Ramai la curent!

Educație

În ce condiții se redeschid grădinițele: respectarea distanțării fizice de minim 1 m, interzicerea accesului părinţilor în interior și folosirea echipamentelor pentru recircularea aerului în clasă

Publicat

in

Grădinițile se redeschid în acest an în condiții mult mai stricte din cauza pandemiei de coronavirus. Potrivit ghidului publicat marți de Ministerul Educației, pe tot parcursul derulării activităţilor cu copiii, se vor respecta, pe cât posibil, distanțarea fizică (minim 1 m), grupa de copii va fi împărţită în subgrupe de câte 5/10 copii, iar interacțiunea acestora limitată, accesul părinţilor/aparţinătorilor în spaţiul interior al grădiniței nu va fi permis, iar copiii vor fi preluați de la poarta unității de învățământ. Primirea/predarea copiilor se face eșalonat, copiii nu au voie să aducă jucării de acasă, toate suprafețele și punctele de contact trebuie curățate si dezinfectate la finalul fiecărei zile, la fel curtea și locurile de joacă, mai prevede ghidul.
 
Aerisirea sălilor de grupă se va face la un interval de 30 minute sau se păstrează deschisă cel puţin o fereastră, nu se vor folosi echipamente pentru recircularea aerului.
 
În ceea ce privește servirea mesei, vesela şi tacâmurile vor fi spălate şi dezinfectate zilnic, după fiecare utilizare și nu se folosesc fete de masă.
 
În cazul în care copiii vor dormi sau vor avea o perioadă de odihnă/ relaxare pe timpul zilei, locul fiecărui copil în paturi/pe saltele va fi stabilit prin asigurarea unei distanţe minime de 1 m sau de, cel puţin, un pat.
 

Cine decide cum se deschid grădinițele

Înainte de deschiderea anului școlar, fiecare grădiniță trebuie să facă o analiză a situației.
Analiza de situație se realizează cu sprijinul unui grup local de inițiativă din componența căruia este necesar să facă parte:

  • un reprezentant al ISJ/ISMB;
  • un reprezentant al autorității publice locale;
  • un medic/o asistentă medicală/un mediator sanitar din comunitate;
  • cel puțin 3 (trei) cadre didactice(reprezentând nevoile, din punct de vedere educațional, ale celor 3 grupe de vârstă specifice);
  • trei părinți (reprezentând cerințele părinților pentru cele 3 (trei) grupe de vârstă specifice)/reprezentanți ai asociațiilor de părinți.
  • un reprezentant al personalului nedidactic.

Analiza va ține cont de următoarele aspecte:

  • situaţia epidemiologică a comunităţii la data de 7 septembrie, comunicată de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP);
  • numărul de copii înscrişi în anul şcolar 2020-2021 și categoriile de vârstă;
  • personalul didactic şi nedidactic încadrat la data efectuării analizei;
  • spațiile şcolare care pot fi utilizate de copii (atât în interior, cât şi în exterior), în condiţiile impuse de recomandările Ministerului Sănătății;
  • dotările cu materiale şi echipamente de la nivelul unităţii şi, respectiv, de la nivelul fiecărei grupe;
  • bugetul avut la dispoziţie pentru cheltuielile materiale, la data efectuării analizei, inclusiv pentru materiale necesare igienizării spaţiilor şi suprafeţelor şi pentru protectia personalului;
  • scenariile puse la dispoziţie de către Ministerul Sănătăţii şi, respectiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Despre cele 3 scenarii, citiţi mai multe AICI

Măsurile obligatorii de protecție
 
Potrivid ghidului elaborat de Ministerul Educației, pe tot parcursul derulării activităţilor cu copiii, se vor respecta, pe cât posibil, regulile generale ale unei conduite sănătoase, aşa numitele „gesturi barieră”, menite să prevină infecţia cu noul coronavirus:
 
  • distanţarea fizică (distanţa minimă, recomandată de Ministerul Sănătății între două persoane, este de cel puţin 1 m);
  • evitarea atingerii cu mâna a nasului, a ochilor şi a gurii;
  • strănutul în pliul cotului/batista de unică folosinţă;
  • evitarea contactului fizic direct cu cei din jur.
 

