Ramai la curent!

Cotidian

Mesajul de despărțire a lui Mohaci: „Eram buni numai să ridicăm mâna când ni se spunea”

Publicat

in

După ce s-a mutat în partidul lui Victor Ponta, deputatul Mihai Mohaci  a transmis și o „scrisoare de adio”, în care a explicat de s-a mutat în alt partid, reclamând, printre altele că PSD Brașov este condus de oameni din afara partidului.

„După aproape 18 ani în cadrul aceluiaşi partid, PSD, a venit momentul în care, după o lungă evaluare, am luat decizia să părăsesc organizaţia judeţeană Braşov. Am fost preşedintele PSDR Braşov (condus la acea vreme de Sergiu Cunescu şi Alexandru Athanasiu). În 2001, s-a realizat fuziunea cu PDSR-ul de atunci şi, implicit, intrarea în Internaţionala Socialistă şi schimbarea denumirii partidului în PSD. Timp de 18 ani, am lucrat şi am discutat cu toate categoriile de membri şi simpatizanţi, indiferent de profesia lor. Am cunoscut foarte mulţi oameni de excepţie, dedicaţi, muncitori şi cinstiţi, colegi care trudesc pentru partid, pentru un crez al lor si care nu aşteaptă decât o anumită comunicare şi implicare din partea celor care ocupă vremelnic funcţii în administraţie sau parlament”, se arată în scrisoarea lui Mohaci.

„Nimeni din conducerea partidului nu mai comunică cu organizaţiile”

După această introducere, deputatul a explicat de ce a plecat din PSD. Printre altele, el a reclamat faptul că  „munca de partid de la nivelul organizaţiilor nu-şi mai găseşte demult drumul către politicile de la nivelul judeţului sau municipiului. Nu mai avem deloc structuri de conducere şi asta în condiţiile în care puteam avea cel puţin un vicepreşedinte de Consiliu Judeţean sau un viceprimar. Pot să spun că este o fractură între cei care astăzi ne conduc şi cei care aleargă de la lipit afişe până la distribuţia de material electoral. Nimeni din conducerea partidului nu mai comunică cu organizaţiile şi cu membrii decât într-un mod superficial, fără a se aborda adevăratele probleme cu care se confruntă PSD-ul. Valul de excluderi din ultima perioadă trebuia să ducă la discuţii şi dezbateri în rândul organizaţiilor, nu să înghiţim în sec de frică să nu fim excluşi cumva. Simplii membri află de la televizor ce se întâmplă la nivel central. Lipsa unei reale comunicării, lipsa unui dialog  cu membrii de partid mă fac să cred că direcţia în care se îndreaptă conducerea judeţeană este una greşită. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu preşedintele PSD-ului, Liviu Dragnea”.

„Nu am contat absolut deloc”

Despre parlamentarii de Brașov, Mohaci a spus că timp de doi ani, nu au avut nicio discuţie despre anumite proiecte de la nivelul judeţului.  „Nu am contat absolut deloc. În 2016, am venit în parlament cu entuziasm şi ne-am trezit cu greu din ceea ce am crezut că este menirea noastră. De altfel, în ultimii doi ani, nu a venit nimeni de la Bucureşti la Braşov. Absolut nimeni! Şi asta în condiţiile în care, la Braşov, rezultatele au însemnat şase parlamentari. Eram buni numai să ridicăm mâna când ni se spunea”, a mai transmis Mohaci.

PSD Brașov, condus de oameni din afara partidului

Înainte de a pleca din partid, Mohaci a declarat că, împreună cu Mihai Popa, a încercat să spună toate aceste lucruri în cadrul partidului, lui Liviu Dragnea: „Din păcate, nu a găsit timp să se aplece şi spre problemele supuse atenției, i-am explicat că alte raţiuni şi alţi oameni, chiar din afara partidului, dictează astăzi politica PSD la Braşov”.

Concluzia lui Mohaci

„Putem să adoptăm politica struţului şi să pretindem că suntem cei mai frumoşi şi cei mai iubiţi de populaţie. Dar nu este aşa! Partidul scade în sondaje la Braşov. Astăzi, mă dezic de modul în care este condus PSD-ul atât la Braşov cât şi la nivel central”, a mai transmis deputatul.

Totodată, Mohaci a declarat că: „Le port un mare respect membrilor de partid de bună-credinţă cu care am avut oanoarea să colaborez şi din partea cărora sper să înţeleagă că am făcut toate demersurile pentru a remedia situaţia fără a face valuri în presă, încercând să schimb ceva ca să nu mai fim praf şi pulbere, cum a spus cineva. Avea mare dreptate.  De aceea, o să mă îndrept către un partid de centru-stânga, spre un nou proiect politic, Pro România, în care sunt ferm convins că voi regăsi alături de alţi colegi de ai mei o echipă aşa cum mi-o doream la PSD Braşov şi pe care Marius Dunca nu a ştiut să o construiască. Spun cu tristeţe şi cu părere de rău că trebuie să fac acest pas. Vă îndemn să fim alături de noul partid cu o doctrină de centru-stânga şi împreună să construim o altfel de social-democraţie”. 

De altfel, Mohaci consideră că se dorea plecarea lui din PSD.  

 

Cotidian

Se întorc mai puțini bani la comunitățile locale. Studiu de caz: La Săcele este al doilea an consecutiv cu alocări mai mici

Publicat

in

Temerile unor primari, care anticipau că Guvernul va distribui mai puțini bani către autoritățile locale din cotele defalcate din impozitul pe venit și din taxa pe valoarea adăugată (care sunt procente din banii colectați din teritoriu la bugetul de stat) par a se adeveri. De exemplu, municipiul Săcele este în al doilea an consecutiv în care primește mai puțini bani din cele două surse.

