Ramai la curent!

Politica

The Economist: Oameni din umbră conduc Polonia, România şi Cehia într-o direcţie greşită. Urmează Italia?

Publicat

in

Preşedintele partidului de guvernământ din Polonia Jaroslav Kaczynski şi preşedintele PSD Liviu Dragnea sunt enumeraţi de publicaţia The Economist printre liderii europeni care conduc din umbră şi pe un drum greşit ţările.

Despre Liviu Dragnea, liderul PSD și președinte al Camerei Deputaților, The Economist menţionează că nu a putut ocupa o funcţie în stat din cauza unei condamnări, că numeşte prim-miniştri „şterşi“, cel de-al cincilea, Viorica Dăncilă, fiind prezentat drept „un membru obscur al Parlamentului European“. Un alt exemplu este cel al premierului ceh Andrej Babis, care în absenţa unei majorităţi în Parlament, şi-ar putea pierde funcţia, ceea ce, în opinia jurnaliştilor de la The Economist, nu îl va împiedica să conducă şi el din umbră. Un scenariu similar există şi în cazul Italiei, în cazul în care partidul lui Berlusconi ar câştiga alegerile, iar fostul premier, pe care, ca şi în cazul lui Dragnea, o condamnare, de această dată pentru fraude fiscale, îl împiedică să ocupe vreo funcţie, ar ajunge să conducă din umbră, având „locotenenţi loiali“.

„În România, o condamnare pentru fraude electorale nu îi permite lui Liviu Dragnea, care conduce Partidului Social Democrat, de guvernământ, să ocupe o funcţie publică. Aşa că, în schimb, el numeşte o serie de prim-miniştri şterşi, în timp ce îşi îndeamnă partidul să lupte împotriva statului paralel, inclusiv împotriva Direcţiei Anticorupţie“, notează The Economist, remarcând că acţiunile lui Dragnea vizează inclusiv adoptarea unor legi care fac dificilă sancţionarea cazurilor de corupţie.

„În luna ianuarie, Viorica Dăncilă, un obscur membru al Parlamentului European, a devenit al cincilea prim-ministru al României în aproape doi ani“, scriu jurnaliştii.

THE ECONOMIST: Europenii sunt obișuiți cu astfel de situații

Conform The Economist, europenii sunt obişnuiţi cu astfel de situaţii de când Vladimir Putin conducea Rusia din poziţia de prim-ministru, în timp ce Dimitri Medvedev îi ţinea cald scaunul prezidenţial.

În decembrie Kaczynski a expediat-o rapid pe Beata Szydlo pentru a o înlocui cu Mateusz Morawiecki, adjunctul ei, decizie luată pentru a îmbunătăţi relaţiile Poloniei cu partenerii europeni. Morawiecki este considerat un exponent mai convingător al punctului de vedere al şefului său. Kaczynski a ales să rămână în umbră, pentru a evita inflamarea unui segment larg al electoratului polonez care detestă populismul său naţionalist.

În Republica Cehă, Andrej Babis, un om de afaceri devenit politician, care se confruntă cu acuzaţii de corupţie, nu a putut forma o majoritate, el ocupând funcţia de prim-ministru, dar probabil nu pentru mult timp, potenţialii parteneri de coaliţie condiţionându-şi sprijinul de retragerea sa.

Ca şi în cazul partidului de guvernământ din Polonia, şi în cazul Social – Democraţilor din România, şi în cazul partidului său ANO, Babis este omul orchestră şi va dirija acţiunile din culise.

Cât despre Italia, fără a putea estima rezultatul alegerilor, o variantă rămâne victoria coaliţiei tripartite de extremă-dreapta, în care Forza Italia, a lui Silvio Berusconi, ar putea obţine cele mai multe mandate. 

„Dar, ca şi în cazul lui Dragnea, o condamnare penală, în acest caz pentru fraudă fiscală, îl împiedică pe Berlusconi să preia o funcţie în stat, cel puţin până anul viitor, dar are locotenenţi loiali“, scrie The Economis, menţionându-l pe actualul preşedinte al PE Antonio Tajani, care nu a reuşit să ascundă aerul de mediocritate în ceea ce priveşte această funcţie, dar „deţine virtutea importantă de a-i fi rămas fidel lui Berlusconi, al cărui purtător de cuvânt a fost de la înfiinţrarea partidului“.

Sursa: news.ro

Politica

Subprefectul județului Brașov și-a înaintat demisia, pe fondul moțiunii PSD împotriva Guvernului Bolojan

Subprefectul Brașovului, Lucian Mija, a demisionat din funcție, în contextul deciziei PSD de a-și retrage oamenii din structurile guvernamentale, pe fondul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

in

Subprefectul județului Brașov, Lucian Mija, și-a înaintat demisia din funcție, după ce conducerea centrală a PSD a cerut tuturor prefecților, subprefecților și secretarilor de stat să facă acest lucru, în contextul pregătirii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului.

Lucian Mija a preluat funcția de subprefect în martie 2025, înlocuind-o atunci pe Ariana Bucur, care a devenit deputat în Parlamentul României. Mija, fost administrator public al municipiului Făgăraș este de profesie jurist și a lucrat mulți ani în mediul privat, ca antreprenor.