Principalele reguli de distanțare fizică sunt:

  • accesul părinţilor/aparţinătorilor în spaţiul interior al grădiniței nu va fi permis; copiii vor fi preluați de la poarta unității de învățământ, de către o persoană desemnată de director şi, în același mod, vor fi conduşi spre ieșire și predați părinţilor/aparţinătorilor;
  • nu circulă obiecte/jucării de acasă la grădiniță și nici de la grădiniță spre domiciliul copiilor;
  • intrarea prin mai multe uși de acces, dacă există; în cazul în care această separare nu este posibilă, respectarea distanţării fizice a persoanelor care intră în instituția de învăţământ este esenţială;
  • intrarea eşalonată, la intervale orare stabilite în funcţie de zone sau de clădiri (aripi, etaj etc.);
  • realizarea unor trasee bine delimitate şi semnalizate în incinta unităţii de învăţământ (chiar și în sala de grupă) și în spaţiul aferent din curte (spre şi dinspre spațiile de joacă, spre şi dinspre poarta de acces);
  • stabilirea și marcarea zonelor de aşteptare, astfel încât copiii din grupe diferite să nu se intersecteze;
  • reconsiderarea ratei adult – copil, în sălile de grupă (maximum 20 de copii cu 2 adulți).


Curățenie și măsuri de igienă
 
  • toate suprafețele și punctele de contact trebuie curățate si dezinfectate la finalul fiecărei zile (inclusiv echipamentele (videoproiector, computer etc.), mânerele, balustradele, butoanele si accesoriile la instalatiile sanitare, toaletele, clanţele, pervazul ferestrei, precum şi mesele și scaunele din sala de grupă, paturile din dormitoare, obiecte şi suprafețe din spațiul exterior etc.);
  • spațiile de joacă prevăzute cu jucării de exterior vor fi curătate, igienizate zilnic cu jeturi de apă şi apoi dezinfectate cu soluţii avizate/speciale pentru suprafețe;
  • curtea unităţii de învăţământ va fi măturată şi spălată zilnic cu jeturi de apă dimineaţa, înaintea începerii activităţilor cu copiii;
  • punctele de contact (clanţe, întrerupătoare) vor fi dezinfectate de două ori pe zi, la prânz şi la finalul programului, dacă programul de activitate al unităţii de învăţământ este prelungit (10 ore/zi);
  • coridoarele şi grupurile sanitare vor fi dezinfectate regulat cu substanţe biocide/virucide, în mod obligatoriu, între schimburi și la finalizarea programului;
  • toate procedurile de curăţenie şi dezinfectare a materialelor se vor face în perioadele în care copiii nu sunt înăuntru sau folosesc alte spații, cu excepţia situaţiilor speciale (de exemplu, un copil strănută atunci când foloseşte o jucărie, adultul va urmări ca jucăria să nu ajungă la alt copil şi, în măsura în care se poate, să fie depozitată întrun săculeţ şi pusă într-un loc, departe de copii, pentru a putea fi preluată pentru dezinfectare);
  • aerisirea sălilor de grupă se face la un interval de 30 minute sau, pentru o menţinere constantă a circulaţiei aerului, se păstrează deschisă cel puţin o fereastră, fără a compromite siguranța copiilor;
  • nu se vor folosi echipamente pentru recircularea aerului;
  • la intrarea în unitatea de învăţământ şi în fiecare încăpere din incintă, vor fi asigurate materiale și echipamente de protecţie (covorase dezinfectante, măşti de protecţie, substanţe dezinfectante pentru mâini etc.);
  • conducerea unităților se va asigura că există permanent la dispoziția copiilor şi a personalului: săpun, prosoape de hârtie, dozatoare cu dezinfectant pentru mâini;