Astfel, primarul din Săcele, Virgil Popa, a anunțat că din cotele defalcate din impozitul pe venit și din sumele defalcate din TVA – principalele surse care alcătuiesc bugetul local – municipiul a primit în 2026 cu 6,5 milioane lei mai puțin față de anul 2025.

„Vă reamintesc că și în anul 2025 am avut o diminuare semnificativă, de aproximativ 10 milioane lei față de 2024. Astfel, dacă privim în ansamblu, în doar doi ani, municipiul Săcele a pierdut aproximativ 17 milioane lei din aceste alocări. Banii din cele două surse nu îi cerșim, ci ni se cuvin, potrivit legislației”, a declarat primarul.

El a precizat că aceste diminuări afectează strategia municipiului privind investițiile și angajarea altor cheltuieli.

„Deocamdată suntem «în grafic», dar va trebui să analizăm cu atenție planurile de investiții. În primul rând va trebui să asigurăm cofinanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă accesată prin Programul Operațional Regional sau Planul Național de Redresare și Reziliență”, a încheiat primarul.

Citește mai departe

Cotidian

Consiliul Județean Brașov își „subțiază” aparatul administrativ: 181 de posturi dispar din schemă, dar bugetul nu se modifică. Ce instituții scapă de reducere

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov intră în etapa de reorganizare administrativă, după ce Prefectura a transmis oficial noul plafon maxim de posturi acceptat pentru aparatul propriu și instituțiile din subordine. Proiectul va fi discutat și supus votului în ședința de plen de miercuri, 8 aprilie, însă așa cum arată acum, reducerea este mai degrabă una teoretică, fiindcă în practică, posturile care dispar oricum nu sunt acoperite nici în prezent.

O organigramă mai „suplă” dar fără concedieri

Potrivit noilor calcule, numărul maxim de posturi pentru structurile aflate în coordonarea CJ Brașov va fi de 421, față de 602 cât era până acum. Asta înseamnă o reducere de 181 de posturi, adică aproximativ 30%. Deși cifrele pot părea spectaculoase, administrația județeană subliniază că nu este vorba despre disponibilizări efective.

Mai exact, conform documentației care însoțește proiectul de hotărâre, posturile eliminate din organigramă nu erau ocupate și nici bugetate, fiind oricum neutilizate în prezent, în urma unor măsuri anterioare de eficientizare.

Cu alte cuvinte, pentru brașoveni, schimbarea este mai degrabă una de „curățare” administrativă a schemelor de personal, decât una care să producă modificări vizibile în cheltuielile de personale din Consiliul Județean și în instituțiile publice din subordine.

Aparatul propriu al CJ Brașov rămâne la fel

Din documentația aferentă proiectului de hotărâre reiese că aparatul de specialitate al Consiliului Județean Brașov nu va avea nevoie de restructurări suplimentare, întrucât structura actuală, de 246 de posturi, se încadrează deja în noul plafon impus de Instituția Prefectului.

În plus, în acest an sunt prevăzute și 10 posturi temporare pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile, precum și un post dedicat activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

Tot la același nivel ca anul trecut rămâne și Direcția Județeană Comunitară de Evidență a Persoanelor (DJCEP), cu o schemă de personal, cu 43 de posturi.

Direcția de Pază și Ordine, printre cele mai afectate

Una dintre cele mai vizibile schimbări apare, în schimb, la Direcția de Pază și Ordine a Județului Brașov, unde organigrama va fi redusă de la 126 la 99 de posturi. Cele 27 de posturi vor dispărea până la 1 iulie, conform documentației aferente proiectului de hotărâre.

Instituții protejate de reorganizare

O serie de servicii din subordinea Consiliului Județean sunt însă protejate de această reorganizare a personalului, dictată de reducerea cheltuielilor cu resursa umană.

Ele sunt exceptate prin legislația națională, astfel că nu vor fi afectate de această tăiere administrativă:

  • instituțiile de cultură din subordinea CJ Brașov (muzeele, Centrul Cultural Reduta, Biblioteca Județeană „George Barițiu”, Școala Populară de Arte și Meserii)
  • Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Brașov;
  • unitățile de învățământ special;
  • spitalele din subordinea județului;
  • Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov.

În administrația județeană, doar instituțiile de cultură și Salvamontul însumează 328 de posturi – 307 posturi în zona culturală și 21 de posturi la Salvamont.

Citește mai departe

Cotidian

Gratuit pentru călători, dar nu și pentru bugetul local. Cât costă „Vinerea Verde” în municipiul Brașov

Publicat

in

Programul „Vinerea Verde”, prin care transportul cu autobuzele RATBV este gratuit în zilele de vineri în municipiul Brașov nu este gratuit pentru bugetul local. Astfel, viceprimarul Brașovului Lucian Patrașcu a anunțat că pentru acest an de la bugetul local al municipiului Brșaov ar urma să se aloce 1,6 milioane de lei, sumă ce urmează a fi virată în conturile operatorului local de transport.

De altfel, presiunea financiară este unul dintre motivele pentru care nu au aderat la program toate localitățile deservite de RATBV. Cu toate acestea, viceprimarul a spus că speră ca în perioada următare autoritățile locale să găsească resursele financiare pentru susținerea programului.

„Fiecare primărie trebuie să îşi calculeze acest efort bugetar, astfel încât să vină în sprijinul cetăţenilor, cărora să le ofere posibilitatea de a beneficia de gratuitate în zilele de vineri”, a declarat Patrașcu.

Citește mai departe

Trending