Ramai la curent!

Educație

De la școala profesională în sistem dual, la facultatea de inginerie. Povestea de succes a brașoveanului Alexandru Săgețeanu

Publicat

in

Un loc de muncă sigur, salariu în timpul liceului și posibilitatea de a-ți continua studiile, așa poate fi descris în câteva cuvinte învățământul dual, care a pornit în 2015 la Brașov, in proiectul-pilot propus de Școala Profesională Germană Kronstadt.

Pentru unii dintre elevi această variantă de învătămănt a însemnat o șansă să descopere ce vor cu adevărat. Este cazul lui Alexandru Săgețeanu din Brașov, în vârstă de 23 de ani, în prezent la student în anul III la Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial.

Povestea lui de succes este redată de hotnews.ro.

Alexandru spune că pentru el, să meargă la școala profesională a fost o șansă în viață, pentru că altfel nu știe dacă ar fi vrut să continue cu facultatea. Acum, Alexandru este angajat la Schaeffler, loc de muncă pe care îl are de 9 ani, din Școala Profesională Kronstadt Brașov.

Inițial, în 2012 el intrase la un liceu economic din Brașov, dar și-a dat seama că nu-i place deloc acolo.

„Acolo nu mă mulțumea practica. Era o chestie generală la toate specializările, adică în loc să facem practică pentru fiecare specializare în parte, noi stăteam în sală și scriam. Nu făceam practică, făceam tot teorie, dar într-o sală de practică. În perioada aia Școala Profesională Germană Kronstadt a început să răspândească fluturași și așa am văzut că au sistem dual. Și atunci am luat o decizie grea pentru mine, că eram deja în clasa a IX-a”, povestește pentru HotNews Alexandru.

Așa a făcut doi ani în sistemul de învățământ dual, din 2012 până în 2014. Alexandru face parte din prima generație de elevi care au urmat sistemul de învățământ dual, prin care elevii făceau practică la companii, lucru pentru care primeau 200 de lei bursă de la stat și alți 200 de lei de la firma la care făceau practica. Sistemul dual a fost implementat de fostul ministru Daniel Funeriu prin legea educației din 2011.

„Acolo am văzut ce înseamnă sistem dual. Noi mergeam și ne alegeam compania la care vrem să facem practică, aveam libertatea de a alege compania și practica se desfășura la agentul economic. După 2 ani mi-au garantat un loc de muncă”, mai spune Alexandru.

După ce a terminat școala profesională, Alexandru s-a angajat în producție cu meseria învățată în cei doi ani, adică operator pe mașini cu comandă numerică. Dar între timp, pentru că școala profesională s-a acreditat și pentru învățământul de liceu la fără frecvență, Alexandru și-a continuat studiile.

„Aveam în gând să-mi continui studiile, așa că am rămas în continuare la școală. Am dat bacalaureatul și am luat aproape 7.50. În momentul în care am intrat la liceu am reușit să avansez și în carieră, am intrat în laboratorul de măsurători 2D și 3D ale pieselor”, mai spune Alexandru.

Apoi a dat la facultate, iar acum este student la Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial, de unde va ieși inginer.

„Continuarea studiilor nu m-a împiedicat să practic meseria pentru care m-am pregătit în școala profesională. Mă bucur că am o meserie care-mi asigură independența”, spune Alexandru Săgețeanu.

Daniela Croitoru, director la Școala Profesională Kronstadt Brașov, spune că în prezent cererea pentru învățământul dual s-a dublat practic din 2012 încoace. Elevii care vin la profesională sunt angajați apoi pe o meserie cerută de angajatori.

„Învățământul profesional le oferă oportunitatea de a se angaja și de a avea o meserie. Sunt puțini însă cei care vor să continue învățământul la liceu , astfel încât să promoveze cu bacalaureat să se poată înscrie la facultate, așa cum este Alexandru. Acum depinde de locul lor de muncă, depinde de companie, de cât îl poate sprijini ca să urmeze cursurile la învățământul seral. Noi avem 6 absolvenți de facultate, restul sunt angajați. Este destul de greu, trebuie să ai multă voință”, a declarat Daniela Croitoru, director la Școala Profesională Kronstadt Brașov.

Școala Profesională Kronstadt a avut la început 5 clase pentru două calificări și 125 de elevi. În prezent, are un campus tehnic, cu două școli profesionale susținute de companii și 7 calificări , iar numărul elevilor a ajuns la 850.

Datele de la Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) arată că, la nivel național, în anul şcolar 2019-2020, ponderea elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional, din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a, este de 51% la nivel naţional.

