Echipa de handbal Corona Braşov s-a calificat sâmbătă seara în Cupele Europene, după ce a învins HC Zalău, la Braşov, cu scorul de 24 – 21 (15–9). Pentru Corona au marcat: Tîrcă 4, Pătuleanu 4, Ciuciulete 4, Bucur 3, Neagu 2, Chiricuță 2, Dmitrova 2, Tămaș 2, Vetkova 1. Partida a fost una de luptă, adversarele neezitând să practice un joc extrem de dur, care a scos-o din meci pe Sorina Tîrcă, în urma unei accidentări. Cu toate acestea, handbalistele Braşovului s-au mobilizat foarte bine, iar la final au reuşit să obţină victoria care i-a adus Coronei „biletul” de Europa.
Preşedintele Coronei, Liviu Dragomir a declarat la final partidei, că deşi regretă că nu a fost cu medalie pentru fete, este foarte importantă calificarea în cupele europene:
„Era al treila an în care nu am participat în cupele europene dar iată că am revenit acolo. A fost o muncă susținută a echipei, felicit pe toată lumea pe această cale, începând cu conducerea tehnică și jucătoare, pentru că au luptat, și-au dorit foarte mult, și-au dorit și o medalie dar din păcate nu a fost să fie. Ceea ce mă bucură este că au reușit să facă o echipă, să fie unite, să arate că știu să se bată pentru idealurile și visele lor. Acum urmează o binemeriată vacanţă, iar apoi sezonul începe cu o săptămână mai repede pentru noi, pentru că reunirea lotului va avea loc pe 24 iunie. Deja s-a stabilit programul și încercăm să le încărcăm bateriile, în așa fel încât să fie în formă la începutul sezonului”.
Liviu Dragomir a subliniat din nou că nu îşi doreşte o despărţire de Ion Crăciun şi că va face totul pentru ca tehnicianul să fie mulţumit de echipa pe care o va avea din vară: „Este firesc ca fiecare antrenor să aibă o anume echipă pe care să o antreneze, noi ne dorim mai departe ca Ion Crăciun să rămână, avem toate motivele să-l convingem pentru că vom avea, cu siguranță, o echipă competitivă”.
Antrenorul Ion Crăciun a spus la rândul lui că îşi doreşte foarte tare ca fetele să se bucure de calificare, chiar dacă ştie că au vrut foarte tare o medalie.
Ion Crăciun: „Este important ce am reuşit, merită din plin să se bucure, mai ales că dacă stați să vă uitați la echipă, foarte multe pe posturi sunt a doua sau a treia variantă față de ce a fost anul trecut. Nu se putea mai mult. Am obținut o calificare în cupele europene, dar cu convingere spun că dacă o aveam pe Eliza în teren până la final, locul 3 era al nostru. Așa…medalia a ajuns la altă echipă”.
Tehnicianul a punctat că îşi doreşte foarte tare să facă performanţă şi că Braşovul oferă acest cadru, însă vrea să reuşească să formeze aici o echipă cu adevărat competitivă. „Dacă la Corona se va face o echipă puternică care să mă motiveze și pe mine, voi rămâne. Mi-am dorit și de asta am venit, să fac performanță. Puteam să o facem și anul ăsta. Sunt niște oameni deosebiți aici, dar se pare că singurul impediment nu este partea financiară, ci faptul că de-a lungul timpului s-au făcut unele greșeli iar acum jucătoarele sunt reticente. Anul acesta însă, a fost totul ok și sper ca zvonurile și tot cei care vorbesc de rău Brașovul să mai termine, mai ales că sunt mulți dintre ei sunt chiar brașoveni. Să încerce să iubească Brașovul și oamenii din echipa asta, pentru că v-o spun că merită”.
Legat punctual de meci şi de jocul dur practicat de Zalău, Ion Crăciun a adăugat: „Nu vreau să spun că ținta acestui meci a fost Sorina Tîrcă, dar când dai un pumn în bărbie ca la box și tu arbitru nu vezi, iar apoi, în cădere, te duci, tu jucător, cu cotul în fața copilului ăla, e prea mult. Și dacă mai și țipi de pe margine că nu te ajută arbitrajul, atunci hai să ne lăsam toți de sportul ăsta. Până la urmă a fost totul ok și am ieșit cu fruntea sus, dar nu înțeleg arbitrajul. Nu se poate, dacă jucătorul are o scuză că e obosit și stresat după un sezon, arbitrul nu are voie să fie stresat. Eu am fost agitat, domnul Tadici a fost agitat, dar nu se poate să dai numai pe o parte”.
