Ramai la curent!

Educație

„Școală de vară” pentru recuperarea educațională a copiilor din Prejmer și Viștea de Jos care nu au avut acces la cursurile online, în timpul pandemiei

Publicat

in

20 de clase de educație remedială vor fi deschise în mediul rural din județul Brașov, pentru elevii care au avut de suferit în urma pandemiei, fiindcă nu au avut acces la învțământ. Asociația „Salvați Copiii“ a început, de la 1 iulie, un program amplu de educație remedială, pentru copiii al căror acces la educație a fost suspendat pe perioada carantinei. În evidența organizației sunt, la nivel național 4.600 de copiii care au avut de suferit în această periuoadă. Ei vor fi împărțiți, poeste vară, în 127 de clase, dintre care 100 în mediul urban și restul în mediul rural, unde vor primi șansa de a recupera cursurile pierdute.

În județul Brașov, clasele sunt la Prejmer și Viștea de Jos

În mediul rural, clasele au fost deschise, de ieri, în comunele Prejmer și Viștea de Jos din județul Brașov, și în comunele Bahnea și Idiciu, din județul Mureș, în timp ce, în mediul urban, de clasele remediale vor beneficia elevii din București, Constanța, Craiova, Iași, Lupeni, Mangalia, Negrești, Petrila, Reșița, Suceava, Timișoara, Târgu Mureș și Târgoviște. Copiii vor beneficia de integrare școlară și program intensiv și personalizat de recuperare educațională în perioada verii.

Clasele au maxim 10 elevi

Pregătire școlară remedială în vederea depășirii carențelor educaționale din cauza neparticipării școlare include, în principal, educație pentru sănătate și respectarea normelor de igienă, mai ales în cotextul cauzat de pandemie Covid-19, instruirea copiilor în utilizarea tehnologiei moderne, educație nonformală, învățare prin joc și, împreună cu parteneri abilitați, derularea de experimente științifice, educație financiară și ieșiri în aer liber sau mici drumeții. Activitățile se vor desfășura cu asigurarea distanței sociale, atât în interior, cât și în exterior.

Grupele vor avea între 5 și 10 copii, pentru o perioadă de maxim trei ore pe zi la școală, în interiorul școlii sau în aer liber. Cei 4.600 de copii vor fi organizați în serii alternative pe parcursul fiecărei săptămâni din perioada verii. În acest sens, Salvați Copiii își asumă atât obligația de a obține consimțământul informat al părinților și copiilor, de a asigura resursele umane și materiale necesare pentru desfășurarea activităților, cât și obligația de a respecta restricțiile și normele în vigoare cu privire la asigurarea condițiilor de igienă și de supraveghere epidemiologică în cursul derulării activităților școlare, au anunțat repreyentanții Organizației.

Din 891 de elevi, doar 43% au avut acces la educația online

O analiză realizată la finalul lunii aprilie de Organizația Salvați Copiii asupra unui eșantion de peste 500 de gospodării selectare din rândul beneficiarilor săi a indicat serioase semne de alarmă cu privire la impactul pe care l-a avut criza declanșată de COVID 19 asupra copiilor care se aflau și anterior acestei conjuncturi în situații de risc, în special de abandon școlar, confruntându-se cu sărăcia sau crescând departe de părinții plecați la muncă în străinătate. 

Astfel, potrivit datelor obținute de Salvați Copiii, la nivelul celor 891 de copii școlari din familiile cuprinse în eșantion, 162 au avut lecții online la toate materiile și 351 la unele materii, ceea ce înseamnă că 378 (42,42%) de copii nu au avut acces la educație online, ci doar la alte intervenții de educație la distanță, la sprijin educațional din afara școlii sau au fost complet privați de educație. 9 din 10 persoane spun că au în gospodărie acces la internet.

Totuși, majoritatea acestora navighează online folosind telefonul mobil, ceea ce face dificilă utilizarea internetului în contexte educaționale. Analizând situația celor 891 de copii școlari din familiile cuprinse în eșantion, observăm că 89 nu au acces la internet, 541 au acces la internet acasă doar prin telefoane mobile și doar 261 au acces la internet și de pe desktop, laptop sau tablete. Doar 1 din 10 familii spune că reușește să își ajute suficient toți copiii pentru a continua să învețe în această perioadă.

Educație

Bacalaureat 2026 – Înscrieri. Ce trebuie să știe elevii despre proba digitală și echivalarea competențelor

Înscrierile la Bacalaureat au început, iar elevii care dețin certificate precum ICDL, Cambridge, IELTS sau TOEFL pot solicita echivalarea probelor de competențe. Proba digitală nu testează utilizarea rețelelor sociale, ci capacitatea de a lucra cu documente, tabele, prezentări și resurse online.

Publicat

in

Elevii care se înscriu în aceste zile la examenul de Bacalaureat trebuie să acorde o atenție specială probelor de competențe, mai ales celei digitale, care poate fi echivalată în anumite condiții. În acest an, la evaluarea pentru Bacalaureat apar mai multe modificări.