Ceilalți doi reprezentanți ai Guvernului în județul Brașov, respectiv prefectul Cătălin Văsii, susținut de PNL și subprefectul Ambrus Izabella Ambrus, susținută de UDMR, rămân deocamdată în funcție.

Reamintim că Partidul Social Democrat le-a solicitat tuturor prefecților și subprefecților susținuți de partid să facă un pas în spate. Măsura are loc într-un moment sensibil, în care PSD a depus, alături de Alianța pentru Unirea Românilor, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, astfel că decizia poate interpretată ca parte a unei repoziționări politice mai ample, care implică retragerea reprezentanților PSD din funcțiile guvernamentale din teritoriu, în paralel cu ofensiva parlamentară împotriva Executivului.

Citește mai departe

Politica

Prima demisie din PSD după alianța cu AUR: „Nu pot gira normalizarea extremismului”

Senatoarea Victoria Stoiciu demisionează din PSD după ce a refuzat să semneze moțiunea de cenzură susținută alături de AUR împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

in

Prima fisură majoră apare în interiorul Partidul Social Democrat (PSD) după anunțata colaborare parlamentară cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

UPDATE Ora 13.00

Șeful PSD Vaslui, deputatul Adrian Solomon, i-a cerut senatoarei Victoria Stoiciu să își înainteze demisia și din Parlament, după ce a anunțat că părăsește partidul condus de Sorin Grindeanu:

„Am aflat, de pe Facebook, că doamna Victoria Stoiciu are principii și linii roșii peste care nu poate trece! Atunci, să nu uite că a fost aleasă pe LISTA PSD în județul Vaslui! Prin urmare, ocupă un loc pe care cetățenii vasluieni au votat un membru PSD! (…)„În acest caz nu poate fi decât o soluție pentru ca distinsa doamnă să rămână cu onoarea neștirbită: DEMISIA din Senat! PS: Repede, până nu oxidează principiile!!!”, a mai scris social-democratul”, a scris Solomon într-un mesaj difuzat de filială PSD din Vaslui.

Victoria Stoiciu a anunțat că nu-și va da demisia din Senat

O solicitare similiară a făcut și șeful PSD, Sorin Grindeanu. Contactată de HotNews, Stoiciu a declarat că nu își va da demisia din Parlament:

„România are nevoie de social-democrație. Și eu am rămas singura social-democrată asumată în Parlament”, a declarat senatoarea pentru HotNews.

Știre inițială:

Senatoarea Victoria Stoiciu și-a anunțat oficial demisia din partid, printr-o postarea de contul său de Facebook, devenind primul parlamentar social-democrat care face acest pas după declanșarea crizei politice.

Decizia vine la scurt timp după ce aceasta a refuzat să semneze moțiunea de cenzură, invocând o ruptură profundă între propriile convingeri și direcția actuală a PSD. Într-un mesaj public, Stoiciu a criticat dur orice formă de colaborare cu forțele pe care le consideră extremiste, avertizând asupra riscului „normalizării fascismului” în viața politică.

„Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total.

Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem”, spune senatoarea PSD.

Fosta senatoare PSD a subliniat necesitatea unui „cordon sanitar” în jurul partidelor extremiste, argumentând că istoria a demonstrat consecințele grave ale compromisurilor politice făcute în astfel de contexte. Ea a făcut trimitere la perioada interbelică și la lecțiile asumate de partidele social-democrate occidentale.

„Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete. Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece”, a încheiat Victoria Stoiciu, care, în final, le-a mulțumit colegilor din PSD pentru susținerea inițiativelor sale legislative de până acum.

Reamintim că PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

Citește mai departe

Politica

PSD și AUR au depus împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Publicat

in

PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

„În urma mai multor discuţii între conducerile partidelor noastre s-a decis ca eu şi domnul Perişor Peiu (n. red. liderul senatorilor AUR) să ne ocupăm de partea tehnică a unei moţiuni de cenzură comune. Este un lucru exclusiv tehnic. Abordarea politică va fi probabil explicitată în cursul acestei zile, de către preşedinţii de partide. Aşa cum cunoaşteţi, noi avem la ora 14.00 un BPN în care se va lua decizia finală”, a declarat social-democratul Marian Neacşu, fost vicepremier în Guvernul lui Ilie Bolojan.

Pentru ca moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan să treacă, iar Executivul să fie demis, este nevoie de o majoritate de 233 de voturi – din totalul de 463 de parlamentari.

În momentul de față, PSD și AUR au împreună 219 voturi.

PSD are 129 de senatori și deputați, iar AUR are 90. Cele două partide mai au nevoie de 14 voturi pentru a trece moțiunea de cenzură. Totuși, cu celelalte partide din opoziție (S.O.S. România, POT și PACE), PSD-AUR mai pot strânge încă 41 de voturi. Asta ar duce la un total de 260 de parlamentari.

22 de voturi le mai au și parlamentarii neafiliați, plecați din POT și SOS.

Câți parlamentari are fiecare partid în Parlamentul României: 

PSD – 129 de deputați și senatori;
AUR – 90;
PNL – 73;
USR – 59;
UDMR – 32;
Minorități – 17 deputați;
SOS România – 15 deputați;
POT – 14 deputați;
PACE Întâi România – 12 senatori;
Neafiliați – 22.

În cazul în care Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, în timp ce încep negocierile pentru a forma o nouă majoritate.

Citește mai departe

Trending