Personalul unităţii de învăţământ
 
  • este recomandat să se organizeze un triaj distinct al adulţilor (personal didactic, didactic auxiliar, nedidactic), efectuat de o persoană desemnată de unitatea de învăţământ şi instruită în acest sens;
  • personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic trebuie să poarte mască de protecție pe durata interacţiunilor directe cu copiii, la distanțe mai mici de 1 m şi să îşi igienizeze regulat mâinile cu apă şi săpun şi/sau cu dezinfectant virucid;
  • revenirea în colectivitate a personalului cu afecţiuni care sunt considerate cu risc crescut de afectare a persoanei în cazul infectării cu SARS-CoV-2 se va face numai cu aviz de la medicul de medicina muncii;
  • conducerea unităţii de învăţământ se va asigura că există o listă de persoane de rezervă pentru înlocuirea personalului în situaţiile speciale de îmbolnăvire sau de suspiciune de îmbolnăvire cu SARSCov-2 (pensionari, suplinitori, studenti ai facultăţilor de pedagogie etc.);
  • personalul nedidactic, căruia îi sunt atribuite sarcini de suport pentru cadrul didactic şi de interacţiune cu copiii în grupă, nu va avea atribuții legate de curățenia sau igienizarea spațiilor.
  • Derularea activităților cu copiii
  • uşile grupelor vor fi menţinute deschise, dacă este posibil, pentru a evita punctele de contact, cel puțin până la sosirea tuturor copiilor;
  • grupa de copii va fi împărţită în subgrupe de câte 5/10 copii, asigurându-se distanţarea fizică necesară de 1 m între aceştia şi un flux de mişcare controlat al subgrupelor;
  • se recomandă, pe cât posibil, păstrarea aceluiaşi scaun pe durata unei zile (sau dezinfectarea scaunelor în intervalul unui flux de mişcare a subgrupelor, care poate include în traseu şi igienizarea mâinilor);
  • se recomandă evitarea interacţiunilor copiilor aparținând unor grupe diferite;
  • adulții care răspund de activitățile cu copiii (educatoare/profesor pentru învăţământul preşcolar şi alt tip de personal) nu se schimbă, în măsura în care acest lucru este posibil;
  • planificarea activităţilor cu copiii se face conform prevederilor curriculumului în vigoare, acordând atenție adaptărilor necesare privind respectarea distanţării fizice; reducerii, în timp, a interactiunilor de grup şi, implicit, a utilizării unor materiale în comun; desfăşurării de rutine şi tranziţii care să sprijine copiii în deprinderea şi utilizarea „gesturilor barieră”; desfăşurării cât mai multor activități în aer liber, în măsura în care spațiul exterior este amenajat corespunzător și condițiile meteo permit sau copiii au haine adecvate etc.;
  • după finalizarea unei activități/secvențe de activitate, copiii se vor igieniza cu substanță dezinfectantă/vor merge să se spele pe mâini, individual sau cu subgrupul din care au făcut parte; distanţa între copiii care stau la rând va fi de cel puțin 1 m (sunt necesare marcaje pe suprafaţa podelei) şi numai un număr redus de copii, prezenţi în acelaşi timp în incinta grupului sanitar, va fi permis;
  • nu vor fi utilizate materialele unei subgrupe de către o altă subgrupă de copii, decât după ce acestea au fost igienizate (piesele de construcţie, jetoane, piese ale unor jocuri de rol etc., care sunt repartizate în săculeţi individuali/cutii individuale unor copii într-o zi şi cu care se pot juca şi alţi copii în zilele următoare);


Servirea mesei

  • vesela şi tacâmurile vor fi spălate şi dezinfectate zilnic, după fiecare utilizare (după masa de dimineață, după masa de prânz, după gustarea de după-amiază);
  • nu se folosesc fete de masă;
  • mesele vor fi spălate şi igienizate înainte de servirea fiecărei mese, însă nu în prezența copiilor, pentru acest lucru, copiii vor fi duşi la grupul sanitar pentru igienizarea mâinilor sau vor ieși în curte sau pe coridor, până la finalizarea curăţării meselor;
  • la grădiniţele cu program normal (5 ore/zi), copiii vin cu pachețelul de mâncare de acasă și acesta este servit, de regulă, la ora 10,00; în acest caz, regulile privind igienizarea mâinilor şi a suprafeţei meselor sunt aceleași cu cele ale servirii meselor la grădinițele cu program prelungit; părinţii vor fi sfătuiți să pună în pachețelele copiilor produse neperisabile, care pot fi consumate la temperatura camerei, ambalate în folie alimentară sau șervețel, pe care să le poată consuma în siguranță și cu ușurință;
  • în cazul unităţilor de învăţământ preşcolar cu program prelungit, personalul care se află în sala de grupă cu copiii se va ocupa de servirea și strângerea mesei și va prelua de la uşa sălii de clasă vasele/tăvile cu mâncare gătită, aduse de personalul de la bucătărie sau de îngrijire disponibil;
  • grădinițele cu program prelungit pot lua măsuri pentru servirea mesei în sistem catering, chiar şi în cazul în care au posibilitatea de a prepara hrana în unitate (mâncarea va fi porţionată și servită în recipiente de unică folosinţă, cu capac).
Somnul copiilor
 
  • în cazul în care copiii vor dormi sau vor avea o perioadă de odihnă/ relaxare pe timpul zilei, locul fiecărui copil în paturi/pe saltele va fi stabilit prin asigurarea unei distanţe minime de 1 m sau de, cel puţin, un pat.
  • copiii vor folosi pijamale si acestea vor fi depozitate în săculeti individuali; pijamalele se iau acasă la sfârşitul săptămânii pentru a fi spălate şi aduse înapoi la începutul săptămânii următoare; nu se vor împrumuta pijamalele sau piese din pijamalele unui copil pentru un altul care nu are în ziua respectivă pijama;
  • în timpul somnului, se va asigura o bună aerisire a sălii de grupă şi, în acest sens, cel puțin un geam va fi deschis, în poziție rabatată.
 