Probele de competențe lingvistice și digitale pot fi echivalate

Odată cu înscrierea la examen, absolvenții care dețin certificări recunoscute internațional, precum ICDL pentru competențele digitale sau certificate lingvistice precum Cambridge, IELTS ori TOEFL, pot solicita echivalarea probelor de competențe. Cei care solicită recunoașterea acestror competențe, trebuie să adauge și copia certificatului obținut, împreună cu cererea tip de recunoaștere și echivalare.

Noutatea acestui an este simplificarea semnificativă a procedurii. Prin Ordinul nr. 3.739 din 23 aprilie 2026, emis de Ministerul Educației, a fost eliminată obligația prezentării unei copii legalizate la notar a certificatului de competențe digitale.

Două etape la proba D, pentru evaluarea competențelor digitale

Proba digitală, cunoscută drept proba D, este susținută înaintea examenelor scrise și se desfășoară pe calculator. Evaluarea durează 90 de minute și este împărțită în două etape.

Prima parte verifică abilitatea elevilor de a utiliza internetul pentru căutarea informațiilor, descărcarea fișierelor, utilizarea poștei electronice și navigarea online. A doua parte se concentrează pe utilizarea unor aplicații precum Word, Excel, PowerPoint sau Access, dar și pe organizarea fișierelor și realizarea unor operațiuni simple de editare a paginilor web.

De precizat este că, spre deosebire de ceea ce cred mulți candidați, examenul nu include programare și nici noțiuni avansate de informatică. Accentul este pus pe competențele digitale de bază pe care elevii le-au studiat în cadrul disciplinelor TIC în clasele a IX-a și a X-a. Rezultatul nu este exprimat prin note, ci prin calificative care reflectă nivelul de competență digitală dobândit de candidat de-a lungul anilor de liceu.

Unde își pot testa elevii competențele digitale înainte de evaluarea de la Bac?

Pentru elevii care vor să vadă cum arată exercițiile de la examen sau să repete înainte de Bac, există o platformă dedicată pregătirii pentru competențele digitale: competentedigitale.ro. Site-ul conține modele de exerciții și explicații pentru principalele tipuri de cerințe care apar la examen: Word (editare și formatare documente); Excel (formule, tabele și grafice); PowerPoint (prezentări electronice); Access (baze de date); organizarea fișierelor și folderelor; noțiuni de internet și comunicare online.

Ce calificative se pot obține la proba de competențe digitale

Spre deosebire de probele scrise ale Bacalaureatului, la competențele digitale elevii nu primesc note de la 1 la 10. Rezultatul este exprimat printr-un calificativ care reflectă nivelul competențelor digitale demonstrate în timpul examenului.

Potrivit metodologiei, punctajul maxim este de 100 de puncte, iar calificativele se acordă astfel:

  • 0-10 puncte: fără nivel de competență;
  • 11-30 de puncte: utilizator începător;
  • 31-55 de puncte: utilizator de nivel mediu;
  • 56-74 de puncte: utilizator avansat;
  • 75-100 de puncte: utilizator experimentat.

La prima vedere, diferența dintre un „utilizator avansat” și un „utilizator experimentat” poate părea importantă. În practică însă, lucrurile sunt mai nuanțate:

„Cele două calificative reprezintă o clasificare formală. La această probă se verifică competențele digitale la nivel de bază. Diferența de competență «reală» testată la BACALAUREAT este minoră”, explică profesoara Constanța Năstase, citată de .

Citește mai departe

Cotidian

Tradiția care „se poartă”: brand din Țara Făgărașului, exemplu european pentru valorificarea patrimoniului imaterial

Publicat

in

În Țara Făgărașului, o afacere locală care a readus în actualitate motivele cusute de altădată, a devenit exemplu european de bune practici pentru modul în care tradiția poate fi transformată în produs contemporan. Brandul Mândra Chic, creat de antreprenoarea făgărășeană Alina Zară, a fost inclus ca studiu de caz în cadrul proiectului InThrace, dedicat patrimoniului cultural imaterial, ca instrument de promovare a comunităților mici.

Mândra Chic, exemplu de valorificare sustenabilă a poveștilor locului

Prezentarea brandului Mândra Chic a avut loc în cadrul conferinței finale a proiectului, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov, pe data de 29 mai, unde cercetători, specialiști și practicieni din mai multe țări europene au analizat felul în care tradițiile locale pot fi integrate în modele economice sustenabile.

Coordonatoarea proiectului Inthrace, conf. dr. Arabela Briciu, spune că Mândra Chic ilustrează tocmai felul în care patrimoniul imaterial poate fi reinterpretat fără a-și pierde esența, ci dimpotrivă, fiind readus în circuitul contemporan prin produse vestimentare și elemente de design inspirate din portul tradițional, din „cusăturile bunicii”.

