VIDEO. Pasajul de la Prejmer, o „relicvă” a Epocii de Aur. A fost „lăsat moștenire” cu dimensiuni aproximative/ Lista podurilor cu probleme din județul Brașov este mai lungă
Podurile și pasajele construite „la normă” înainte de anul 1989 sunt „redescoperite” de constructorii care le repară. În urmă cu mai mulți ani a fost pasajul vechi de la Fartec, pentru repararea căruia a fost nevoie de șase ani. Acum, este pasajul de la Prejmer, de la intersecția DN 10 și DN 11, la care se fac lucrări de punere în siguranță. Dar pe lista Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov mai sunt și alte poduri cu probleme.
Brașov Metropolitan vă prezintă un reportaj de pe șantierul pasajului
Pasajul care trebuia să reziste 50 ani…
Pasajul de la Prejmer a fost dat în folosință în 1984 și ar fi trebuit să reziste 50 de ani, spune inginerul Mihai Rozorea, care acum coordonează lucrările de punere în siguranță. Așa se menționa în proiect, pentru că, în realitate, după aproximativ 40 de ani au început să apară probleme grave. La trei grinzi de beton problemele au fost anticipate de drumari, însă au fost descoperite „în toată splendoarea” lor abia în momentul în care constructorul a început lucrările.
Practic, cele trei grinzi au fost „mâncate” din interior, pentru că apa care s-a infiltrat, nu a avut unde să se scurgă și, în timp, a erodat betonul.
Este, de altfel, o meteahnă a multor construcții din vremea comunistă, după cum spun constructorii.
„În acest moment, considerăm că este un pericol să circulăm pe el, motiv pentru care am început procedurile pentru închiderea traficului. S-a măcinat betonul. A rămas doar fierul de armătură. Rezistența grinzilor nu mai există. Se simțeau vibrații și apăreau fisuri, motiv pentru care am decis să începem lucrările”, a explicat directorul DRDP Brașov, Tudor Duțu.
În documente, grinzile aveau dimensiuni aproximative
Pentru punerea în siguranță a pasajului de la Prejmer va fi fi nevoie de demontarea a nouă grinzi de beton, câte trei de pe fiecare deschidere (spațiul dinte picioarele pasajului). În locul lor se vor monta șase grinzi (câte trei pe fiecare deschidere), pentru care a fost lansată comanda de către constructor. În mod normal, noile grinzi ar fi putut să fie comandate luând în calcul cartea tehnică a pasajului, unde sunt prezentate toate detaliile constructive, dar nu a fost așa.
„În documentația pasajului se scria «aproximativ 18 m». Grinzile folosite pentru construirea acestui pasaj au o lungime variabilă. Noi am aflat lungimea exactă a grinzilor acestui pasaj abia după ce am decopertat. La o deschidere, grinzile au 17,0 m, la alta 17,5 m, iar la a treia au 18 m. În momentul de față se lucrează cu eurocoduri, cu niște standarde. Grinzile folosite acum au lungimi standardizate, 18 m, 23 m. În cazul acestui pasaj nu va fi posibilă folosirea grinzilor cu lungime standard”, a explicat reprezentantul constructorului, Mihai Rozorea.
De altfel, aceste valori aproximative sunt tot o hibă a construcțiilor din comunism, când toate lucrările de intrastructură trebuiau făcute rapid, iar astfel de „detalii” nu contau în fața cererii „celor mari”.
Drumarii speră să nu fie și alte probleme
Pentru punerea în siguranță a pasajului de la Prejmer este nevoie de decopertarea întregii suprastrucuturi, adică a zonei pe care este suprafața carosabilă. Constructorii speră ca o dată cu această operațiune să nu descopere probleme la celelalte grinzi. Cel puțin la estimarea inițială, acestea sunt într-o stare bună, dar starea lor reală se poate afla numai după ce sunt descoperite.
Pe de altă parte, pentru a vedea care este starea celorlalte elemente ale pasajului, pe șantier vor ajunge specialiștii unui laborator de specialitate, apoi se va vedea dacă este nevoie de lucrări suplimentare față de cele stabilite inițial.
Pasajul de la Prejmer, doar unul de pe o listă mai lungă
Pasajul de la Prejmer nu este singurul la este nevoie de punere în siguranță. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, care coordonează infrastructura rutieră de nivel național din județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, face acum expertizele la alte cinci poduri, pentru a vedea ce intervenții sunt necesare.
„Este vorba de două poduri de pe DN 1A (Brașov – Cheia, n.r.), unul pe DN 14 (Sibiu – Sighișoara, n.r.), unul pe DN 13 (Brașov – Sighișoara, n.r.) și încă unul pe DN 73A (Predeal – Șercaia). Vrem ca și la ele să realizăm cât mai repede lucrări, pentru a nu exista probleme de siguranță a traficului”, a declarat Tudor Duțu.
