Ramai la curent!

Cotidian

Administratorul public al Județului Brașov, un funcționar fericit. Are un salariu de 11.600 de lei pe lună, plus o indemnizație de membru în CA de la Compania Apa, plus că va beneficia și de sporul de fonduri UE  

Publicat

in

Noile salarii din Consiliul Județean a creat trei tabere în administrația județeană. Administratorul public și directorii, funcționarii și personalul contractual. Legea salarizării personalului din sistemul bugetar a dat posibilitatea autorităților locale să stabilească cu cât vor fi majorate salariile, condiția iar la Consiliul Județean, majorările pentru directori au fost de 60 %, iar pentru funcționari de 37%,  astfel că discrepanțele dintre cele trei categorii au crescut și mai mult.

De exemplu, salariul administratorului public al județului, Daniel Gligoraș, a crescut de la 9.462 de lei/lună la 11.600 de lei. Acesta este salariul de bază pentru că are mari șanse să mai beneficieze și de „sporul de fonduri europene”, care poate ajunge la 50% din salariu. În plus, administratorul public al județului este și membru al Consiliului de Administrație al Companiei Apa, unde indemnizațiile sunt destul de mari. Daniel Gligoraș a fost prezentat anul trecut, de Adrian Veștea, într-o conferință de presă, drept un super-specialist în fonduri europene, care și-a desfășurat activitatea la ADR Centru. De altfel, atunci președintele CJ a afirmat că l-a angajat pe Gligoraș în  cabinetul propriu. Ulterior, s-a organizat concursul pentru postul de administrator public al Județului Brașov, Gligoraș fiind singurul candidat. A trecut examenul și a fost numit în funcție în toamna anului trecut.

Directorii executivi au și ei parte de creșteri semnificative ale salariului, de la aproximativ 5.750 de lei la 9.087 de lei brut, una dintre beneficiare fiind Gabriela Agafiței, adusă de președintele Consiliului Județean de la Primăria Râșnov.

În schimb, secretarul județului, respectiv Maria Dumbrăveau, care răspunde cu capul de fiecare act semnat, va avea o creștere mai mică, de la 8.142 la 9.087 de lei.

Cine a pregătit grilele

Spre deosebire de majorările anterioare de salarii, când reprezentantul Sindicatului Pro Bono, Tiberiu Popa, era de acord cu noile grile, de data aceasta el a scris pe proiectul de hotărâre că „Sindicatul Pro Bono nu este de acord cu această propunere de grilă și susține sporirea propusă de grila prezentată de Serviciul Resurse Umane în ședința de propuneri din data de 10 iulie 2017”.

Pentru majorarea salariilor din Consiliul Județean a fost constituită o comisie din care, printre alții, au făcut parte consilierii județeni Mihail Veștea (PNL) și Radu Mitric (PSD) sau reprezentantul Sindicatului Pro Bono. Această comisie a avut 2 ședințe, una în care s-a vorbit despre majorarea salariilor, iar a doua în 19 iulie , când a fost prezentată noua grilă de salarii, care, spun unele voci, a fost pregătită de Mihail Veștea.

„Dacă cineva consideră că aceste salarii nu sunt corecte, înseamnă că este rupt de  realitatea concretă din România”

Noile salarii au fost aprobate în ședința de Consiliu Județean de marți. „Eu cred că este o abordare corectă”, a declarat președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea.

 „Le urez celor care azi sunt debutanți să aibă voință, pentru că fiecare poate ajunge director. Ei pot promova. Vreau să văd că fiecare își face treaba. Nu voi sta sa mai urmăresc în fiecare zi ce face fiecare. Cum am organizat activitatea. Nicolae Sacuiu (director executiv la Direcţia resurse, programe, proiecte de dezvoltare) a cerut o dispoziție privind constituirea unei comisii. Am format o comisie compusă din 13 persoane, din care au făcut parte reprezentanții departamentelor, plus liderii de grup din partidele mai bine reprezentate în Consiliul Județean, respectiv PNL și PSD, dar și cei doi vicepreședinți și liderii de sindicat.  Grila propusă acum se bazează pe realitățile din administrația publică locală și pe realitățile  din România. Dacă cineva consideră că aceste salarii nu sunt corecte, înseamnă că este rupt de  realitatea concretă din România”, a mai declarat Adrian Veștea. 

