Ramai la curent!

Cotidian

Fost ministru de Finanțe, trimis în judecată de DNA, pentru luare de mită și trafic de influență

Publicat

in

Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor, Ionuț Costea, fost director Eximbank și Cristian Boureanu, fost parlamentar și vicepreședinte PNL au fost trimiși în judecată de DNA, cei trei fiind acuzați de diverse infracțiuni de luare de mită și trafic de influență într-un dosar în care se acuză că o companie străină a dat „comisioane” de 20 de milioane de euro pentru contracte de reabilitare a căilor ferate. Firmele acuzate că i-au mituit pe foștii oficiali formau un consorțiu (Swietelsky – Wiebe – Takenaka).



Pe lângă cei trei, au mai fost trimiși în judecată un administrator al unor firme, „persoană apropiată de conducerea CNCFR” și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor, potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție.

„Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate”, potrivit sursei citate.

Ce spun procurorii:

„Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:
 
Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
 

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.



Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

 
– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.
 
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.
 
A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.



Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate. Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

Cotidian

Brașovenii din Triaj, care trec pe sub strada Hărmanului, își iau doza de adrenalină. Modernizarea pasajului este la stadiul de documente

Pasajul pietonal din Triaj, care traversează strada Hărmanului și liniile de cale ferată, continuă să fie reclamat de locuitori din cauza iluminatului insuficient. Primăria Brașov anunță că pregătește modernizarea, însă lucrările nu vor începe prea curând.

Publicat

in

De când a fost construit, în urmă cu multe zeci de ani, pasajul subteran din Triaj, care trece pe sub strada Hărmanului și calea ferată a fost o zonă evitată de locuitorii din zonă. Locuitorii din zonă îl evitau, preferând să treacă ilegal strada, însă, după ce traficul rutier s-a intensificat, nu au mai avut de ales și au început să îl folosească. Îl folosesc și acum, însă experiența nu este deloc plăcută.

Oamenii care locuiesc în zonă spun că pasajul este întunecat, fiind aprinse becuri doar pe capătul dinspre Colegiul de Transporturi. În aceste condiții, cei care intră în acest pasaj se tem că, pe întuneric, pot fi atacați de tot felul de persoane. Ba mai mult, în cazul unor producerii unor astfel de evenimente, oamenii spun că identificarea autorilor este aproape imposibilă, având în vedere că nu există nici camere de supraveghere. Și dacă ar exista, ar fi inutile, având în vedere faptul că pasajul nu este iluminat.

Promisiuni din partea Primăriei Brașov: în viitor, pasajul va fi modernizat

Problema a fost prezentată autorităților locale, însă, în afara unor reparații minore, aspectul pasajului nu a fost schimbat. De altfel, nici pentru viitorul apropiat nu par să fie planuri concrete pentru acest pasaj. Conform informațiilor reprezentanților Primăriei Brașov, pentru modernizarea pasajului a fost pregătită documentația de autorizare a lucrărilor de intervenție (DALI). Și cam atât.

„Urmează să fie elaborat proiectul tehnic, apoi vor începe lucrările de modernizare”, au precizat reprezentanții municipalității.

Pprobabil, până la deschiderea șantierului vor mai trece luni bune, având în vedere că mai trebuie realizate destule documente și este nevoie de urmarea unor proceduri legale (obținerea acordurilor și avizelor, derularea licitației de lucrări).

Până atunci, poate nu ar strica măcar câteva becuri în plus, care să îi facă pe oameni să se simtă mai siguri în acest pasaj. Pentru becuri nu e nevoie nici de documentații, nici de licitații. Dacă nu se va realiza această intervenție minoră, când trec prin pasaj, oamenii vor continua să își ia doza de adrenalină…

Citește mai departe

Cotidian

Trenul chinezesc al CRRC, care a câștigat în instanță prezența în România, intră pe șine în această vară. Primele curse sunt anunțate spre Brașov

Trenul produs de compania chineză CRRC și operat de Astra Trans Carpatic a obținut autorizațiile necesare pentru punerea pe piață. După ani de litigii și controverse, garnitura este la un pas de primele curse comerciale, iar Brașovul se află printre destinațiile vizate

Publicat

in

Operatorul Astra Trans Carpatic va începe din vara acestui an, cel mai probabil, operarea trenului fabricat de CRRC Sifang, China pe Valea Prahovei, anunță Club Feroviar.

Un tren chinezesc care a stat ani la rând în centrul unei dispute juridice și politice este la un pas să intre în circulație în România. Compania Astra Vagoane Călători din Arad a obținut recent autorizațiile de tip și de punere pe piață din partea Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR), astfel că momentul în care garnitura produsă de gigantul chinez CRRC va transporta primii pasageri este tot mai aproape.

Primele curse comerciale ar urma să fie operate de Astra Trans Carpatic, iar Brașovul se află printre primele destinații vizate pentru introducerea noului tren.

Pentru ca garnitura să poată intra efectiv în exploatare, mai este necesară obținerea certificatului de entitate responsabilă cu întreținerea, susține Clubferoviar.ro. Operațiunile de mentenanță vor fi realizate la uzina Astra Vagoane Călători din Arad, unde a fost deja amenajată o hală specializată, echipată cu infrastructura necesară pentru întreținerea trenurilor furnizate de constructorul chinez.