Medicii Unității de Primiri Urgențe (UPU) de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov au avut mult de lucru în minivacanța de Paște. Astfel, conducerea spitalului brașovean a anunțat că în perioada 09 – 13 aprilie la Unitatea de Primiri Urgențe Brașov s-au prezentat un total de 1.059 pacienți. Dintre aceștia, 572 au fost aduși cu ambulanța, iar 487 au mers la urgențe prin mijloace proprii.
În urma criteriilor de triaj, 296 de cazuri au fost urgențe majore, dintre care 52 critice, iar alte 763 au fost catalogate drept urgențe minore. De asemenea, conducerea unității sanitare brașovene a anunțat că din totalul pacienților, 68 au fost transferați din alte spitale din județ.Totodată, în perioada amintită au fost consemnate 50 de prezentări la Stomatologie.
Brașovenii care au nevoie, în următoarele zile, de serviciile Compartimentului Decese din cadrul Serviciului Stare Civilă trebuie să țină cont de programul special de lucru anunțat de Primăria Brașov, pentru perioada 10–13 aprilie 2026, în weekendul de Paște.
Potrivit programului afișat, ghișeele pentru înregistrarea deceselor, din camerele 26 și 27, nu vor funcționa în fiecare zi.
Cum se lucrează la Compartimentul „Decese”
Programul anunțat este următorul:
vineri
10.04.2026
NU SE LUCREAZĂ
sâmbăta
11.04.2026
9 – 13
duminica
12.04.2026
NU SE LUCREAZĂ
luni
13.04.2026
9 – 13
Acest program este valabil numai pentru înregistrarea deceselor la Serviciul Stare Civilă de la Primăria Brașov.
Locuitorii din Șinca Nouă ar putea beneficia în următorii ani de un serviciu de salubritate mai bine organizat, după ce administrația locală a lansat procedura pentru desemnarea unui operator care să se ocupe de colectarea deșeurilor din comună.
Contractul pregătit de autoritățile locale are o valoare estimată de 1.005.675 lei fără TVA și ar urma să fie încheiat pentru o perioadă de cinci ani.
Ce va trebui să ridice noul operator
Firma care va câștiga contractul nu va avea doar obligația de a ridica gunoiul menajer de la gospodării, ci și de a gestiona separat mai multe categorii de deșeuri, atât de la populație, cât și de la instituții și agenți economici din comună.
Printre obligațiile prevăzute se numără:
colectarea separată a deșeurilor menajere;
ridicarea deșeurilor din coșurile stradale;
preluarea deșeurilor rezultate din construcții;
colectarea obiectelor voluminoase din gospodării;
campanii dedicate pentru deșeuri periculoase și textile.
Molozul, lemnul și metalul vor trebui colectate separat
Unul dintre aspectele importante ale viitorului contract este faptul că operatorul va trebui să preia și deșeurile provenite din lucrări de construcții sau renovări, pe categorii distincte.
Asta înseamnă că vor fi separate următoarele deșeuri:
deșeurile inerte, precum molozul sau cărămizile;
materialele valorificabile energetic, cum este lemnul;
deșeurile reciclabile, inclusiv metalul sau obiectele care conțin metal într-un procent semnificativ.
Tot operatorul desemnat va trebui să ridice și deșeurile voluminoase, precum mobilierul vechi sau alte obiecte mari care nu pot fi aruncate împreună cu gunoiul menajer obișnuit.
Campanii speciale pentru deșeuri periculoase și textile
Pe lângă colectarea obișnuită, viitorul operator va avea obligația de a organiza și campanii separate pentru ridicarea unor categorii de deșeuri care nu pot fi aruncate la întâmplare.
Conform caietului de sarcini este vorba, în special, despre următoarele tipuri de deșeuri:
ambalaje de la produse de curățenie;
recipiente în care au fost păstrate vopseluri sau alte substanțe similare;
textile uzate.
Aceste categorii sunt importante de precizat întyr-un contract cu viitorul operator de deșeuri mai ales că multe dintre ele ajung frecvent în fluxul menajer obișnuit sau sunt abandonate.
Câte deșeuri produce comuna Șinca Nouă
Potrivit datelor Primăriei Șinca Nouă, în anul 2024 comuna, care are două sate – Șinca Nouă și Paltin – avea 480 de gospodării individuale și o populație de aproximativ 1.250 de locuitori. Pentru următorii cinci ani, autoritățile estimează de la aceste gospodării, o cantitate totală de 175,2 tone de deșeuri, fără a lua însă în acest calcul și deșeurile textile, cele voluminoase, deșeurile menajere periculoase și cele abandonate.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login