, nu în ultimul rând, o persoană care a lucrat mult timp cu bugete”, a decarat Nicușor Dan.

Adrian Veștea a mai făcut parte din Guvernul României în perioada 2023 – 2024, când a fost ministru al Dezvoltării.

Citește mai departe

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

acum 23 de ore

in

13/06/2026

De



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 că „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

acum o zi

in

13/06/2026

De

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Trending