Reprezentanții companiei estimează că toate formalitățile ar putea fi finalizate în cursul lunii iulie.

„Sperăm ca aceasta să se întâmple în cursul lunii iulie. Pentru început trenul va fi pus în operare spre Brașov”, a declarat Marian Mihail Călin, director de dezvoltare al grupuluim, citat de clubferoviar.ro.

Brașovul, printre primele destinații ale noului tren

Dacă ultimele avize vor fi obținute conform calendarului estimat de operator, călătorii care circulă spre Brașov ar putea fi printre primii din România care vor testa noua garnitură.

Trenul este unul complet compatibil cu standardele europene de interoperabilitate (STI), ceea ce îi permite să circule pe rețeaua feroviară europeană în condițiile impuse de legislația comunitară.

Un proiect care a declanșat unul dintre cele mai controversate litigii din transportul feroviar

Drumul trenului CRRC către România a fost însă departe de a fi unul simplu. În 2021, asocierea formată din Astra Vagoane Călători și producătorul chinez CRRC Qingdao Sifang a participat la licitația organizată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru achiziția a 20 de trenuri interregionale, contract extins ulterior la 37 de unități.

La scurt timp după depunerea ofertelor, Guvernul a adoptat o ordonanță care limita accesul companiilor din state terțe la anumite proceduri de achiziții publice finanțate din fonduri europene și naționale. În baza acestei reglementări, asocierea româno-chineză a fost exclusă din competiție. Decizia a fost contestată în instanță, iar disputa a ajuns până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

La acel moment, premier al României era Florin Cîțu (PNL), iar ministru al transporturilor, Cătălin Drulă (USR).

Curtea de Justiție a UE a dat câștig de cauză companiei chineze

Judecătorii europeni au stabilit că România nu putea introduce unilateral o astfel de restricție într-un domeniu reglementat la nivel comunitar. Hotărârea Curții Europene de Justiție a devenit punctul de plecare pentru reluarea procesului în România, unde Curtea de Apel București a analizat legalitatea excluderii asocierii CRRC – Astra Vagoane Călători din procedura de achiziție.

După mai multe amânări și aproape doi ani și jumătate de procese, instanța a decis anularea raportului prin care oferta fusese exclusă din licitație. Decizia este definitivă și confirmă faptul că eliminarea companiei din procedură nu a respectat cadrul legal aplicabil la acel moment.

Citește mai departe

Cotidian

Programul RABLA 2026. Buget mai mare și mai multe modificări

Programul Rabla va avea un buget mai mare în 2026, însă viitorii beneficiari ar putea descoperi că nu toate mașinile vor mai putea fi cumpărate cu sprijin de la stat. Ministerul Mediului pregătește criterii noi, care favorizează producția europeană și ar putea exclude unele dintre cele mai populare modele de pe piață.

Publicat

in

Programul Rabla va continua și în 2026, cu un buget mai mare decât cel prevăzut inițial. Potrivit informațiilor prezentate de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, alocarea destinată persoanelor fizice va ajunge la 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane peste varianta discutată anterior.

„Rabla” doar pentru mașini produse în Europa?

Dincolo de bani, schimbarea care atrage cea mai mare atenție vizează criteriile de eligibilitate. Mai exact, Ministerul Mediului analizează introducerea unei reguli prin care finanțarea să fie acordată doar pentru autoturisme produse sau asamblate în Europa.

Dacă această condiție va fi inclusă în forma finală a programului, așa cum este acum în discuție, efectele se vor vedea imediat în oferta de mașini disponibile prin Rabla. Modelele electrice fabricate în China, inclusiv unele dintre cele mai accesibile variante de pe piață, riscă să fie eliminate de pe lista vehiculelor finanțate. Asta în condițiile în care analiștii piețelor economice anunțat cu puțin timp în urmă că cererea mărcile auto din China a crescut de aproape cinci ori intr-un an, pe fondul unui interes tot mai mare pentru vehiculele electrice si al unui declin al preferintelor pentru motorizarile diesel.

Mașinile produse în Maroc sau Turcia, încă sub semnul întrebării

În același timp, rămân mai multe necunoscute. Autoritățile nu au precizat încă dacă vor fi eligibile mașinile produse în țări precum Maroc sau Turcia, unde sunt fabricate modele importante pentru piața românească. De răspunsul la această întrebare depinde inclusiv situația unor modele Dacia și Ford foarte căutate de clienți.

O altă temă aflată în discuție este tipul motorizărilor care vor putea beneficia de sprijin. Ministerul nu a clarificat dacă programul va include în continuare mașinile mild-hybrid sau cele cu motoare convenționale, ori dacă accentul va fi pus aproape exclusiv pe vehiculele cu emisii reduse.

Detaliile finale ar urma să fie cunoscute după aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu și publicarea ghidului oficial al programului. Atunci vor fi anunțate valoarea ecotichetelor, criteriile tehnice și lista completă a modelelor care vor putea fi achiziționate prin Rabla 2026.

Citește mai departe

Trending