Ramai la curent!

Prima Pagina

Cazul „pacienţilor-cobai” de la Vulcan a ajuns pe masa procurorului general al României. Avocatul Poporului a semnalat probleme grave în secția exterioară a Spitalului de Psihiatrie și Neurologie din Brașov

Publicat

acum 6 ani

in

Avocatul Poporului cere Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) realizarea controalelor asupra studiilor clinice efectuate pe pacienţi vulnerabili. Solicitarea vine după ce Avocatul Poporului a analizat mai multe informații referitoare la modul în care, la secția exterioară de la Vulcan (Mina 1 Mai) a Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov (SCPN), s-au făcut testări de medicamente pe pacienți vulnerabili, care nu și-au dat acordul nici personal, nici prin aparținători. Dosarul a ajuns şi pe masa Procurorului general al României, la sesizarea Avocatului Poporului. 

Avocatul Poporului a început o anchetă la Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, încă de anul trecut, din octombrie, ca urmare a unor articole apărute în presa locală și ulterior, în cea națională. (Detalii AICI).

Informații șocante despre activitatea Secției de Psihiatrie de la Vulcan. Peste 30 de pacienți cronici, folosiți drept cobai într-un studiu de testare a unor medicamente

Atunci, Avocatul Poporului a solicitat unității medicale mai multe documente, iar o altă anchetă a fost pornită, în scurt timp, și la nivelul Ministerului Sănătății, pe aceeași tematică.

„Din coroborarea informaţiilor obţinute în cadrul ambelor anchete efectuate, a rezultat necesitatea obţinerii unor date suplimentare de la SCPN Braşov, în scopul efectuării de către Ministerul Sănătăţii şi ANMDMR a unor acţiuni de control care să vizeze verificarea condiţiilor în care studiile clinice au fost efectuate pe pacienţii cronici internaţi la Secţia Vulcan a aceluiaşi spital. În urma solicitării unor informaţii suplimentare cu privire la testele clinice în cauză, SCPN Braşov a comunicat instituţiei Avocatul Poporului mai multe documente şi informaţii privind studiile clinice efectuate în perioada 2001-2015, fiind constituită şi o comisie internă la nivelul spitalului, pentru a investiga aspectele desfăşurate în acea perioadă de timp. Cu toate acestea, documentele medicale ale pacienţilor implicaţi în studii nu se mai regăsesc în arhiva spitalului”, se arată în comunicatul de presă transmis ieri de Avocatul Poporului.

Secţia de Psihiatrie cronici de la Vulcan nu a fost niciodată autorizată pentru studii clinice

Instituţia Avocatul Poporului a continuat demersurile la Ministerul Sănătăţii, ANMDMR şi Comisia Naţională de Bioetică a Academiei de Ştiinţe Medicale, în urma răspunsurilor acestor instituţii rezultând din nou lipsa documentelor medicale. Avocatul Poporului a confirmat astfel, în urma anchetelor de atunci ceea ce presa deja relatase: că Secţia Vulcan a SCPN Braşov nu a fost niciodată autorizată în scopul efectuării studiilor clinic. Dar chiar şi aşa, acestea au avut loc, potrivit declaraţiilor personalului medical din această secţie.

Cazul a ajuns acum pe masa Parchetului general, Avocatul Poporului semnalând negru pe alb că au fost făcute făcute teste clinice pe pacienţi cronici ai Secţiei Vulcan  a Spitalului Clinic de Psihiatrie şi Neurologie din Braşov, contrar faptului că aceasta nu a fost niciodată autorizată pentru aceste studii.

De asemenea, Avocatul Poporului a semnalat parchetului că nu se regăsesc documentele studiilor (inclusiv a formularelor de consimţământ şi a documentelor sursă) de pe Secţia Vulcan din arhiva SCPN Braşov, cu excepţia unei foi de observaţie a unei singure paciente, care nu are cuprinse menţiuni despre consimţământul informat.

Agenţia Naţională a Medicamentului a confirmat că studiul nu putea fi făcut de pacienţii vunerabili

Urmând această anchetă, şi cazul de faţă, Avocatul Poporului a solicitat de curând preşedintelui Agenţiei Naţionale a Medicamentului colaborarea în mod constant cu celelalte autorităţi competente în domeniul studiilor clinice efectuate pe persoane vulnerabile, în special cu Comisia Naţională de Bioetică a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi dispunerea şi efectuarea unor controale asupra studiilor clinice pentru medicamentele de uz uman care se desfăşoară pe categoriile de persoane vulnerabile de pacienţi.

