Ramai la curent!

Cotidian

Schimbări la conducerea CNAIR: Mariana Ioniţă, înlocuită cu un consilier al premierului. Consiliul de Administraţie va fi condus de un apropiat al lui Dan Voiculescu, fost consilier şi în cabinetul Dăncilă

Publicat

acum 5 ani

in

Mariana Ioniță a fost schimbată de la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar în locul său director general a fost numit Cristian Pistol, fost director în companie și, mai recent, consilier al premierului Florin Cîțu. La șefia Consiliului de Administrație a fost numit Bogdan Pascu, fost deputat în partidul Umanist, partidul lui Dan Voiculescu, și fost președinte al Fundației Umaniste „Dan Voiculescu”. Pascu a mai fost consilier de stat în cabinetul Dăncilă.

În locul lui Ioniță la șefia CNAIR de pe 29 septembrie va fi director general Cristian Pistol, fost director în cadrul CNAIR, recent numit chiar consilier al premierului Cîțu pe infrastructură. Vezi aici CV-ul lui Cristian Pistol.
 
Debarcarea Marianei Ioniță de la CNAIR vine la scurt timp după ce Consiliul de Administrație al Companiei a fost schimbat complet, la doar câteva zile după ce ministrul Cătălin Drulă și-a dat demisia. La șefia CA-ului CNAIR atunci a fost numit tocmai Cristian Pistol, fost director de Implementare Proiecte. Pistol a devenit în august consilier al premierului Florin Cîțu pe probleme de infrastructură.
 

Bogdan Pascu, fost director al Fundaţiei „Dan Voiculescu” și consilier de stat în cabinetul Dăncilă  a fost numit la șefia CA CNAIR 

Acum, în locul lui Pistol la șefia CA-ului CNAIR a fost numit Bogdan Pascu, fost consilier de stat în cadrul cancelariei cabinetului Dăncilă. Pascu fusese numit atunci șef al Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură înființat de Viorica Dăncilă. Bogdan Pascu a fost și director general la firma de proiectare Consitrans, firmă ce are mai multe contracte în derulare chiar cu CNAIR.

Bogdan Pascu a fost deputat al Partidului Umanist din România, partidul înființat de Dan Voiculescu, în legislatura 2004-2008. Tot atunci Pascu a fost ministru în cabinetul lui Călin Popescu Tăriceanu.

Conform CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaților, Bogdan Pascu a fost și președinte al fundației Umaniste „Dan Voiculescu”. La bază inginer mecanic, Pascu a absolvit studii postuniversitare la ASE și un MBA în anii 1999-2000 cu specializarea finanțe.

Mariana Ioniţă, „debarcată” de la conducerea CNAIR după 19 luni

După înlocuirea de la șefia CNAIR, Ioniță se va întoarce Director la Direcția Reglementari Tehnice și Autorizații de Construire din Ministerul Transporturilor.
Mariana Ioniță a fost numit director general în februarie 2020, pe vremea Guvernului condus de Ludovic Orban. În mandatul ei numeroase lucrări au fost deblocate, iar implementarea unor proiecte a fost accelerată. În același timp, instituția a evoluat mult pe partea de transparență, dar și deschidere față de asociațiile din societatea civilă. La schimbarea guvernelor Ioniță a fost păstrată în funcție și pe perioada mandatului lui Cătălin Drulă la Transporturi.
 
În timpul mandatului Marianei Ioniță au fost inaugurați 60 de kilometri de autostradă în 2020, iar în 2021 rămân cu șanse de deschidere alți circa 78 de kilometri de autostradă sau drum expres.
 
În același timp, au fost demarate lucrări pe noi șantiere importante de autostradă sau drum expres: A1 Sibiu Pitești, Lotul 1 (13 km) și Lotul 5 (30km), circa 42 de km de autostradă din A3 de la Nădășelu la Poarta Sălajului, 32 de kilometri din DX12 (Lotul 3), circa 50 de kilometri din Autostrada de Centură a Capitalei A0 Sud, drumul expres Brăila – Galați (10km) sau drumul expres de legătură cu Vama Giurgiu (5km), scrie hotnews.ro. 
 
Totodată, în mandatul lui Ioniță la CNAIR s-au deblocat unele proiecte importante cum ar fi drumurile de legătură ale Podului peste Dunăre de la Brăila (fără de care Podul ar fi rămas un „muzeu”), tronsonul lipsă cu tuneluri de pe A1 Lugoj – Deva, pasajul de la Domnești sau tronsonul de autostradă Chețani – Câmpia Turzii.
 