Educație

Serviciul Creșa Brașov nu a reușit să onoreze toate solicitările depuse de părinții care vor să își ducă micuții la creșă

Publicat

in

Datele privind situația înscrierilor la creșe pentru anul școlar 2026 – 2027 a fost prezentată de Primăria Brașov, care a precizat că în unitățile publice din oraș sunt 1.245. Pentru anul școlar care începe în toamnă, după reînscrierea copiilor care frecventează deja aceste unități, au rămas disponibile pentru noii beneficiari 680 de locuri.  La finalul perioadei de înscriere au fost înregistrate 1.300 de cereri pentru aceste locuri, ceea ce înseamnă că solicitările depășesc cu mult capacitatea disponibilă.

Pentru a se rezolva, parțial, această problemă, viceprimarul Brașovului, Lucian Patrașcu, a precizat că municipalitatea va solicita Inspectoratului Școlar Județean Brașov suplimentarea numărului de locuri, după modelul aplicat și anul trecut.

„Vom avea discuții cu Inspectoratul Școlar Județean pentru suplimentarea cu aproximativ 205 locuri, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Ne dorim să oferim acces la educație antepreșcolară pentru cât mai mulți copii și să răspundem cât mai bine nevoilor familiilor din Brașov”, a explicat reprezentantul Primăriei Brașov.

Noua creșă de pe strada Panselelor, gata în acest an

În paralel, el a menționat că pe strada Panselelor, municipalitatea pregătește transformarea unei clădiri existente într-o creșă modernă cu șase grupe, iar estimarea municipalității este că lucrările vor fi gata până în data de 1 septembrie, când începe noul an școlar.

Pe de altă parte, acesta a anunțat că pentru familiile care nu vor reuși să obțină un loc într-o creșă publică, Primăria Brașov, prin Direcția de Asistență Socială, acordă un voucher lunar în valoare de 850 de lei.

Citește mai departe

Educație

Bacalaureat 2026 – Înscrieri. Ce trebuie să știe elevii despre proba digitală și echivalarea competențelor

Înscrierile la Bacalaureat au început, iar elevii care dețin certificate precum ICDL, Cambridge, IELTS sau TOEFL pot solicita echivalarea probelor de competențe. Proba digitală nu testează utilizarea rețelelor sociale, ci capacitatea de a lucra cu documente, tabele, prezentări și resurse online.

Publicat

in

Elevii care se înscriu în aceste zile la examenul de Bacalaureat trebuie să acorde o atenție specială probelor de competențe, mai ales celei digitale, care poate fi echivalată în anumite condiții. În acest an, la evaluarea pentru Bacalaureat apar mai multe modificări.

Probele de competențe lingvistice și digitale pot fi echivalate

Odată cu înscrierea la examen, absolvenții care dețin certificări recunoscute internațional, precum ICDL pentru competențele digitale sau certificate lingvistice precum Cambridge, IELTS ori TOEFL, pot solicita echivalarea probelor de competențe. Cei care solicită recunoașterea acestror competențe, trebuie să adauge și copia certificatului obținut, împreună cu cererea tip de recunoaștere și echivalare.

Noutatea acestui an este simplificarea semnificativă a procedurii. Prin Ordinul nr. 3.739 din 23 aprilie 2026, emis de Ministerul Educației, a fost eliminată obligația prezentării unei copii legalizate la notar a certificatului de competențe digitale.

Două etape la proba D, pentru evaluarea competențelor digitale

Proba digitală, cunoscută drept proba D, este susținută înaintea examenelor scrise și se desfășoară pe calculator. Evaluarea durează 90 de minute și este împărțită în două etape.

Prima parte verifică abilitatea elevilor de a utiliza internetul pentru căutarea informațiilor, descărcarea fișierelor, utilizarea poștei electronice și navigarea online. A doua parte se concentrează pe utilizarea unor aplicații precum Word, Excel, PowerPoint sau Access, dar și pe organizarea fișierelor și realizarea unor operațiuni simple de editare a paginilor web.

De precizat este că, spre deosebire de ceea ce cred mulți candidați, examenul nu include programare și nici noțiuni avansate de informatică. Accentul este pus pe competențele digitale de bază pe care elevii le-au studiat în cadrul disciplinelor TIC în clasele a IX-a și a X-a. Rezultatul nu este exprimat prin note, ci prin calificative care reflectă nivelul de competență digitală dobândit de candidat de-a lungul anilor de liceu.

Unde își pot testa elevii competențele digitale înainte de evaluarea de la Bac?

Pentru elevii care vor să vadă cum arată exercițiile de la examen sau să repete înainte de Bac, există o platformă dedicată pregătirii pentru competențele digitale: competentedigitale.ro. Site-ul conține modele de exerciții și explicații pentru principalele tipuri de cerințe care apar la examen: Word (editare și formatare documente); Excel (formule, tabele și grafice); PowerPoint (prezentări electronice); Access (baze de date); organizarea fișierelor și folderelor; noțiuni de internet și comunicare online.

