Connect with us

Cotidian

VIDEO. Pasajul de la Prejmer, o „relicvă” a Epocii de Aur. A fost „lăsat moștenire” cu dimensiuni aproximative/ Lista podurilor cu probleme din județul Brașov este mai lungă

Published

on

Podurile și pasajele construite „la normă” înainte de anul 1989 sunt „redescoperite” de constructorii care le repară. În urmă cu mai mulți ani a fost pasajul vechi de la Fartec, pentru repararea căruia a fost nevoie de șase ani. Acum, este pasajul de la Prejmer, de la intersecția DN 10 și DN 11, la care se fac lucrări de punere în siguranță. Dar pe lista Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov mai sunt și alte poduri cu probleme. 

Brașov Metropolitan vă prezintă un reportaj de pe șantierul pasajului 

 

Pasajul care trebuia să reziste 50 ani… 

Pasajul de la Prejmer a fost dat în folosință în 1984 și ar fi trebuit să reziste 50 de ani, spune inginerul Mihai Rozorea, care acum coordonează lucrările de punere în siguranță. Așa se menționa în proiect, pentru că, în realitate, după aproximativ 40 de ani au început să apară probleme grave. La trei grinzi de beton problemele au fost anticipate de drumari, însă au fost descoperite „în toată splendoarea” lor abia în momentul în care constructorul a început lucrările.

Practic, cele trei grinzi au fost „mâncate” din interior, pentru că apa care s-a infiltrat, nu a avut unde să se scurgă și, în timp, a erodat betonul. 

Este, de altfel, o meteahnă a multor construcții din vremea comunistă, după cum spun constructorii. 

„În acest moment, considerăm că este un pericol să circulăm pe el, motiv pentru care am început procedurile pentru închiderea traficului. S-a măcinat betonul. A rămas doar fierul de armătură. Rezistența grinzilor nu mai există. Se simțeau vibrații și apăreau fisuri, motiv pentru care am decis să începem lucrările”, a explicat directorul DRDP Brașov, Tudor Duțu. 

 

În documente, grinzile aveau dimensiuni aproximative 

Pentru punerea în siguranță a pasajului de la Prejmer va fi fi nevoie de demontarea a nouă grinzi de beton, câte trei de pe fiecare deschidere (spațiul dinte picioarele pasajului). În locul lor se vor monta șase grinzi (câte trei pe fiecare deschidere), pentru care a fost lansată comanda de către constructor. În mod normal, noile grinzi ar fi putut să fie comandate luând în calcul cartea tehnică a pasajului, unde sunt prezentate toate detaliile constructive, dar nu a fost așa. 

„În documentația pasajului se scria «aproximativ 18 m». Grinzile folosite pentru construirea acestui pasaj au o lungime variabilă. Noi am aflat lungimea exactă a grinzilor acestui pasaj abia după ce am decopertat. La o deschidere, grinzile au 17,0 m, la alta 17,5 m, iar la a treia au 18 m. În momentul de față se lucrează cu eurocoduri, cu niște standarde. Grinzile folosite acum au lungimi standardizate, 18 m, 23 m. În cazul acestui pasaj nu va fi posibilă folosirea grinzilor cu lungime standard”, a explicat reprezentantul constructorului, Mihai Rozorea.

De altfel, aceste valori aproximative sunt tot o hibă a construcțiilor din comunism, când toate lucrările de intrastructură trebuiau făcute rapid, iar astfel de „detalii” nu contau în fața cererii „celor mari”. 

 Drumarii speră să nu fie și alte probleme 

Pentru punerea în siguranță a pasajului de la Prejmer este nevoie de decopertarea întregii suprastrucuturi, adică a zonei pe care este suprafața carosabilă. Constructorii speră ca o dată cu această operațiune  să nu descopere probleme la celelalte grinzi. Cel puțin la estimarea inițială, acestea sunt într-o stare bună, dar starea lor reală se poate afla numai după ce sunt descoperite. 

Pe de altă parte, pentru a vedea care este starea celorlalte elemente ale pasajului, pe șantier vor ajunge specialiștii unui laborator de specialitate, apoi se va vedea dacă este nevoie de lucrări suplimentare față de cele stabilite inițial.  

Pasajul de la Prejmer, doar unul de pe o listă mai lungă 

Pasajul de la Prejmer nu este singurul la este nevoie de punere în siguranță. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, care coordonează infrastructura rutieră de nivel național din județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, face acum expertizele la alte cinci poduri, pentru a vedea ce intervenții sunt necesare.  

„Este vorba de două poduri de pe DN 1A (Brașov – Cheia, n.r.), unul pe DN 14 (Sibiu – Sighișoara, n.r.), unul pe DN 13 (Brașov – Sighișoara, n.r.) și încă unul pe DN 73A (Predeal – Șercaia). Vrem ca și la ele să realizăm cât mai repede lucrări, pentru a nu exista probleme de siguranță a traficului”, a declarat Tudor Duțu.

 

Pasajul de la Prejmer, închis complet de vineri seara. RATBV a modificat traseele liniilor metropolitane 520 și 540

 

Cotidian

Restricții de circulație în Valea Oltului. Până în 15 iunie, vehiculele grele trebuie să folosească rute alternative

Published

on

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a anunțat că în perioada 17 martie – 15 iunie sunt instituite restricții de circulație pe DN 7, zona Valea Oltului, între Boița (SB) și Râmnicu Vâlcea (VL). Măsura vizează vehiculele cu masa mare de 7,5 tone, cu excepția Autovehiculele de transport persoane.
Interdicția este necesară pentru lucrări de montarea de plase și bariere de retenție pe versanți, în județul Vâlcea.