 Înainte de a fi votate proiectele de hotărâre, consilierul local Radu Mitric (PSD), care este și președintele Comisei Juridice a propus să fie ascultate punctele de vedere ale liderilor sindicali. „Ce să mai ascultăm, să votăm!”, a spus consilierul județean  Ioan Mareș (PNL). Apoi, președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea, a propus să se supună la vot dacă să fie sau nu ascultați sindicaliștii. Au fost 8 voturi „pentru”,  astfel că a urmat un moment de tăcere. Într-un final, președintele Consiliului Județean, care anterior a spus că el i-a ascultat pe sindicaliști, a zis că pot fi ascultați liderii de sindicat, iar cum aceștia nu erau în sală, a urmat o scurtă pauză până au fost aduși.

„La solicitarea unui grup restrâns de consilieri vă rugăm să prezentați punctul de vedere”, i-a anunțat Veștea pe liderii sindicali.

„Nu suntem de acord,  pentru că se adâncește discrepanța între categoriile de salariați”

„La prima ședință a comisei ce s-a desfășurat în data de 10 iulie au fost prezentate mai multe grile. A fost prezentată propunerea noastră, propunerea Serviciului Resurse Umane și salariile de la Consiliul Județean Mureș. Potrivit propunerii Serviciului de Resurse Umane, de la momentul respectiv, majorările trebuiau să fie cuprinse între  40 % și  60 %, cu un procent mai mare pentru  funcțiile de execuție, iar noi am considerat că este o schemă corectă. În 19 iulie a fost prezentată o alta grilă, conform căreia directorii urmau să beneficieze de o majorare cu  60 % a salariilor, iar funcționarilor urmau să le crească salariile cu  aproximativ 37%. Am spus că nu suntem de acord,  pentru că se adâncește discrepanța între categoriile de salariați. Am făcut o concesie, am renunțat la propunerea noastră, respectiv la preluarea modelului de la Consiliul Județean Mureș, și am acceptat propunerea inițială a Serviciului Resurse Umane. Din  1 iulie 2010 1 până la data de 1 iulie  2017 noi am pierdut  37 %  din salariu, iar  suma majorărilor a fost de 42 %, astfel că, în termeni reali a fost o majorare de 7%”, a declarat liderul Sindicatului Pro Bono, Tiberiu Popa.  

El a fost contrazis de vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Toaso Imelda (UDMR), care a spus că „există o singură propunere, cea din proiect (cel supus aprobării Consiliului Județean – n. red). Eu cred ca salariile sunt peste mediul privat”.  

„Am considerat că e nevoie de ierarhii. Unii și-au acordat sporuri care treceau de 100%. Acum, nimeni nu are drept să aibă sporuri mai mari de 30%. Salariile din instituțiile subordonate sunt cu 5% mai mici decât cele din Consiliul Județean”, a spus și președintele Consiliului Județean Brașov.

„Stabilirea salariilor nu s-a făcut cu respectarea legii, pentru că nu au fost consultate sindicatele. Eu nu am văzut grila impusa directorului DGASPC. Referitor la pragul de 5 %, nu se respectă  prevederea din Legea nr. 153 din 2007 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, conform căreia pentru o familie ocupațională trebuie să existe salarii egale”, a răspuns Luminița Olteanu, liderul sindicatului care reprezintă interesele salariaților din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.

Într-un final, grilele au fost aprobate. Din 29 de consilieri prezenți, 27 au votat „pentru” hotărârile prin care au fost stabilite noile salarii din aparatul de specialitate al Consiliului Județean și din DGASPC. Radu Mitric s-a abținut, iar Ionel Spinean a votat împotrivă, declarând să el este de acord cu propunerile sindicaliștilor.

Consiliul Județean, mai generos decât o firmă germană din domeniul silvic 

Conform declarației de avere, din 13 iunie 2017, în anul 2012, Daniel Gligoraș a cumpărat o casă și 20.965 mp de teren agricol în Holbav, unde a și fost candidat PNL pentru funcția de primar al comunei la alegerile locale din 5 iunie 2016. Gligoraș are și un parc auto personal, respectiv un Nissan și un BMW. Nu are datorii, iar anul trecut a fost salariat la o firmă din Germania din domeniul silvic, încasând salarii în valoare totală de 4.011 euro, iar de la Consiliul Județean a încasat salarii în valoare totală de 19.010 de lei (aproximativ 4.222 de euro). De asemenea, Gligoraș a obținut și un post de membru în Consiliul de Administrație al Companiei Apa, astfel că și-a mai rotunjit veniturile cu 6.348 de lei.