Agenţia Naţională a Medicamentului a confirmat, cu această ocazie, că medicamentele testate nu puteau fi administrate pacienţilor cu boli psihice cornice, decât dacă existau motive clare să se creadă că rezultatul va fi un beneficiu direct pentru pacient, mai mare decât riscurile posibile.

Studiul s-a dovedit a fi un eşec!

Reamintim că, în cauză, este vorba despre un studiu de utilizare a medicamentului Allopurinolului (în mod current folosit pentru tratarea gutei) în tratarea schizofreniei şi a maniei. Studiul a fost făcut pe parcursulmai multor ani, incluzând şi pacienţi de la secţiile cronice de Psihiatrie ale spitalului, de la Vulcan, care în mod normal nu s-ar fi „calificat”, ei neavând discernământ.

Instalat în luna aprilie a anului 2019 la conducerea Spitalului de Psihiatrie și Neurologie din Brașov, dr. Nicușor Bîgiu spune că unitatea pe care o conduce a fost una dintre multele din România care a participat la studiu în perioada 2005 – 2012. Studiul a fost aprobat atunci pentru a se desfășurara în secțiile Psihiatrie I, de pe strada Prundului și Psihiatrie II, pe de str. Mihai Eminescu din Brașov. Există însă date certe conform cărora acest studiu s-a desfășurat și dincolo de cele două secții de acuți, adică și în secția de Psihiatrie Cronici a spitalului, de la Vulcan.

„În documentația studiului nu se menționa nimic despre pavilioanele de la Vulcan și Zărnești, unde sunt pacienți cronici, unii fără discernământ și care nu pot face obiectul unor astfel de studii. Cu toate acestea am găsit «jumătate» din fișa unei paciente, care, în data de 13 februarie 2009 este transferată de la Spitalul Orășenesc din Zărnești, unde a suferit o intervenție chirurgicală, la Pavilionul de la Vulcan. Tot în 13 februarie 2009, adică în aceeași zi, ea intră în studiu. În această fișă nu apare nici un consimțământ din partea pacientei sau a vreunui tutore. Anterior, ea fusese internată tot la noi, dar nu am găsit fișa pentru această perioadă, pentru a vedea dacă nu cumva este acolo un consimțământ“, a explicat dr. Nicușor Bîgiu, citat de brasovmetropolitan.ro.

Povestea unui „cobai“ de la Secția din Vulcan a Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov. Managerul spitalului spune că medicul investigator a ignorat legiile și convențiile

Anul trecut, când a făcut publice informaţiile pe care le-a aflat la momentul când a devenit manager al spitalului, dr.  Nicuşor Bâgiu vorbea de posibilitatea ca 20 – 30 de pacienţi să fi fost incluşi în acest studiu. A găsit însă dovadă pentru o singură pacientă, de la Vulcan.  

Studiul pentru tratarea maniei cu Allopurinol a fost suspendat, iar cel pentru tratarea schizofreniei s-a dovedit a fi un eșec în final. „Practic, nu a adus niciun rezultat fezabil și nimic în plus pentru pacienți“, a spus dr. Bîgiu.

Aceasta nu este singura neregulă constatată anul trecut la Vulcan, de către noul manager. La scurt timp de la momentul când a ajuns în funcţie, dr. Bîgiu a anunţat autorităţile asupra unei posibile fraude care s-a produs ani la rând la secţia de Psihiatrie Cronici de la Vulcan, a Spitalului de Psihiatrie şi Neurologie Braşov.

Asistent de la Secția de Psihiatrie „Mina 1 Mai“ din Vulcan, suspectat că a furat banii pacienților, timp de mai mulți ani. DIICOT Brașov a intrat pe fir

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Prima Pagina

Folk sus pe munte, lângă foc, sub cerul liber. Pe scena Festivalului Național de Folk Vama de la Munte vor fi nume mari. Biletele s-au pus în vânzare

Publicat

acum 15 minute

in

17/04/2026

De

Unul dintre cele mai relevante festivaluri de muzică folk din România, cel de la Vama Buzăului, Brașov, revine pe 1 și 2 august cu nume mari, iar biletele s-au pus în vânzare.


Line-up-ul din vară al Festivalului Național de Folk Vama de la Munte reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family.
Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci.
Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.


Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni.

De unde cumpărați bilete. Copiii sub 14 ani intră gratuit


Puteți cumpăra bilete, accesând unul dintre link-urile:

Toate detaliile legate de participarea la Festival le puteți urmări pe website și pe pagina de Facebook, cu update-uri în timp real:

Ducu Bertzi: „Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”

Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur. Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.

Cristi Minculescu: „La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție”

Cristi Minculescu, IRIS: „Folk-ul și rock-ul spun, până la urmă, aceeași poveste: despre libertate, adevăr și oameni. Ne bucurăm să revenim pe 2 august la Festivalul de la Vama Buzăului, un loc în care ne-am simțit excelent încă de prima dată. Are ceva aparte – o atmosferă relaxată, caldă, iar cadrul, acolo pe malul râului Buzău, este pur și simplu idilic.
La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție. Iar publicul simte asta. La fel ca în rock, și în muzica folk oamenii vin nu doar să asculte muzica, ci să o și trăiască. Iar felul în care publicul acestui festival trăiește muzica întărește și mai mult legătura dintre noi. Pentru noi, e o bucurie să revenim la Festivalul Folk Vama de la Munte și să ne revedem cu oamenii care dau acestui loc energia lui specială”.

Tiberiu Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului: „Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc”

„Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc precum cel de la Vama Buzăului, adică la munte, la țară. În ultimii ani, acest Festival a devenit un adevărat fenomen al zonei pentru că este cel mai important eveniment cultural de la noi. Vorbim despre un flux constant de vizitatori care ajung să descopere și atracțiile turistice. Administrația locală rămâne partener al acestui festival prin tot sprijinul pe care putem noi să-l oferim pentru că ne-am convins de beneficii: odată cu Festivalul crește numărul de turiști, se dezvoltă afacerile locale și se consolidează identitatea zonei ca destinație turistică. Toate acestea, muzică, turism, trasee, drumeții și gastronomie susțin puternic economia locală pe durata verii”.

Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.

Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere


Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă.
Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.

Organizatorul festivalului este Tomorrow Events SRL.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei

Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.

Publicat

acum 23 de ore

in

16/04/2026

De

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.

Citește mai departe

Educație

Cursuri feroviare cu practică și echipamente moderne. Cât costă și cât durează să devii mecanic de locomotivă, impiegat sau acar în 2026

CENAFER pregătește o nouă sesiune de cursuri pentru meserii feroviare, cu admitere și examene desfășurate online. Candidații vor beneficia de formare practică, inclusiv cu echipamente moderne, într-un domeniu tot mai căutat.

Publicat

acum 23 de ore

in

16/04/2026

De

Cei care își doresc o carieră în domeniul feroviar au, în curând, o nouă oportunitate, respectiv cursurile organizate de Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER.). Acestea ar urma să înceapă luna viitoare, iar procesul de admitere vine cu schimbări importante, anunță organizatorii.

CENAFER a publicat deja tematica și bibliografia pentru programele de calificare, care vizează mai multe meserii esențiale precum mecanic de locomotivă, șef de tren, impiegat de mișcare sau acar. Candidații mai au timp să se pregătească până la examenul de admitere, programat, cel mai probabil, în luna mai. Până atunci, organizatorii cursurilor testează aplicația online care va fi utilizată pentru accesul la examen.

Noutății în admiterea la cursurile CENAFER

O noutate majoră în acest an este digitalizarea aproape completă a procesului. Înscrierea, depunerea documentelor și plata taxei de 100 de lei se vor face exclusiv online, printr-o platformă dedicată. Inclusiv examenul de admitere va fi susținut online, la disciplinele Matematică, Fizică și Limba Română, la nivel de gimnaziu și început de liceu.

După promovarea examenului, cursanții vor urma un program de formare de aproximativ nouă luni, care include atât pregătire teoretică și practică, cât și un stagiu în producție la operatori feroviari. În plus, costurile cursurilor vor putea fi achitate în rate, o facilitate menită să atragă mai mulți candidați.

Un alt element de noutate este introducerea unui echipament modern de instruire, furnizat de o companie americană, care va permite viitorilor mecanici de locomotivă să exerseze în condiții apropiate de cele reale.

Programele de calificare profesională organizate de CENAFER, nivelurile de calificare, durata și tarifele acestora

Sursa: Club Feroviar

Citește mai departe

Trending