„Sunt cusături pe care le făceau bunicile noastre și care, altfel, s-ar pierde dacă nu ar fi integrate în produse actuale, în vestimentații moderne”, a explicat aceasta, subliniind caracterul dinamic al patrimoniului cultural imaterial.

„Cusăturile bunicii”, sub brandul Mândra Chic

Azi, prin afacerea dezvoltată de Alina Zară, „cusăturile bunicii” sunt prezente pe diverse materiale, de la tricouri, hanorace sau eșarfe, la semne de carte sau alte obiecte de decor din material textil.

De asemenea, ele sunt prezentate publicului larg prin Muzeul de Pânze și Povești, inițiat de Alina Zară și Ioana Zară și organizat ca un mic centru cultural dedicat comunității și memoriei satului Mândra dinȚara Făgărașului. Parte din proiectul Mândra Chic, spațiul reunește colecții de pânze tradiționale, povești locale în formate diverse (cărți poștale, volume, expoziții), ateliere creative de „zestre contemporană”, activități gratuite pentru copii, campanii civice și de mediu, tururi ghidate, proiectul internațional „Suveica Mamei Ruța” și o grădină model inspirată din gospodăria tradițională a satului.

Patrimoniul imaterial, ca valoare economică și culturală pentru comunitățile mici

Patrimoniul imaterial sau intangibil include meșteșuguri, obiceiuri și cunoștințe transmise între generații, multe dintre ele aflate în risc de dispariție dacă nu sunt adaptate contextului actual. În acest sens, Mândra Chic a fost analizată ca studiu de caz în cadrul proiectului INTHRACE și prezentat ca exemplu de afacere care reușește să păstreze identitatea culturală a Țării Făgărașului, fiind, astfel un element de valoare economică și culturală pentru zonă.

Proiectul InThrace este derulat pe o perioadă de doi ani și jumătate de Universitatea Transilvania din Brașov, în calitate de coordonator, și este finanțat prin programul Erasmus+. Parteneriatul include universități și organizații din România, Polonia, Grecia, Croația, Portugalia și Bulgaria.

Citește mai departe

Educație

FOTO. Cum a devenit o casă istorică din Transilvania cel mai vesel loc de 1 Iunie: peste 100 de copii din vechile sate săsești s-au întâlnit la Criț, la Casa Kraus

Peste 100 de copii din cinci sate săsești din Transilvania au sărbătorit Ziua Copilului la Casa Kraus din Criț, într-un eveniment care a îmbinat patrimoniul construit cu cel mai valoros patrimoniu imaterial al comunităților locale: bucuria de a fi împreună.

Publicat

in

Peste o sută de copii din Criț, Viscri, Roadeș, Meșendorf și Bunești s-au întâlnit la Casa Kraus pentru un eveniment organizat de Fundația Michael Schmidt. Spațiul care, de regulă, vorbește despre istoria locului și despre patrimoniul construit al satului a devenit, pentru o zi, locul în care s-a scris o altă poveste: cea a comunității și a tradițiilor care se transmit prin oameni, nu doar prin clădiri.

Curtea Casei Kraus a fost animată de jocuri, spectacole și activități interactive. Programul a început cu reprezentația „Întâlnire cu Căpitanul Spaventa”, susținută de trupa Teatru Skepsis, după care copiii au participat la ateliere și jocuri în aer liber. Baloanele uriașe de săpun, pictura pe față și întâlnirea cu personaje precum Minnie Mouse, Elsa sau Spiderman au fost printre atracțiile zilei.

Dincolo de distracție, evenimentul a avut și o dimensiune mai puțin vizibilă. Copiii proveniți din mai multe comunități rurale s-au întâlnit, au petrecut timp împreună și au creat legături care depășesc granițele satelor din care provin, spun organizatorii.

De altfel, astfel de întâlniri sunt menite să contribuie la păstrarea unui patrimoniu mai greu de măsurat: sentimentul de apartenență, memoria comunităților și relațiile dintre generații.

Participanții provin din programele educaționale și sociale dezvoltate de mai multe organizații active în satele săsești din Transilvania, printre care Fundația Michael Schmidt, Fundația Mihai Eminescu Trust, Fundația Tabaluga și Meschendorfs Kinder.

„Astăzi am văzut ce înseamnă cu adevărat puterea unei comunități unite prin bucurie. Să auzi curtea Casei Kraus răsunând de energia și râsetele copiilor din Criț, Viscri, Roadeș, Meșendorf și Bunești este cea mai mare răsplată pentru noi. Sperăm că am reușit să le oferim o experiență de 1 iunie pe care să nu o uite prea curând. Ne dorim ca acești copii să se bucure de copilărie și facem tot ce ține de noi pentru a le oferi zâmbete”, a declarat Michael Schmidt, Președintele Fundației Michael Schmidt.

Evenimentul s-a încheiat cu un tort aniversar și promisiunea unei noi întâlniri.

Citește mai departe

Trending