 

Gabriela Agafiței:  trei terenuri cumpărate plus patru case cumpărate sau construite   

Gabriela Agafiței, fost director economic la Primăria Râșnov, iar la puțin timp de la alegerile locale din 5 iunie a fost transferată la Consiliul Județean pe postul de director executiv la Consiliul Județean Brașov . Potrivit declarației de avere ce a fost completată în 15 iunie 2017, împreună cu soțul ei, Cicerone Agafițe ( organizator al Festivalului Lupii Liberi din Râșnov), a cumpărat în perioada 1995 – 2008 trei terenuri în intravilanul orașului Râșnov (ultimul, cu o suprafață de 5.000 mp  fiind achiziționat în anul 2008). De asemenea, în  11 ani (2004 – 2005), familia Agafiței a cumpărat sau construit patru case. În ceea ce privește datoriile, Gabriela Agafiței a contract în 2015 un împrumut în valoare de 132.360 de lei, care trebuie achitat până în anul 2015.

În ceea ce privește veniturile, Gabriela Agafiței a încasat anul trecut salarii în valoare totală de 27.324 de lei de la Primăria Râșnov. După transferul la Consiliul Județean, ea a mai primit salarii în cuantum de 13.487 de lei, iar în calitate de membru al Consiliului de Administrație al Companiei Apa a mai încasat 6.384 de lei.. În schimb soțul ei, în tot anul 2016 a încasat salarii în valoare totală de 18.000 de lei. 

Cotidian

Trenul chinezesc al CRRC, care a câștigat în instanță prezența în România, intră pe șine în această vară. Primele curse sunt anunțate spre Brașov

Trenul produs de compania chineză CRRC și operat de Astra Trans Carpatic a obținut autorizațiile necesare pentru punerea pe piață. După ani de litigii și controverse, garnitura este la un pas de primele curse comerciale, iar Brașovul se află printre destinațiile vizate

Publicat

in

Operatorul Astra Trans Carpatic va începe din vara acestui an, cel mai probabil, operarea trenului fabricat de CRRC Sifang, China pe Valea Prahovei, anunță Club Feroviar.

Un tren chinezesc care a stat ani la rând în centrul unei dispute juridice și politice este la un pas să intre în circulație în România. Compania Astra Vagoane Călători din Arad a obținut recent autorizațiile de tip și de punere pe piață din partea Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR), astfel că momentul în care garnitura produsă de gigantul chinez CRRC va transporta primii pasageri este tot mai aproape.

Primele curse comerciale ar urma să fie operate de Astra Trans Carpatic, iar Brașovul se află printre primele destinații vizate pentru introducerea noului tren.

Pentru ca garnitura să poată intra efectiv în exploatare, mai este necesară obținerea certificatului de entitate responsabilă cu întreținerea, susține Clubferoviar.ro. Operațiunile de mentenanță vor fi realizate la uzina Astra Vagoane Călători din Arad, unde a fost deja amenajată o hală specializată, echipată cu infrastructura necesară pentru întreținerea trenurilor furnizate de constructorul chinez.

Reprezentanții companiei estimează că toate formalitățile ar putea fi finalizate în cursul lunii iulie.

„Sperăm ca aceasta să se întâmple în cursul lunii iulie. Pentru început trenul va fi pus în operare spre Brașov”, a declarat Marian Mihail Călin, director de dezvoltare al grupuluim, citat de clubferoviar.ro.

Brașovul, printre primele destinații ale noului tren

Dacă ultimele avize vor fi obținute conform calendarului estimat de operator, călătorii care circulă spre Brașov ar putea fi printre primii din România care vor testa noua garnitură.

Trenul este unul complet compatibil cu standardele europene de interoperabilitate (STI), ceea ce îi permite să circule pe rețeaua feroviară europeană în condițiile impuse de legislația comunitară.

Un proiect care a declanșat unul dintre cele mai controversate litigii din transportul feroviar

Drumul trenului CRRC către România a fost însă departe de a fi unul simplu. În 2021, asocierea formată din Astra Vagoane Călători și producătorul chinez CRRC Qingdao Sifang a participat la licitația organizată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru achiziția a 20 de trenuri interregionale, contract extins ulterior la 37 de unități.