Unul dintre cele mai relevante festivaluri de muzică folk din România, cel de la Vama Buzăului, Brașov, revine pe 1 și 2 august cu nume mari, iar biletele s-au pus în vânzare.
Line-up-ul din vară al Festivalului Național de Folk Vama de la Munte reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family. Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci. Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.
Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni.
De unde cumpărați bilete. Copiii sub 14 ani intră gratuit
Puteți cumpăra bilete, accesând unul dintre link-urile:
În fiecare zi a Festivalului de la ora 16.30 se organizează open stage, unde oricine poate cânta în fața publicului, chiar dacă nu este solist.
Ducu Bertzi: „Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”
Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur. Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.
Cristi Minculescu: „La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție”
Cristi Minculescu, IRIS: „Folk-ul și rock-ul spun, până la urmă, aceeași poveste: despre libertate, adevăr și oameni. Ne bucurăm să revenim pe 2 august la Festivalul de la Vama Buzăului, un loc în care ne-am simțit excelent încă de prima dată. Are ceva aparte – o atmosferă relaxată, caldă, iar cadrul, acolo pe malul râului Buzău, este pur și simplu idilic. La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție. Iar publicul simte asta. La fel ca în rock, și în muzica folk oamenii vin nu doar să asculte muzica, ci să o și trăiască. Iar felul în care publicul acestui festival trăiește muzica întărește și mai mult legătura dintre noi. Pentru noi, e o bucurie să revenim la Festivalul Folk Vama de la Munte și să ne revedem cu oamenii care dau acestui loc energia lui specială”.
Tiberiu Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului: „Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc”
„Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc precum cel de la Vama Buzăului, adică la munte, la țară. În ultimii ani, acest Festival a devenit un adevărat fenomen al zonei pentru că este cel mai important eveniment cultural de la noi. Vorbim despre un flux constant de vizitatori care ajung să descopere și atracțiile turistice. Administrația locală rămâne partener al acestui festival prin tot sprijinul pe care putem noi să-l oferim pentru că ne-am convins de beneficii: odată cu Festivalul crește numărul de turiști, se dezvoltă afacerile locale și se consolidează identitatea zonei ca destinație turistică. Toate acestea, muzică, turism, trasee, drumeții și gastronomie susțin puternic economia locală pe durata verii”.
Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.
Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere
Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă. Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.
Organizatorul festivalului este Tomorrow Events SRL.
Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei
Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.
Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional.
Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.
Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.
Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.
Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani
Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.
Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.
Cursuri feroviare cu practică și echipamente moderne. Cât costă și cât durează să devii mecanic de locomotivă, impiegat sau acar în 2026
CENAFER pregătește o nouă sesiune de cursuri pentru meserii feroviare, cu admitere și examene desfășurate online. Candidații vor beneficia de formare practică, inclusiv cu echipamente moderne, într-un domeniu tot mai căutat.
Cei care își doresc o carieră în domeniul feroviar au, în curând, o nouă oportunitate, respectiv cursurile organizate de Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER.). Acestea ar urma să înceapă luna viitoare, iar procesul de admitere vine cu schimbări importante, anunță organizatorii.
CENAFER a publicat deja tematica și bibliografia pentru programele de calificare, care vizează mai multe meserii esențiale precum mecanic de locomotivă, șef de tren, impiegat de mișcare sau acar. Candidații mai au timp să se pregătească până la examenul de admitere, programat, cel mai probabil, în luna mai. Până atunci, organizatorii cursurilor testează aplicația online care va fi utilizată pentru accesul la examen.
Noutății în admiterea la cursurile CENAFER
O noutate majoră în acest an este digitalizarea aproape completă a procesului. Înscrierea, depunerea documentelor și plata taxei de 100 de lei se vor face exclusiv online, printr-o platformă dedicată. Inclusiv examenul de admitere va fi susținut online, la disciplinele Matematică, Fizică și Limba Română, la nivel de gimnaziu și început de liceu.
După promovarea examenului, cursanții vor urma un program de formare de aproximativ nouă luni, care include atât pregătire teoretică și practică, cât și un stagiu în producție la operatori feroviari. În plus, costurile cursurilor vor putea fi achitate în rate, o facilitate menită să atragă mai mulți candidați.
Un alt element de noutate este introducerea unui echipament modern de instruire, furnizat de o companie americană, care va permite viitorilor mecanici de locomotivă să exerseze în condiții apropiate de cele reale.
Programele de calificare profesională organizate de CENAFER, nivelurile de calificare, durata și tarifele acestora
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login