Transportul şcolar
  • în cazul transportului şcolar, pe parcursul deplasării la și de la unitatea de învățământ se vor respecta măsurile generale de conduită prevăzute în măsurile adaptate în situaţii de criză, în special respectarea distanţei de cel puțin 1 metru și utilizarea centurilor de siguranţă.
  • autobuzul va fi aerisit și dezinfectat temeinic după fiecare cursă. Se va evita, pe cât posibil, transportul copiilor preşcolari cu alte categorii de elevi mai mari.
 
Gestionarea cazurilor de îmbolnăvire
  • triajul zilnic al copiilor se efectuează conform normelor în vigoare;
  • atât personalul, cât şi copiii vor fi încurajați să îşi facă, zilnic, o evaluare a stării de sănătate și a să declare dacă apar probleme respiratorii;
  • personalul sau copiii cu temperatură crescută (depistată la domiciliu) sau cu probleme respiratorii nu vor intra în unitatea de învăţământ, vor rămâne la domiciliu;
  • copiii sau membrii personalului care prezintă manifestări suspecte de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 vor fi izolaţi până la plecarea din unitatea de învăţământ.
  • personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic cu risc (vârstnici, persoane cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) va reveni în unitatea de învățământ cu avizul medicului de medicina muncii;
  • copiii care fac parte dintr-un grup în risc (ex. boli cronice, precum obezitate severă şi diabet, dizablități, boli rare, imunodeficiențe) vor reveni în unitatea de învăţământ cu avizul şi recomandările specifice ale medicului curant şi cu acordul scris al părinţilor; pentru cazul în care aceştia nu pot reveni, reprezentanţii unităţilor de învăţământ vor identifica soluţii de a organiza continuarea procesului educațional la distanță;
  • se recomandă conceperea şi aprobarea în CA a unui model de declaratie pe propria răspundere pentru părinţi şi pentru personalul unităţii de învăţământ, care să fie folosit la revenirea în unitatea de învăţământ (la începutul anului şcolar şi după o absență de cel puțin 3 (trei) zile);
 

Educație

Serviciul Creșa Brașov nu a reușit să onoreze toate solicitările depuse de părinții care vor să își ducă micuții la creșă

Publicat

in

Datele privind situația înscrierilor la creșe pentru anul școlar 2026 – 2027 a fost prezentată de Primăria Brașov, care a precizat că în unitățile publice din oraș sunt 1.245. Pentru anul școlar care începe în toamnă, după reînscrierea copiilor care frecventează deja aceste unități, au rămas disponibile pentru noii beneficiari 680 de locuri.  La finalul perioadei de înscriere au fost înregistrate 1.300 de cereri pentru aceste locuri, ceea ce înseamnă că solicitările depășesc cu mult capacitatea disponibilă.

Pentru a se rezolva, parțial, această problemă, viceprimarul Brașovului, Lucian Patrașcu, a precizat că municipalitatea va solicita Inspectoratului Școlar Județean Brașov suplimentarea numărului de locuri, după modelul aplicat și anul trecut.

„Vom avea discuții cu Inspectoratul Școlar Județean pentru suplimentarea cu aproximativ 205 locuri, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Ne dorim să oferim acces la educație antepreșcolară pentru cât mai mulți copii și să răspundem cât mai bine nevoilor familiilor din Brașov”, a explicat reprezentantul Primăriei Brașov.

Noua creșă de pe strada Panselelor, gata în acest an

În paralel, el a menționat că pe strada Panselelor, municipalitatea pregătește transformarea unei clădiri existente într-o creșă modernă cu șase grupe, iar estimarea municipalității este că lucrările vor fi gata până în data de 1 septembrie, când începe noul an școlar.

Pe de altă parte, acesta a anunțat că pentru familiile care nu vor reuși să obțină un loc într-o creșă publică, Primăria Brașov, prin Direcția de Asistență Socială, acordă un voucher lunar în valoare de 850 de lei.

