Connect with us

Cotidian

FOTO. În anul Patrimoniului European, în anul Centenarului Marii Uniri, Cetatea Brașovului este o pată neagră pe obrazul orașului

Published

on

În anul Patrimoniului European, în anul în care Brașovul se pregătește de Centenarul Marii Uniri și în anul în care și-a propus să „renască” din punct de vedere cultural, câteva dintre „piesele de rezistență” pentru istoria orașului sunt lăsate în paragină. Probabil că în acest moment, cea mai ingrată sarcină pentru un brașovean ar fi să plimbe un turist în jurul cetății.

Dacă un brașovean ar vrea să  plimbe un turist prin jurul Cetății, el va avea de spus povestea orașului, inclusiv cea recentă, pentru că i se va pune întrebarea: „De ce este atât de neîngrijit totul? De de ce sunt încuiate turnurile? De ce sunt rupte scările? De ce este mizerie? De ce?… ”. Brașoveanul (dacă este la curent cu întreaga poveste) îi va explica turistului: „În acest moment nu este clarificată situația juridică a turnurilor. În conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al județului Brașov, Cetatea Fortificată a Brașovului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Frânghierilor, Bastionul Postăvarilor Bastionul Cojocarilor, Turnul Alb, Turnul Negru sunt cuprinse în anexa 2 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Brașov. Obiectivele enumerate mai sus sunt cuprinse și în anexa nr. 1 a HG 972/2002 cuprinzând inventarul bunurilor aparținând domeniului public al județului Brașov. Consiliul Județean a adoptat hotărârile privind radierea monumentelor din anexa 2 a actului normativ emis în anul 2002, dar mai este nevoie de o Hotărâre de Guvern care… nu mai vine”. 

Dar oare vizitatorul, care vine să „vadă” trecutul, să viziteze reședința „întâiului județ turistic al României”,  va avea răbdare să asculte istoria ping-pong-ului instituțional? Nu știm exact. Dar sunt mari șanse ca probabil el să încerce să își facă un selfie. Atunci, brașoveanul-ghid, ușor rușinat, va fi pus în situația de a-l muta subtil într-o parte sau alta, pentru a nu se imortaliza cu tot cu banda de semnalizare în spate.   

Practic, nu este monument reprezentativ din centura fortificată care să nu aibă probleme, ce e drept, multe dintre ele minore, dar suficiente pentru a face o reclamă negativă Brașovului.

La Turnul Alb vizitatorul va trebui să fie avertizat că, înainte de a admira panorama, trebuie să fie atent unde calcă, pentru că au început să dispară scândurile de pe platformă sau de pe scările de la intrarea în turn. Ba va mai vedea și „scrieri poetice” sau declarațiile de dragoste de pe ziduri. 

După Alb, turistul este dus la Turnul Negru, lângă care vede o „chestie cu mulți lați”,  care sare în ochi. „Ce e chestia asta?”, e întrebarea lui firească. „Cred că e scena de la ediția de anul trecut a Festivalului Amural”, e posibilul răspuns al brașoveanului-ghid. Apoi vizitatorul urcă pe platforma de la intrarea în turn, pentru a admira priveliștea. Vede că grilajul este deschis. Încearcă la ușa de lemn. E încuiată. Se uită prin gemulețul spart… multe panouri depozitate în încăperea vizibilă. Măcar bine că platforma și scările sunt solide. Ar mai trebui, pe ici, pe colo, strâns câte un șurub, pentru care nu va cere Curtea de Conturi note explicative. La plecare, turistul mai vede deschis și grilajul catacombelor dat la o parte… interesant, pasaje secrete!… dar instinctul de conservare este mai puternic, așa că nu intră.

Turul cetății continuă… o trecere pe lângă actualul sediu al Arhivelor Naționale, cu fațada scorojită, trecere pe lângă Poarta Ecaterinei (partea dinspre care se vede Șcheiul) , unde nu sunt termopane. Apoi urmează porțiunea de sub Tâmpa, după ce se trece pe lângă Baza Olimpia, unde nu a fost demontat încă patinoarul.

Prima oprire pe Aleea de Sub Tâmpa este Bastionul Țesătorilor: impozant, dar revendicat de Biserica Evanghelică și administrat de Consiliul Județean Brașov. Rezultatul? Nimeni nu se implică, așa ca printre țiglele care protejează porțiunea mai groasă din zid ce dea mai subțire a început să se dezvolte o pădurice viguroasă.

Mergem cu turistul mai departe: turnurile de sub Tâmpa … la toate scările sunt distruse și a fost pusă din belșug bandă de semnalizare. La fel și în spatele Complexului Agrement, unde, pe zidul de apărare era o platformă de lemn de pe care se poate admira orașul vechi, dar turistul poate citi mesajul: „Bine ați venit! / Welcome!”.

Decorul este completat de gunoaiele ascunse în perimetrele unor construcții defensive, care nu au mai fost refăcute, ci au fost marcate doar fundațiile.

 

Continue Reading
2 Comments

2 Comments

  1. Iza

    02/04/2018 at 10:22

    Am vazut zilele trecute o postare asemanatoare de la Turnul Artelor .

  2. Alex

    21/09/2018 at 11:01

    Da era o mizerie de nedescris la turnuri in vara acestui an. Motiv pentru care s-a demarat o actiune de curatenie lansata de voluntari nu stiu care dar si cei de la AMURAL. Scenele de la AMURAL au fost demolate si cea de anul trecut, urmand luna asta si scena de la editia de anul acesta sa fie demontate. Pasarelele la Turnul alb au fost consolidate si refacute cu ocazia lui AMURAL anul acesta dar si a marelui festival „Cerbul de Aur” editia aniversara. Doar turnurile de la poala Tampei sunt in paragina. La Turnul negru grota a fost curatata complet de gunoaiele lasata de oamenii strazii care au dormit acolo acum 20 ani, de catre voluntari, lasand loc unor scanduri refolosibile pentru urmatoarea editie AMURAL. Echipa AMURAL a curatat si zona dinspre centrale de balariile crescute acolo, si are un plan de reabilitare a fostului cinematograf „Popular(Royal)”.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Cotidian

Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar

Published

on

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.

Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.

„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.

Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.

Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:

„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.

Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.

Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile

De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.

„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.

În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.

Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.

Sindicatul din TSA are un nou lider

În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.

Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.

Continue Reading

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Trending