Pe partea de proiecte noi demarate amintim: Autostrada „Unirii” A8 Tg. Neamț – Iași, Autostrada „Moldovei” A7, proiectarea autostrăzii A3 Ploiești – Comarnic – Brașov, contractarea majorității tronsoanelor de pe Autostrada de Centură A0 Nord a Capitalei, studii de fezabilitate și proiectare pe mai multe drumuri expres sau de mare viteză (București – Alexandria, Craiova – Tg. Jiu, Brăila – Tulcea – Constanța, Bucureștri – Târgoviște ș.a.)
 

În același timp, unele proiecte nu s-au desfășurat conform așteptărilor: majoritatea tronsoanelor din Autostrada „Moldovei” A7 încă nu au fost scoase la licitație, deși ele erau promise încă din primăvară, Studiul de Fezabilitate pentru Autostrada „Unirii” A8 Tg. Mureș – Tg. Neamț nu a fost încă recepționat de către CNAIR, iar secțiunile montane ale autostrăzii A1 Sibiu – Pitești tot nu au fost contractate încă, după licitații prelungite și contestații peste contestații.

 

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Festivalul de plăcinte și căpșuni, în weekend la Lacul Noua din Brașov

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni aduce la Brașov trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor de sezon. Evenimentul are loc între 15 și 17 mai, la Lacul Nou, cu intrare liberă.

Publicat

acum 19 ore

in

12/05/2026

De

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni 2026 va avea loc în perioada 15–17 mai, la Lacul Nou, acolo unde organizatorii pregătesc trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor pe bază de căpșuni românești.

Evenimentul va reuni comercianți și producători locali într-o zonă gastronomică amenajată în aer liber, care vor prezenta și comercializa fructe, deserturi și preparate de sezon. Vizitatorii vor putea găsi plăcinte cu căpșuni și brânză dulce, înghețată artizanală, clătite, gogoși, cheesecake-uri, tarte cu fructe și băuturi răcoritoare pe bază de fructe, anunță organizatorii de la Autentic Events.

De asemenea, va exista și o zonă dedicată preparatelor tradiționale, unde vor fi pregătite grătare, pastramă, cârnați de casă, tocănițe și alte produse specifice târgurilor culinare. Atmosfera va fi completată de muzică și activități de relaxare, într-un format adresat atât familiilor, cât și publicului tânăr.

Accesul publicului la eveniment va fi gratuit.

Citește mai departe

Cotidian

Distribuție Energie Electrică extinde rețelele electrice din zona industrială Transilana din Ghimbav. Cele existente nu mai fac față nevoilor de consum

Publicat

acum 2 zile

in

11/05/2026

De

Aflată în plină dezvoltare zona industrială din nord-estul Ghimbavului va beneficia de investiții semnificative în rețelele electrice. Proiectul va fi derulat de Distribuție Energie Electrică SA – Sucursala Brașov, iar investiția este acum în etapa obținerii acordului de mediu.

Conform proiectului rețeaua de distribuție a energiei electrice va fi extinsă pentru asigurarea cu energie electrică a zonei de mică industrie, depozite și prestări servicii „Transilana II”, amplasată în zona nordică a orașului Ghimbav. Lucrările vor fi realizate pe străzile Avram Iancu, Calea Făgărașului, Gării, Aeroportului (actual Hermann Oberth), Iosif Silimon, Aviatorilor, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Dumitru Prunariu și Alexandru Șerbănescu.

Rețelele vor fi subterane  

Rețeaua electrică va fi subterană și va avea o lungile de 2.500 m. Cablurile electrice vr fi îngropate de-a lungul drumurilor publice de acces din zonă, în acostament sau zonă verde limitrofă carosabilului, pe domeniul public administrat de Primăria Ghimbav. De asemenea, cablurile electrice vor trece pe sub DN1, calea ferată Brașov – Sibiu și pârâul Ghimbășel.

Alimentarea cu energie electrică a proprietăților se va face prin intermediul a 19 cutii de distribuție amplasate conform proiectului. 

Alimentarea cu energie electrică se va face din Stația Ghimbav 110/20kV amplasată pe str. Făgărașului (DN1).

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

acum 2 zile

in

11/05/2026

De

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending