Ramai la curent!

Politica

Biroul Electoral Central a respins cererea de înscriere a Alianţei 2020 USR PLUS. Alianța nu poate participa la alegerile europarlamentare

Publicat

in

Biroul Electoral Central a respins joi cererea de înscriere a Alianţei USR PLUS, se arată într-un comunicat de presă a formaţiunii conduse de Dacian Cioloş.



„Biroul Electoral Central (BEC) a decis astăzi în mod abuziv respingerea cererii de înscriere în competiţia electorală a Alianţei 2020 USR PLUS pentru alegerile europarlamentare. Pretextul BEC a fost acela că Dan Barna şi Dacian Cioloş nu ar figura ca preşedinţi ai USR, respectiv PLUS în Registrul partidelor politice. Dan Barna a fost ales preşedinte al USR în octombrie 2017, în vreme ce Dacian Cioloş a fost ales preşedinte PLUS în februarie 2019.  Ambele partide au solicitat înregistrarea preşedinţilor la Tribunalul Bucureşti, dar până acum nu au primit o decizie definitivă. Pentru acest motiv, BEC a respins cererea de înregistrare a Alianţei. Este o decizie politică luată la presiunile regimului corupt instaurat de Liviu Dragnea în România“, se arată în comunicatul PLUS.

„N-au contat documentele juridice pe care le-am depus. N-au contat deciziile legale ale celor două partide şi voinţa celor 14.000 de membri. Nu contează nici cele 200.000 de semnături pe care le-am strâns.  Ne-au respins cererea pentru că lui Liviu Dragnea îi este teamă de Alianţa 2020 USR PLUS, de „Fără Penali“, de „Oameni Noi“, de tot ceea ce înseamnă această Alianţă şi de toate speranţele care sunt legate de ea. Decizia Biroului Electoral Central de astăzi înseamnă un singur lucru: vor, cu orice preţ şi prin orice mijloace, să ne împiedice să participăm la alegeri. Mai întâi, au încercat, luni în şir, să împiedice înregistrarea Mişcării România Împreună (RO+). De data asta, blochează Alianţa 2020 USR PLUS din motive absurde, total nedemocratice. Ni se încalcă dreptul de a fi votaţi, dar şi dreptul românilor de a vota. Este pentru prima oară, după 1990, când este respinsă o listă care în sondaje se bucură de susţinerea a aproximativ 20% dintre români. Este un act profund nedemocratic prin care se încearcă să fim scoşi din procesul electoral.

Ceea ce s-a întâmplat la BEC este o politizare nepermisă a unui organism care ar trebui să menţină echilibrul democratic“, precizează sursa citată.

Liderii PLUS anunţă că decizia va fi contestată la Înalta Curte.

 „Vom merge mai departe şi dacă decizia ÎCCJ va fi defavorabilă, chiar dacă USR şi PLUS vor fi nevoite să candideze separat în alegeri. Vom strânge din nou semnăturile, ne vom sprijini unii pe ceilalţi. Vom merge alături în campanie şi vom folosi toate resursele pe care le avem la dispoziţie pentru a opri regimul Dragnea-PSD. Vrem o Românie fără penali şi fără hoţie şi suntem dispuşi să ne batem până la capăt pentru asta“, se mai arată în comunicat.



Biroul Electoral Central a publicat decizia de respingere a înregistrării alianței electorale USR-PLUS, în care arată că, potrivit mențiunilor din Registrul partidelor politice, Nicușor Dan este cel în drept să reprezinte USR, iar Dan Barna nu are calitatea de reprezentant al partidului. În cazul PLUS, BEC susține că Raluca Danes este reprezentantul partidului, nu Dacian Cioloș.  Potrivit deciziei, la BEC au fost depuse pe 6 martie, respectiv 7 martie, cereri din partea Ralucăi Daneș și a lui Elek Levente, aceasta din urmă după expirarea termenului. 

Elek Levente a declarat pentru HotNews.ro că a depus o ratificare prin care a specificat că semnăturile lui Dan Barna și Cătălin Drulă care au fost desemnați de Biroul Național să semneze protocolul sunt valabile, pentru că ei sunt membri ai Biroului Național. „Dacă nu consideră valabilă semnătura lui Dan Barna, eu, ca președinte interimar, că eu sunt președinte interimar, eu confirm că cei doi au calitate să semneze”, a declarat el.  Întrebat de ce această notificare nu a fost depusă odată cu cererea de înregistrare a alianței, Elek Levente a răspuns:  „Nimeni nu s-a gândit atunci că cineva va contesta calitatea de președinte a lui Dan Barna, având în vedere că multe acte s-au mai depus de Dan Barna și nimeni nu și-a pus problema asta niciodată”, a spus el, precizând că pe ultima sută de metri useriștii au realizat că poate interveni această problemă. 

Alianţa 2020 USR PLUS a fost anunţată în 2 februarie.

Lista comună pentru eruroparlamentare este formată din: 1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS, 2. Cristian Ghinea (USR), 3. Dragoş Pîslaru (PLUS), 4. Clotilde Armand (USR), 5. Dragoş Tudorache (PLUS). 6. Nicolae Ştefănuţă (USR), 7. Vlad Botoş (USR), 8. Ramona Strugariu (PLUS), 9. Vlad Gheorghe (USR), 10. Alin Mituţă (PLUS), 11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS), 12. Valeriu Nicolae (PLUS), 13. Oana Ţoiu (PLUS), 14. Radu Ghelmez (USR), 15. Liviu Iolu (PLUS).

 

Politica

Șefa CCR explică anularea alegerilor: „Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției”

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost determinată de încălcări grave ale regulilor electorale și suspiciuni legate de finanțarea campaniilor. Curtea Constituțională invocă drepturi afectate și informații apărute târziu în procesul de validare.

Publicat

in

Decizia fără precedent de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 a fost luată pe baza unor nereguli grave care au afectat însăși esența procesului democratic. Explicațiile au fost oferite de președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în cadrul unui interviu exclusiv acordat postului național TVR Info.

În intervenția sa, Tănăsescu a detaliat că hotărârea a avut la bază trei probleme majore:

  • încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor;
  • afectarea dreptului candidaților de a fi aleși;
  • nerespectarea regulilor privind finanțarea campaniei electorale.

Motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competență a Curții, în măsura în care vorbim de drepturi fundamentale și de drepturi fundamentale de tip electoral, apropo de democrație și de pericolele pe care aceasta le poate comporta, cu care ea se poate întâlni. Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene, și sunt motivele de natură tehnică, de natură juridică, cred că sunt destul de, e adevărat că sintetic, dar destul de bine prezentate în acea hotărâre, a declarat președintele CCR.

Creșteri spectaculoase ale unor candidați, cu cheltuieli declarate de campanie inexistente

Toate aceste aspecte au fost considerate suficient de grave pentru a invalida întregul proces electoral. Un element esențial în luarea deciziei l-au reprezentat informațiile apărute târziu în proces, inclusiv documente desecretizate care au ridicat semne de întrebare serioase asupra modului în care s-a desfășurat campania, mai spune șefa CCR. Printre suspiciuni se numără și creșteri spectaculoase de popularitate ale unor candidați, în condițiile în care cheltuielile declarate pentru campanie erau inexistente sau extrem de reduse.

Când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze, a declarat Simina Tănăsescu.

Șefa CCR a subliniat că unele dintre aceste nereguli nu puteau fi analizate anterior, ci doar în etapa finală de validare a alegerilor, când toate datele devin disponibile. În plus, o parte dintre responsabilități țin și de alte instituții ale statului, nu doar de Curte.

„Nu a fost o decizie ușoară”

Hotărârea a fost una dificilă și fără precedent, recunoaște Simina Tănăsescu, dar necesară în contextul informațiilor apărute ulterior:

„N-a fost o decizie uşoarã (…) însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă”, a explicat aceasta.

Decizia Curtea Constituțională a României a trecut ulterior și prin evaluări externe, inclusiv din partea organismelor europene, fiind considerată fundamentată juridic. Chiar și așa, anularea alegerilor după primul tur rămâne una dintre cele mai controversate decizii din istoria recentă a României.

