În plină desfășurare a Reuniunii Directorilor de Biodiversitate din Uniunea Europeană, găzduită de Brașov, fostul secretar de stat în Ministerul Mediului, brașoveanca Erika Stanciu, susține că situația din România nu este așa de roz precum este prezentată la Bruxelles.

În realitate, în ultimii doi ani, România a făcut pași înapoi, a anunțat Stanciu.   Și chiar mulți. 

„Personal, ceea ce mă dezamăgeşte, este că ceea ce a fost realizat până acum pentru conservarea naturii s-a distrus în ultimii doi ani. Sistematic, zi de zi, vedem că se distruge şi natura, dar şi intenţia şi dorinţa celor care vor să contribuie la conservarea naturii, iar aceste lucruri sunt dureroase pentru mine.  În momentul de faţă, atitudinea statului român faţă de protecţia naturii nu este una corectă, nici faţă de păduri, nici faţă de ariile protejate, aşa cum nu este corectă faţă de nimic din ţara asta. Toţi cei care contribuie la conservarea naturii prin proiecte, prin muncă în teren, prin proteste, pot face să se schimbe lucrurile în România. Dar, şi oamenii aceia din birouri (din minister – n.n.) ar trebui şi sper să fie dedicaţi. În orice democraţie, dacă vrem să se întâmple lucruri pentru noi, ca cetăţeni, trebuie să încercăm să obţinem ceea ce ne dorim. Asta înseamnă sprijinul public: să contribuim activ, să demonstrăm, să cerem. Trebuie să fim mai activi, să încercăm să contribuim mai mult, nu numai prin demonstraţii, ci şi prin proiecte, prin ceea ce facem pe teren, prin lobbyul pe care în facem către stat şi lucrând cu oamenii de la stat care au bună credinţă şi pasiune”, a declarat Erika Stanciu în fața hotelului Kronwell, când i s-a cerut un punct de vedere despre protestul Agent Green.

Cetăţenii români trebuie să ceară Comisiei Europene să sancţioneze statul român

Fostul secretar se stat Erika Stanciu consideră că cetăţenii români trebuie să ceară Comisiei Europene să sancţioneze statul român pentru „derapajele” în ceea ce privește protecția naturii: „Suntem îndreptăţiţi să facem asta, dar întrebarea este dacă ne putem mobiliza să facem paşii necesari. Nu este vorba doar de un telefon către Comisia Europeană, prin care să cerem sancţionarea României. Dincolo de plângere către Comisia Europeană, dacă ne dorim ca statul român să acorde o mai mare atenţie naturii, trebuie să urmărim foarte atent ce se întâmplă şi să începem proceduri de infrigement, care dor. Din păcate, tot pe noi ne dor, dar,  într-un final, se pare că altă soluţie nu există”.

Fostul secretar de stat în Ministerul Mediului ar fi trebuit să reprezinte la Reuniunea Directorilor de Biodiversitate, European Habitat Forum şi Federaţia Europark. „Din păcate, m-am înregistrat târziu şi se pare că nu au avut timp să verifice actele mele şi nu pot participa. Eu urma să fiu observator, pentru a vedea ce se întâmplă şi care este viitorul naturii în europa, pentru că ţara noastră este una de elită în ceea ce priveşte valorile naturale. Sper ca aceste discuţii să constituie o bază pentru alocarea fondurilor pentru natură, pentru biodiversitate. Sper să ne lase şi pe noi, organizaţiile nonguvernamentale să contribuim la protecţia naturii cu ajutorul fondurilor europene, ceea ce în momentul de faţă nu este posibil”, a explicat Erika Stanciu.

În sala de conferințe, Guvernul României anunța preocuparea pentru protecția naturii 

Dacă în stradă activiștii de la Agent Green protestau și anunțau că vor depune plângere împotriva statului român la Comisia Europeană, oficialii din Ministerului Mediului susțineau că autoritățile sunt preocupate de protecția naturii. 

 „Guvernul României a creat o agenţie pentru arii protejate. Acesta este motivul pentru care Guvernul, prin Ministerul Mediului, prin această agenţie, vrea să preia gestionarea ariilor naturale protejate, a siturilor Natura 2000, astfel încât lucrurile să ajungă acolo unde ne dorim toţi”, a declarat pentru bzb.ro secretarul de stat din Ministerul Mediului, Eugen Uricec, într-o pauză „de sincroane” (interviuri). 

Reamintim că anul trecut, printr-o Ordonanță de Urgență, Guvernul a scos din legislația de mediu noțiunea de custode (în bună parte ONG-uri, dar și primării, consilii județene, universități, societăți comerciale) al ariilor naturale protejate, acestea urmând să fie administrate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).  ONG-urile și activiștii de mediu au dur eliminarea custozilor deoarece modificarea s-a făcut de urgență, fără consultare și au acuzat interese ascunse, custozii împiedicând de-a lungul timpului mai multe proiecte controversate în zonele protejate (hoteluri, exploatări miniere, drumuri, defrișări, proiecte imobiliare), pentru orice intervenție în aceste zone fiind nevoie de avizul lor.