Ramai la curent!

Stiri Brasov

FOTO. Doi zimbri de la Vama Buzăului, au „inaugurat” zona de resălbăticire din Munții Poiana Ruscă. Alte două exemplare au ajuns în Munții Țarcului

Publicat

in

Două perechi de zimbri, câte un mascul și o femelă au fost luați la începutul acestei luni din rezervația de la Vama Buzăului, pentru a fi eliberați în două zone de resălbăticire, una în Munții Țarcului, iar cealaltă în Munții Poiana Ruscă, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană implementat de WWF România.

Astfel, în data de 2 mai 2018 a fost deschisă a doua zonă de resălbăticire în munții Poiana Ruscă, lângă localitatea Densuș, județul Hunedoara. Doi zimbri proveniți din Rezervația Valea Zimbrilor din Vama Buzăului „au deschis porțile acestei noi zone”, fiind primii care provin în cadrul proiectului dintr-o rezervație din țara noastră. Zona a fost aleasă cu mare atenție. Practic, zimbrii vor fi eliberați în niște poieni abandonate, unde au început să crească arbori din specii pioniere, extrem de apreciate de aceste animale.

Foto: Rewilding Europe

După două zile, în 4 mai, alte două exemplare de la Vama Buzăului au fost transportate în prima zona de resălbăticire, în Munții Țarcu, pe teritoriul comunei Armeniș. De altfel, aici, primii zimbri au fost aduși în anul 2014 și eliberați un an mai târziu.

De atunci, aproape în fiecare an au fost aduși zimbri din toate colțurile Europei și eliberați. În prezent, în această zonă trăiesc 30 de exemplare în libertate, iar populația a început să crească și pe cale naturală, după ce au început să se nască zimbri în sălbăticie, ceea ce a condus și la o schimbare a turmei, grupurilor care, pentru a proteja puii, evită zonele locuite.

Animalele vor fi „învățate” să devină sălbatice

De selecția și transportul zimbrilor de la Vama Buzăului s-au ocupat și experții Societății Române de Sălbăticie (SRS), care au fost alături de echipa WWF România. În ambele cazuri transportul s-a desfășurat în condiții normale, pe parcursul celor aproximativ 350 kilometri parcurși într-o perioadă de aproximativ 8 ore. Rangerii WWF România s-au asigurat că zimbri vor avea condiții propice de eliberare odată ajunși la destinație și în timpul transporturilor au făcut opriri regulate pentru a adăpa zimbri și pentru a permite examinarea acestora de către medicul veterinar. În primă fază, în noile zone de resălbăticire, zimbrii vor sta timp de o lună într-un țarc de acomodare, iar în această perioadă va fi monitorizată starea lor de sănătate. Ulterior, ei vor fi mutați într-un țarc mult mai mare, cu o suprafață de aproape 100 de hectare, unde vor sta până la sfârșitul verii, când vor fi eliberați. În toată această perioadă ei vor fi hrăniți tot mai puțin, astfel încât să se obișnuiască să devină autonomi. Rangerii care se vor ocupa de hrănirea lor vor face tot posibilul să nu fie văzuți și nu vor lăsa hrana în același loc.

„Transportul zimbrilor este o operațiune destul de delicată și riscantă. Animalele sunt tranchilizate,  urcate cu atenție în remorci speciale, în care pot sta maxim două exemplare. În momentul tranchilizării doza trebuie calculată cu mare atenție, pentru că altfel există riscul apariției unui stop cardiac”, a explicat Adrian Hăgătiș, specialist în cadrul SRS.

Transferul zimbrilor de la Vama Buzăului face parte dintr-un program al  WWF-România și Rewilding Europe care, în anul 2012 au demarat inițiativa de reintroducere a zimbrilor în Munții Țarcu, primul transport având loc în mai 2014. Proiectul este implementat cu sprijinul Comisiei Europene prin programul Life pentru natură în cadrul proiectului „Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România”. Obiectivul principal de conservare este de a crea două subpopulații de zimbri, viabile și interconectate, în Munții Țarcu și Poiana Ruscă, în zona Carpaților de Vest și de Sud-Vest.

Zimbrul a dispărut din sălbaticie în România în urmă cu aproximativ 200 de ani. Prima zonă de resălbăticire, Măgura Zimbrilor, aflată la baza Munților Țarcu numără acum aproximativ 30 de exemplare de zimbri sălbatici, după 5 transporturi și eliberări anuale realizate până acum în arealul comunei Armenis, jud. Caraș Severin. În fiecare primăvară sau la început de vară, au avut loc noi transporturi de zimbri de la centre de reproducere, grădini zoologice și rezervații naturale din Europa, din țări precum Belgia, Germania, Italia sau Suedia.

De asemenea, alte 35 de exemplare de zimbru trăiesc în sălbăticie în Parcul Vânători Neamț. Conform estimărilor, în România sunt în total în jur de 165 de zimbri, care trăiesc în captivitate sau în sălbăticie.

„Includerea zimbrilor din rezervații aflate în România în cadrul proiectului pe care în desfășurăm reprezintă un pas important pentru inițiativa noastră, dar și pentru ca rezervațiile din țară să devină în timp centre de reproducție pentru zimbru” declară Marina Druga, Manager Proiect Live Bison.

Stiri Brasov

Consilier de la DSVSA Brașov, trimis în judecată pentru luare de mită. El a autorizat „contra – cost” vehiculele unor agenți economici

Publicat

in

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, cu sprijinul Inspectoratului Poliției Județului  Brașov – Serviciul de Investigații Criminale, a anunțat că a finalizat cercetările și a dispus trimitere în judecată a doi inculpați cercetați pentru luare de mită, fals intelectual, complicitate la luare de mită.

„Rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei, a fost trimis spre competentă soluţionare Tribunalului Braşov”, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Mită  de la 700 lei la 4.235 lei

Conform procurorilor,  în perioada august 2024 – ianuarie 2026, unul dintre inculpați, consilier în cadrul Diecției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov, a luat mită 4.000 lei, 900 lei, 4.235 lei, 2.000 lei, 3.000 lei, 1.500 lei, 1.500 lei și 700 lei de la opt agenți economici din municipiul Brașov și din stațiunea Poiana Brașov pentru obținerea documentului de înregistrare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor și pentru autorizarea sanitar-veterinară a unor vehicule.

De asemenea, s-a stabilit că în perioada noiembrie 2025 – ianuarie 2026, primul inculpat a fost ajutat de un alt inculpat (persoană fără calitate specială) să ia mită sumele de 4.000 lei și 900 lei, cel de-al doilea inculpat fiind cel care s-a întâlnit cu mituitorii și a primit sumele de bani.

„În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii în vederea confiscării speciale, confiscării extinse ori pentru a garanta executarea cheltuielilor judiciare asupra sumelor de 46.860 lei, 950 euro, 82 dolari americani aparținând inculpatului – consilier în cadrul DSVSA Brașov”, a mai comunicat  Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Trending