În perioada amintită, șoferilor li se recomandă următoarele rute ocolitoare:

  • București – A3 – Ploiești – DN1A – Brașov – DN1 – Vestem;
  • București – A1 – Pitești – DN7 – Râmnicu Vâlcea – DN67 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria.

Continue Reading

Cotidian

Primăria Făgăraș interzice parțial „păcănelele” din oraș. Operatorii, obligați să finanțeze activități educative

Published

on

Autoritățile din Făgăraș pregătesc noi reguli pentru industria jocurilor de noroc din oraș. Nu este vorba despre o interdicție totală, așa cum au decis alte administrații locale, ci despre o restrângere și o reorganizare a activității. „Păcănelele” ar urma să dispară din zona istorică, iar numărul locațiilor ar putea fi limitat strict.

Primăria Făgăraș a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind Regulamentul de autorizare, amplasare și funcționare a activităților de jocuri de noroc din municipiu. Documentul stabilește reguli noi pentru sălile cu slot-machine, agențiile de pariuri, agențiile loto cu videoloterie, cluburile de poker, sălile de bingo, cazinourile și alte forme de jocuri de noroc.

Dezbaterea publică pe această temă este programată în 23 martie, de la ora 14.00, în Sala de Consiliu a Primăriei Făgăraș, de pe strada Republicii.

„Păcănelele” ar putea dispărea din zona istorică

Una dintre cele mai importante prevederi din proiect este legată de zona protejată istorică a orașului. Operatorii care funcționează acum în această zonă vor fi obligați să se relocheze.

Potrivit documentului, relocarea ar trebui realizată în termen de 36 de luni de la adoptarea regulamentului.

În plus, municipalitatea propune și o limitare clară a industriei:

  • maximum 11 locații în care pot funcționa activități de jocuri de noroc;
  • cel mult un cazinou în municipiu;
  • maximum 100 de aparate tip slot-machine în tot orașul.

Program limitat pentru sălile de jocuri

Dacă până acum multe dintre aceste spații funcționau non-stop, proiectul introduce și restricții de program.

Astfel, sălile de jocuri nu vor mai putea fi deschise 24 de ore din 24, ci doar în intervalul 08.00 – 24.00.

De asemenea, regulamentul prevede clar că aparatele de jocuri de noroc nu mai pot fi amplasate în baruri, restaurante, cafenele, magazine sau alte spații comerciale care nu au destinația exclusivă de sală de jocuri.

Banii din taxe, direcționați către școli și sport

Un alt capitol important al regulamentului se referă la modul în care vor fi folosite veniturile provenite din taxele percepute pentru aceste activități.

Primăria propune ca fondurile obținute să fie direcționate către comunitate:

  • 30% pentru campanii de informare în școli privind combaterea consumului de droguri și dependența de jocuri de noroc;
  • 60% pentru proiecte școlare și extrașcolare;
  • 30% pentru susținerea activităților sportive din municipiu.

Proiectul se află momentan în dezbatere publică, iar forma finală va fi stabilită după consultările cu cetățenii și votul Consiliului Local.

Continue Reading

Cotidian

Bătaie între două studente pe Colina Universității din Brașov. Incidentul, filmat de colegi, a ajuns în atenția poliției

Published

on

Foto: Mihaela Parghel/ Braşov Metropolitan

Un conflict izbucnit între două studente pe Colina Universității Transilvania din Brașov a atras atenția poliției, dar și a comunității online, după ce imaginile filmate de martori au început să circule pe internet. Incidentul a avut loc joi, 12 martie, în jurul orei 13.30.

Potrivit polițiștilor, cele două tinere, în vârstă de 20, respectiv 24 de ani, ar fi avut un schimb de replici în zona campusului universitar, care a degenerat rapid într-o confruntare fizică. La fața locului au fost trimiși polițiștii din cadrul Biroului pentru Centrul Universitar al Poliției Municipiului Brașov, după ce autoritățile au fost sesizate cu privire la conflict.

Ce a atras însă atenția este faptul că mai mulți colegi, deși au observat conflictul, nu au luat nicio măsură pentru a interveni între cele două studente, preferând, în schimb, să filmeze întreg incidentul.

În urma verificărilor, oamenii legii au stabilit că cele două s-au agresat reciproc, iar pentru a evalua situația au fost aplicate procedurile prevăzute de lege.

„Având în vedere cele constatate, în conformitate cu Legea 26/2024, au fost întocmite formulare de evaluare a riscului, din care a reieșit faptul că nu există risc iminent de violență”, au precizat reprezentanții IPJ Brașov pentru Educație Privată.

Deși nu a fost identificat un pericol imediat, polițiștii s-au sesizat din oficiu pentru infracțiunea de lovirea și alte violențe. Ancheta este în desfășurare sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov.

La finalul cercetărilor, polițiștii urmează să stabilească ce măsuri legale vor fi luate în acest caz.

Studenții nu au intervenit, în schimb, au filmat conflictul

Între timp, reacțiile nu au întârziat să apară pe rețelele sociale, mai ales din partea studenților care au criticat nu doar comportamentul celor două tinere, ci și atitudinea colegilor care au asistat la scenă fără să intervină.

„Trist că niște «bărbați» au ales să stea, să râdă și să filmeze, în loc să intervină”, a scris un utilizator.

Cea mai dură reacție a venit din partea unui student care s-a declarat dezamăgit de atmosfera din mediul universitar: „Cică «universitate», de fapt o adunătură de copile și copii (…) care s-au gândit să se joace de-a școala și sunt mereu într-o competiție cu ceilalți din jur, nu cu ei înșiși (…) Ar trebui să se arate cu degetul astfel de situații ca să nu se mai simtă în largul lor să facă intriga asta”.

Continue Reading

Trending