Ramai la curent!

Stiri Brasov

FOTO. Doi zimbri de la Vama Buzăului, au „inaugurat” zona de resălbăticire din Munții Poiana Ruscă. Alte două exemplare au ajuns în Munții Țarcului

Publicat

in

Două perechi de zimbri, câte un mascul și o femelă au fost luați la începutul acestei luni din rezervația de la Vama Buzăului, pentru a fi eliberați în două zone de resălbăticire, una în Munții Țarcului, iar cealaltă în Munții Poiana Ruscă, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană implementat de WWF România.

Astfel, în data de 2 mai 2018 a fost deschisă a doua zonă de resălbăticire în munții Poiana Ruscă, lângă localitatea Densuș, județul Hunedoara. Doi zimbri proveniți din Rezervația Valea Zimbrilor din Vama Buzăului „au deschis porțile acestei noi zone”, fiind primii care provin în cadrul proiectului dintr-o rezervație din țara noastră. Zona a fost aleasă cu mare atenție. Practic, zimbrii vor fi eliberați în niște poieni abandonate, unde au început să crească arbori din specii pioniere, extrem de apreciate de aceste animale.

Foto: Rewilding Europe

După două zile, în 4 mai, alte două exemplare de la Vama Buzăului au fost transportate în prima zona de resălbăticire, în Munții Țarcu, pe teritoriul comunei Armeniș. De altfel, aici, primii zimbri au fost aduși în anul 2014 și eliberați un an mai târziu.

De atunci, aproape în fiecare an au fost aduși zimbri din toate colțurile Europei și eliberați. În prezent, în această zonă trăiesc 30 de exemplare în libertate, iar populația a început să crească și pe cale naturală, după ce au început să se nască zimbri în sălbăticie, ceea ce a condus și la o schimbare a turmei, grupurilor care, pentru a proteja puii, evită zonele locuite.

Animalele vor fi „învățate” să devină sălbatice

De selecția și transportul zimbrilor de la Vama Buzăului s-au ocupat și experții Societății Române de Sălbăticie (SRS), care au fost alături de echipa WWF România. În ambele cazuri transportul s-a desfășurat în condiții normale, pe parcursul celor aproximativ 350 kilometri parcurși într-o perioadă de aproximativ 8 ore. Rangerii WWF România s-au asigurat că zimbri vor avea condiții propice de eliberare odată ajunși la destinație și în timpul transporturilor au făcut opriri regulate pentru a adăpa zimbri și pentru a permite examinarea acestora de către medicul veterinar. În primă fază, în noile zone de resălbăticire, zimbrii vor sta timp de o lună într-un țarc de acomodare, iar în această perioadă va fi monitorizată starea lor de sănătate. Ulterior, ei vor fi mutați într-un țarc mult mai mare, cu o suprafață de aproape 100 de hectare, unde vor sta până la sfârșitul verii, când vor fi eliberați. În toată această perioadă ei vor fi hrăniți tot mai puțin, astfel încât să se obișnuiască să devină autonomi. Rangerii care se vor ocupa de hrănirea lor vor face tot posibilul să nu fie văzuți și nu vor lăsa hrana în același loc.

„Transportul zimbrilor este o operațiune destul de delicată și riscantă. Animalele sunt tranchilizate,  urcate cu atenție în remorci speciale, în care pot sta maxim două exemplare. În momentul tranchilizării doza trebuie calculată cu mare atenție, pentru că altfel există riscul apariției unui stop cardiac”, a explicat Adrian Hăgătiș, specialist în cadrul SRS.

Transferul zimbrilor de la Vama Buzăului face parte dintr-un program al  WWF-România și Rewilding Europe care, în anul 2012 au demarat inițiativa de reintroducere a zimbrilor în Munții Țarcu, primul transport având loc în mai 2014. Proiectul este implementat cu sprijinul Comisiei Europene prin programul Life pentru natură în cadrul proiectului „Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România”. Obiectivul principal de conservare este de a crea două subpopulații de zimbri, viabile și interconectate, în Munții Țarcu și Poiana Ruscă, în zona Carpaților de Vest și de Sud-Vest.

Zimbrul a dispărut din sălbaticie în România în urmă cu aproximativ 200 de ani. Prima zonă de resălbăticire, Măgura Zimbrilor, aflată la baza Munților Țarcu numără acum aproximativ 30 de exemplare de zimbri sălbatici, după 5 transporturi și eliberări anuale realizate până acum în arealul comunei Armenis, jud. Caraș Severin. În fiecare primăvară sau la început de vară, au avut loc noi transporturi de zimbri de la centre de reproducere, grădini zoologice și rezervații naturale din Europa, din țări precum Belgia, Germania, Italia sau Suedia.

De asemenea, alte 35 de exemplare de zimbru trăiesc în sălbăticie în Parcul Vânători Neamț. Conform estimărilor, în România sunt în total în jur de 165 de zimbri, care trăiesc în captivitate sau în sălbăticie.

„Includerea zimbrilor din rezervații aflate în România în cadrul proiectului pe care în desfășurăm reprezintă un pas important pentru inițiativa noastră, dar și pentru ca rezervațiile din țară să devină în timp centre de reproducție pentru zimbru” declară Marina Druga, Manager Proiect Live Bison.

Prima Pagina

Folk sus pe munte, lângă foc, sub cerul liber. Pe scena Festivalului Național de Folk Vama de la Munte vor fi nume mari. Biletele s-au pus în vânzare

Publicat

in

Unul dintre cele mai relevante festivaluri de muzică folk din România, cel de la Vama Buzăului, Brașov, revine pe 1 și 2 august cu nume mari, iar biletele s-au pus în vânzare.


Line-up-ul din vară al Festivalului Național de Folk Vama de la Munte reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family.
Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci.
Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.


Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni.

De unde cumpărați bilete. Copiii sub 14 ani intră gratuit


Puteți cumpăra bilete, accesând unul dintre link-urile:

Toate detaliile legate de participarea la Festival le puteți urmări pe website și pe pagina de Facebook, cu update-uri în timp real:

Ducu Bertzi: „Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”

Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur. Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.

Cristi Minculescu: „La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție”

Cristi Minculescu, IRIS: „Folk-ul și rock-ul spun, până la urmă, aceeași poveste: despre libertate, adevăr și oameni. Ne bucurăm să revenim pe 2 august la Festivalul de la Vama Buzăului, un loc în care ne-am simțit excelent încă de prima dată. Are ceva aparte – o atmosferă relaxată, caldă, iar cadrul, acolo pe malul râului Buzău, este pur și simplu idilic.
La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție. Iar publicul simte asta. La fel ca în rock, și în muzica folk oamenii vin nu doar să asculte muzica, ci să o și trăiască. Iar felul în care publicul acestui festival trăiește muzica întărește și mai mult legătura dintre noi. Pentru noi, e o bucurie să revenim la Festivalul Folk Vama de la Munte și să ne revedem cu oamenii care dau acestui loc energia lui specială”.

Tiberiu Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului: „Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc”

„Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc precum cel de la Vama Buzăului, adică la munte, la țară. În ultimii ani, acest Festival a devenit un adevărat fenomen al zonei pentru că este cel mai important eveniment cultural de la noi. Vorbim despre un flux constant de vizitatori care ajung să descopere și atracțiile turistice. Administrația locală rămâne partener al acestui festival prin tot sprijinul pe care putem noi să-l oferim pentru că ne-am convins de beneficii: odată cu Festivalul crește numărul de turiști, se dezvoltă afacerile locale și se consolidează identitatea zonei ca destinație turistică. Toate acestea, muzică, turism, trasee, drumeții și gastronomie susțin puternic economia locală pe durata verii”.

Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.

Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere


Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă.
Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.

Organizatorul festivalului este Tomorrow Events SRL.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei

Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.

Citește mai departe

Educație

Cursuri feroviare cu practică și echipamente moderne. Cât costă și cât durează să devii mecanic de locomotivă, impiegat sau acar în 2026

CENAFER pregătește o nouă sesiune de cursuri pentru meserii feroviare, cu admitere și examene desfășurate online. Candidații vor beneficia de formare practică, inclusiv cu echipamente moderne, într-un domeniu tot mai căutat.

Publicat

in

Cei care își doresc o carieră în domeniul feroviar au, în curând, o nouă oportunitate, respectiv cursurile organizate de Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER.). Acestea ar urma să înceapă luna viitoare, iar procesul de admitere vine cu schimbări importante, anunță organizatorii.

CENAFER a publicat deja tematica și bibliografia pentru programele de calificare, care vizează mai multe meserii esențiale precum mecanic de locomotivă, șef de tren, impiegat de mișcare sau acar. Candidații mai au timp să se pregătească până la examenul de admitere, programat, cel mai probabil, în luna mai. Până atunci, organizatorii cursurilor testează aplicația online care va fi utilizată pentru accesul la examen.

Noutății în admiterea la cursurile CENAFER

O noutate majoră în acest an este digitalizarea aproape completă a procesului. Înscrierea, depunerea documentelor și plata taxei de 100 de lei se vor face exclusiv online, printr-o platformă dedicată. Inclusiv examenul de admitere va fi susținut online, la disciplinele Matematică, Fizică și Limba Română, la nivel de gimnaziu și început de liceu.

După promovarea examenului, cursanții vor urma un program de formare de aproximativ nouă luni, care include atât pregătire teoretică și practică, cât și un stagiu în producție la operatori feroviari. În plus, costurile cursurilor vor putea fi achitate în rate, o facilitate menită să atragă mai mulți candidați.

Un alt element de noutate este introducerea unui echipament modern de instruire, furnizat de o companie americană, care va permite viitorilor mecanici de locomotivă să exerseze în condiții apropiate de cele reale.

Programele de calificare profesională organizate de CENAFER, nivelurile de calificare, durata și tarifele acestora

Sursa: Club Feroviar

Citește mai departe

Trending