Ramai la curent!

Cotidian

Consiliul Judeţean Brașov se pregăteşte să meargă în instanţă pentru terminalul Aeroportului de la Ghimbav

Publicat

acum 7 ani

in

Consiliul Judeţean Braşov achiziţionează servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentanre juridică în instanţă a judeţului Braşov, în vederea încheierii contractului de lucrări pentru construirea terminalului Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. Ieri, plenul CJ a aprobat încheierea unui contract cu casa de avocatură Nemeş-Voicu-Bilan, care să reprezinte interesele judeţului, în cazul în care se va găsi o firmă care să meargă în instanţă cu contestarea licitaţiei. Deocamdată, licitaţia pentru construirea terminalului aeroportului a fost contestată de BOG’ART, după ce CJ a atribuit contractul către SC Construcții SA Sibiu, plângerea fiind la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în așteptarea unei soluții. 



„După cum ştiţi, procedura de contestaţie a fost contestată, iar acum aşteptăm răspunsul CNSC. Întreaga procedură de achiziţie a trecut de mai multe etape, a fost supervizată de Agenţiona Naţională de Achiziţii Publice, fiecare raport a trecut pe la ei. Chiar şi aşa, am ajuns în această situaţie. De aceea, din pun ctul meu de vedeere, dacă vom avea o contestaţie care merge mai departe în instanţă, vreau să fim acoperiţi din timp şi de altcineva decât juriştii instituţiei noastre“, a explicat Adrian Veştea.
 

50 de ore de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică deja achiziţionate

Conform Hotărârii de Consiliu Judeţean aprobate ieri, în cazul în care contestarea procedurii de achiziţie a lucrării de construire a terminalului aeroportului va ajunge în instanţă, interesele judeţului Braşov vor fi reprezentate de Societatea de Avocatură Nemeş – Voicu – Bilan, care a făcut o ofertă de 440 de lei pe oră fără TVA (523 de lei/oră cu TVA inclus). Estimarea făcută de părţi este că în acest caz ar putea fi nevoie de 50 de ore de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică, dacă care se ajunge în instanţă, ceea ce înseamnă, per total, 22.000 de lei fără TVA.



SC Construcţii SA Sibiu, care a câştigat contractul pentru terminal, a fost contestată

Reamintim că licitaţia pentru proiectarea şi execuţia terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav a fost lansată în toamna anului trecut după mai multe luni în care CJ Braşov a fost nevoit să modifice caietul de sarcini, pentru a primi ok-ul ANAP. În luna mai, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, anunța câştigătorul contractului – SC Construcţii SA Sibiu, care a venit cu o ofertă de 145,275 milioane lei, faţă de valoarea estimată a investiţiei, de 184,671 milioane lei. Pentru proiectarea şi execuţia terminalului au fost înscrise încă trei oferte, respectiv de la SC PORR Construct SRL Bucuresti (care a executat şi căile de rulare ale aeroportului), Asocierea BOG’ART SRL – SC UTI Grup SA – SC UTI Facility Management SA, SC Constructii SA Sibiu şi KESZ
Construcţii România SRL Cluj. În analiza în detaliu a fiecarei oferte tehnice, comisia de licitaţie a beneficiat de suportul tehnic al experţilor de la IPTANA SA, câştigătoare fiind desemnată oferta constructorului din Sibiu.
 

Contestaţie depusă pe ultima sută de metri la licitația pentru terminal

În ultimele zile în care putea contesta rezultatul, Asocierea BOG’ART SRL – SC UTI Grup SA – SC UTI Facility Management SA, clasata pe locul doi a depus o contestaţie la CNSC invocând printre altele, că deşi SC Construcţii SA Sibiu a avut mari probleme cu alte proiecte cu autorităţi publice a obţinut totuşi 100 de puncte, în timp ce asocierea condusă de BOG’ART SRL a obţinut un punctaj de 99,84 puncte. Astfel, juriştii de la BOG’ART SRL au invocat Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, în care se arată că „autoritatea contractanta exclude din procedura de atribuire” orice operator economic care „şi-a încalcat grav sau repetat obligatiile principale ce-i reveneau în cadrul uni contract de achizitii publice”.



Exemplul pus pe masa este cel al contractului pentru Stadionul muncipal din Sibiu, unde Construcţii SA are mari întârzieri. Totodată contestatarul susţine că ofertantul câştigator nu poate instala un anumit tip de sistem de detectie a explozibililor lichizi, produse de o anumita companie, având în vedere ca furnizarea acestor echipamente pe piaţa din România se poate face numai de către UTI Grup, asociat în acest caz, al BOG’ ART.
 

Terminalul ar trebui să fie gata în 12 luni de la începerea lucrărilor

Preşedintele Consiliului Judeţean speră să poată soluţiona cât mai repede această contestaţie şi să poată porni şantierul şi pentru terminalul aeroportului. De la momentul emiterii ordinului de începere al lucrărilor, terminalul ar trebui să fie gata în 12 luni lucrătoare. Construcţia va fi realizată în baza unei teme de proiectare realizate de arhitectul braşovean Dorin Ştefan. Proiectarea are în vedere construirea unui terminal care să confere unicitate şi reprezentativitate Braşovului. Terminalul de pasageri va avea o suprafaţă desfaşurată de 11.780 metri pătraţi (subsol, parter, etaj), la care se adaugă o suprafaţă de 510 de metri pătraţi reprezentând terase construite, deschise
şi acoperite, în afara perimetrului construit. Teminalul va fi dotat atât cu echipamentele necesare asigurarii fluxului de transport şi bagaje (ascensoare, scări rulante, benzi transportoare), cât şi cu echipamente moderne de securitate, la standardele solicitate de către institutţile statului care le vor opera, respectiv SRI, Poliţia de Frontieră, Vama.

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Adrian Veștea, desemnat premier. El trebuie să formeze noul Guvern, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul

Publicat

acum 2 ore

in

14/06/2026

De

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar premier desemnat este Adrian Veștea (PNL).

”Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul și, în aceste condiții, îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. A parcurs toate etapele administrative, a fost un ministru de succes, este o persoană care a atras fonduri europene, preocupată de dezvoltare. A dezvoltat Aeroportul din Brașov, care este un succes. Este o persoană categoric pro-occidentală, cu valori, o persoană de dialog și, nu în ultimul rând, o persoană care a lucrat mult timp cu bugete”, a decarat Nicușor Dan.

Adrian Veștea a mai făcut parte din Guvernul României în perioada 2023 – 2024, când a fost ministru al Dezvoltării.

Citește mai departe

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

acum 23 de ore

in

13/06/2026

De



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 că „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

acum 24 de ore

in

13/06/2026

De

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Trending