La scurt timp după depunerea ofertelor, Guvernul a adoptat o ordonanță care limita accesul companiilor din state terțe la anumite proceduri de achiziții publice finanțate din fonduri europene și naționale. În baza acestei reglementări, asocierea româno-chineză a fost exclusă din competiție. Decizia a fost contestată în instanță, iar disputa a ajuns până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

La acel moment, premier al României era Florin Cîțu (PNL), iar ministru al transporturilor, Cătălin Drulă (USR).

Curtea de Justiție a UE a dat câștig de cauză companiei chineze

Judecătorii europeni au stabilit că România nu putea introduce unilateral o astfel de restricție într-un domeniu reglementat la nivel comunitar. Hotărârea Curții Europene de Justiție a devenit punctul de plecare pentru reluarea procesului în România, unde Curtea de Apel București a analizat legalitatea excluderii asocierii CRRC – Astra Vagoane Călători din procedura de achiziție.

După mai multe amânări și aproape doi ani și jumătate de procese, instanța a decis anularea raportului prin care oferta fusese exclusă din licitație. Decizia este definitivă și confirmă faptul că eliminarea companiei din procedură nu a respectat cadrul legal aplicabil la acel moment.

Citește mai departe

Cotidian

Programul RABLA 2026. Buget mai mare și mai multe modificări

Programul Rabla va avea un buget mai mare în 2026, însă viitorii beneficiari ar putea descoperi că nu toate mașinile vor mai putea fi cumpărate cu sprijin de la stat. Ministerul Mediului pregătește criterii noi, care favorizează producția europeană și ar putea exclude unele dintre cele mai populare modele de pe piață.

Publicat

in

Programul Rabla va continua și în 2026, cu un buget mai mare decât cel prevăzut inițial. Potrivit informațiilor prezentate de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, alocarea destinată persoanelor fizice va ajunge la 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane peste varianta discutată anterior.

„Rabla” doar pentru mașini produse în Europa?

Dincolo de bani, schimbarea care atrage cea mai mare atenție vizează criteriile de eligibilitate. Mai exact, Ministerul Mediului analizează introducerea unei reguli prin care finanțarea să fie acordată doar pentru autoturisme produse sau asamblate în Europa.

Dacă această condiție va fi inclusă în forma finală a programului, așa cum este acum în discuție, efectele se vor vedea imediat în oferta de mașini disponibile prin Rabla. Modelele electrice fabricate în China, inclusiv unele dintre cele mai accesibile variante de pe piață, riscă să fie eliminate de pe lista vehiculelor finanțate. Asta în condițiile în care analiștii piețelor economice anunțat cu puțin timp în urmă că cererea mărcile auto din China a crescut de aproape cinci ori intr-un an, pe fondul unui interes tot mai mare pentru vehiculele electrice si al unui declin al preferintelor pentru motorizarile diesel.

Mașinile produse în Maroc sau Turcia, încă sub semnul întrebării

În același timp, rămân mai multe necunoscute. Autoritățile nu au precizat încă dacă vor fi eligibile mașinile produse în țări precum Maroc sau Turcia, unde sunt fabricate modele importante pentru piața românească. De răspunsul la această întrebare depinde inclusiv situația unor modele Dacia și Ford foarte căutate de clienți.

O altă temă aflată în discuție este tipul motorizărilor care vor putea beneficia de sprijin. Ministerul nu a clarificat dacă programul va include în continuare mașinile mild-hybrid sau cele cu motoare convenționale, ori dacă accentul va fi pus aproape exclusiv pe vehiculele cu emisii reduse.

Detaliile finale ar urma să fie cunoscute după aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu și publicarea ghidului oficial al programului. Atunci vor fi anunțate valoarea ecotichetelor, criteriile tehnice și lista completă a modelelor care vor putea fi achiziționate prin Rabla 2026.

Citește mai departe

Cotidian

Compania Apa Brașov curăță canalizarea pluvială din zona Gării. Intervențiile sunt programate în această săptămâna

Publicat

in

Compania Apa Brașov va curăța în această săptămână gurile de canalizare pluvială din mai multe zone ale orașului. Pe lista de intervenții este și una dintre „zonele inundabile”, mai exact intersecția Bulevardului Gării cu Bulevardul Victoriei.

Tot în această săptămână vor fi curățate canalizările pluviale de pe străzile Mihail Kogălniceanu, Traian, Săcelelor și Sfinții Arhangheli.

Intervențiile se vor face cu utilajul special achiziționat de operator la finalul anului trecut, care permite curățarea a 35 de guri de canalizare pe zi.

Citește mai departe

Trending