Ce calificative se pot obține la proba de competențe digitale

Spre deosebire de probele scrise ale Bacalaureatului, la competențele digitale elevii nu primesc note de la 1 la 10. Rezultatul este exprimat printr-un calificativ care reflectă nivelul competențelor digitale demonstrate în timpul examenului.

Potrivit metodologiei, punctajul maxim este de 100 de puncte, iar calificativele se acordă astfel:

  • 0-10 puncte: fără nivel de competență;
  • 11-30 de puncte: utilizator începător;
  • 31-55 de puncte: utilizator de nivel mediu;
  • 56-74 de puncte: utilizator avansat;
  • 75-100 de puncte: utilizator experimentat.

La prima vedere, diferența dintre un „utilizator avansat” și un „utilizator experimentat” poate părea importantă. În practică însă, lucrurile sunt mai nuanțate:

„Cele două calificative reprezintă o clasificare formală. La această probă se verifică competențele digitale la nivel de bază. Diferența de competență «reală» testată la BACALAUREAT este minoră”, explică profesoara Constanța Năstase, citată de .

Citește mai departe

Cotidian

Tradiția care „se poartă”: brand din Țara Făgărașului, exemplu european pentru valorificarea patrimoniului imaterial

Publicat

in

În Țara Făgărașului, o afacere locală care a readus în actualitate motivele cusute de altădată, a devenit exemplu european de bune practici pentru modul în care tradiția poate fi transformată în produs contemporan. Brandul Mândra Chic, creat de antreprenoarea făgărășeană Alina Zară, a fost inclus ca studiu de caz în cadrul proiectului InThrace, dedicat patrimoniului cultural imaterial, ca instrument de promovare a comunităților mici.

Mândra Chic, exemplu de valorificare sustenabilă a poveștilor locului

Prezentarea brandului Mândra Chic a avut loc în cadrul conferinței finale a proiectului, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov, pe data de 29 mai, unde cercetători, specialiști și practicieni din mai multe țări europene au analizat felul în care tradițiile locale pot fi integrate în modele economice sustenabile.

Coordonatoarea proiectului Inthrace, conf. dr. Arabela Briciu, spune că Mândra Chic ilustrează tocmai felul în care patrimoniul imaterial poate fi reinterpretat fără a-și pierde esența, ci dimpotrivă, fiind readus în circuitul contemporan prin produse vestimentare și elemente de design inspirate din portul tradițional, din „cusăturile bunicii”.

„Sunt cusături pe care le făceau bunicile noastre și care, altfel, s-ar pierde dacă nu ar fi integrate în produse actuale, în vestimentații moderne”, a explicat aceasta, subliniind caracterul dinamic al patrimoniului cultural imaterial.

„Cusăturile bunicii”, sub brandul Mândra Chic

Azi, prin afacerea dezvoltată de Alina Zară, „cusăturile bunicii” sunt prezente pe diverse materiale, de la tricouri, hanorace sau eșarfe, la semne de carte sau alte obiecte de decor din material textil.

De asemenea, ele sunt prezentate publicului larg prin Muzeul de Pânze și Povești, inițiat de Alina Zară și Ioana Zară și organizat ca un mic centru cultural dedicat comunității și memoriei satului Mândra dinȚara Făgărașului. Parte din proiectul Mândra Chic, spațiul reunește colecții de pânze tradiționale, povești locale în formate diverse (cărți poștale, volume, expoziții), ateliere creative de „zestre contemporană”, activități gratuite pentru copii, campanii civice și de mediu, tururi ghidate, proiectul internațional „Suveica Mamei Ruța” și o grădină model inspirată din gospodăria tradițională a satului.

Patrimoniul imaterial, ca valoare economică și culturală pentru comunitățile mici

Patrimoniul imaterial sau intangibil include meșteșuguri, obiceiuri și cunoștințe transmise între generații, multe dintre ele aflate în risc de dispariție dacă nu sunt adaptate contextului actual. În acest sens, Mândra Chic a fost analizată ca studiu de caz în cadrul proiectului INTHRACE și prezentat ca exemplu de afacere care reușește să păstreze identitatea culturală a Țării Făgărașului, fiind, astfel un element de valoare economică și culturală pentru zonă.

Proiectul InThrace este derulat pe o perioadă de doi ani și jumătate de Universitatea Transilvania din Brașov, în calitate de coordonator, și este finanțat prin programul Erasmus+. Parteneriatul include universități și organizații din România, Polonia, Grecia, Croația, Portugalia și Bulgaria.

Citește mai departe

Trending