Citește mai departe

Politica

Nicușor Dan începe să dea înapoi chiar pe una dintre promisiunile-cheie din campanie: „Voi merge des… de la un moment dat încolo” la ședințele CSM

Publicat

in

Una dintre promisiunile puternic rostogolite în campania electorală de Nicușor Dan, echipa sa și influencerii din sfera sa a fost implicarea directă în zona Justiției, în limitele permise funcției, chiar de către Constituția României – inclusiv prin participarea la ședințele Consiliul Superior al Magistraturii, pe care președintele le poate prezida. Numai că, ajuns la Cotroceni, tonul începe deja să se schimbe, iar în conferința de presă susținută ieri, președintele a început să dea înapoi și să ofere răspunsuri „de acoperire”.

Întrebat miercuri la conferința de presă dacă va merge la ședințele CSM, așa cum a anunțat în campanie, Nicușor Dan a răspuns scurt: „Voi merge des. De la un moment dat încolo”.

O formulare care îl pune pe șeful statului din nou în lumina unei „minciuninele” sau cel puțin al unui „neadevăr” – după răspunsul ferm din campanie că, în mandatul său nu va fi majorat TVA-ul, de exemplu. Mai ales în contextul în care, în timpul campaniei, ideea prezenței sale active în zona Justiției a fost prezentată ferm ca o modalitate de control instituțional, moderare și implicare directă în apărarea statului de drept.

Ajuns însă în funcție, președintele pare să descopere că una este retorica de campanie și alta este realitatea instituțională a mandatului. Pentru că explicația oferită ieri, în conferința de presă de șeful statului a mers într-o direcție mai largă, legată de lipsa informațiilor solide pe baza cărora se iau deciziile în stat.

„Aici e o chestiune sistemică şi serioasă, pentru că sunt multe afirmaţii în spaţiul public care nu sunt dovedite. Cel mai confortabil pentru un decident politic, cum e preşedintele României, ar fi să aibă 3-4 corpuri profesionale şi fiecare să vină cu un document care să sintetizeze nişte probleme şi el să ia decizia în baza unei informaţii care este cât de cât uniformă între aceşti actori sociali şi diferă doar chestiunea de opţiune, de decizie. Din păcate, şi asta e general pentru multe domenii din activitatea noastră socială, informaţiile lipsesc. Opiniile sunt multe, dar informaţiile de bază lipsesc.”

Nicușor Dan a continuat în aceeași notă de explicații (prea) complexe spunând că, în multe situații, un decident politic nu poate opera rapid pentru că nu are la dispoziție analize deja pregătite:

„Şi atunci, pentru ca un decident politic să aibă o opţiune, de exemplu pe o negociere în cadrul Uniunii Europene, aici este dificultatea. Nu e suficient să dea trei telefoane să primească trei rapoarte, că ele nu există. Şi atunci trebuie să cheme nişte comisii şi comisiile alea să producă informaţia pe care ar trebui să o ai instant. Asta este, de fapt, dificultatea.”

Practic, de la o promisiune fermă că va prezida ședințele CSM, așa cum îi permite legislația, președintele Nicușor Dan atuncă acum responsabilitatea pe comisii. Așa cum a făcut și cu promisiunea de a nu crește TVA-ul în mandatul său…

Citește mai departe

Politica

Războiul motorinei: Sorin Grindeanu îl acuză de „cinism” pe Ilie Bolojan

Publicat

in

Disputa dintre PSD și PNL privind măsurile menite să țină sub control prețurile la carburanți a continuat și ieri, la Brașov. Astfel, președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a reproșat partenerilor liberali din Coaliție că amână nepermis de mult aplicarea măsurilor propuse de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

„Acum patru săptămâni, Bogdan Ivan a prezentat un set e măsuri pentru reducerea șocului creșterii prețurilor la carburanți. Luni a fost o ședință a Coaliției, în care s-a decis consituirea unui grup de lucru. Toată această întârziere mi se pare ciudată. Dacă prețul este mai mare, statul încasează mai mult. Eu cataloghez lipsa de decizie ca fiind una cinică. Ăsta e cinism, nu bună guvernare”, a declarat Grindeanu.

Totodată, el liderul social-democrat l-a criticat pe Ilie Bolojan, care respinge reducerea TVA pe motiv că România ar putea intra în infrigement.

„Aproape toate țările UE au luat măsuri pentru atenuarea creșterii sau reducerea prețurilor la pompă. Polonia și Spania au redus TVA și nu au intrat în infrigement”, a încheiat Grindeanu.

Citește mai departe

Trending