Citește mai departe

Educație

Bacalaureat 2026 – Înscrieri. Ce trebuie să știe elevii despre proba digitală și echivalarea competențelor

Înscrierile la Bacalaureat au început, iar elevii care dețin certificate precum ICDL, Cambridge, IELTS sau TOEFL pot solicita echivalarea probelor de competențe. Proba digitală nu testează utilizarea rețelelor sociale, ci capacitatea de a lucra cu documente, tabele, prezentări și resurse online.

Publicat

in

Elevii care se înscriu în aceste zile la examenul de Bacalaureat trebuie să acorde o atenție specială probelor de competențe, mai ales celei digitale, care poate fi echivalată în anumite condiții. În acest an, la evaluarea pentru Bacalaureat apar mai multe modificări.

Probele de competențe lingvistice și digitale pot fi echivalate

Odată cu înscrierea la examen, absolvenții care dețin certificări recunoscute internațional, precum ICDL pentru competențele digitale sau certificate lingvistice precum Cambridge, IELTS ori TOEFL, pot solicita echivalarea probelor de competențe. Cei care solicită recunoașterea acestror competențe, trebuie să adauge și copia certificatului obținut, împreună cu cererea tip de recunoaștere și echivalare.

Noutatea acestui an este simplificarea semnificativă a procedurii. Prin Ordinul nr. 3.739 din 23 aprilie 2026, emis de Ministerul Educației, a fost eliminată obligația prezentării unei copii legalizate la notar a certificatului de competențe digitale.

Două etape la proba D, pentru evaluarea competențelor digitale

Proba digitală, cunoscută drept proba D, este susținută înaintea examenelor scrise și se desfășoară pe calculator. Evaluarea durează 90 de minute și este împărțită în două etape.

Prima parte verifică abilitatea elevilor de a utiliza internetul pentru căutarea informațiilor, descărcarea fișierelor, utilizarea poștei electronice și navigarea online. A doua parte se concentrează pe utilizarea unor aplicații precum Word, Excel, PowerPoint sau Access, dar și pe organizarea fișierelor și realizarea unor operațiuni simple de editare a paginilor web.

De precizat este că, spre deosebire de ceea ce cred mulți candidați, examenul nu include programare și nici noțiuni avansate de informatică. Accentul este pus pe competențele digitale de bază pe care elevii le-au studiat în cadrul disciplinelor TIC în clasele a IX-a și a X-a. Rezultatul nu este exprimat prin note, ci prin calificative care reflectă nivelul de competență digitală dobândit de candidat de-a lungul anilor de liceu.

Unde își pot testa elevii competențele digitale înainte de evaluarea de la Bac?

Pentru elevii care vor să vadă cum arată exercițiile de la examen sau să repete înainte de Bac, există o platformă dedicată pregătirii pentru competențele digitale: competentedigitale.ro. Site-ul conține modele de exerciții și explicații pentru principalele tipuri de cerințe care apar la examen: Word (editare și formatare documente); Excel (formule, tabele și grafice); PowerPoint (prezentări electronice); Access (baze de date); organizarea fișierelor și folderelor; noțiuni de internet și comunicare online.

Ce calificative se pot obține la proba de competențe digitale

Spre deosebire de probele scrise ale Bacalaureatului, la competențele digitale elevii nu primesc note de la 1 la 10. Rezultatul este exprimat printr-un calificativ care reflectă nivelul competențelor digitale demonstrate în timpul examenului.

Potrivit metodologiei, punctajul maxim este de 100 de puncte, iar calificativele se acordă astfel:

  • 0-10 puncte: fără nivel de competență;
  • 11-30 de puncte: utilizator începător;
  • 31-55 de puncte: utilizator de nivel mediu;
  • 56-74 de puncte: utilizator avansat;
  • 75-100 de puncte: utilizator experimentat.

La prima vedere, diferența dintre un „utilizator avansat” și un „utilizator experimentat” poate părea importantă. În practică însă, lucrurile sunt mai nuanțate:

„Cele două calificative reprezintă o clasificare formală. La această probă se verifică competențele digitale la nivel de bază. Diferența de competență «reală» testată la BACALAUREAT este minoră”, explică profesoara Constanța Năstase, citată de .

Citește mai departe

Cotidian

Tradiția care „se poartă”: brand din Țara Făgărașului, exemplu european pentru valorificarea patrimoniului imaterial

Publicat

in

În Țara Făgărașului, o afacere locală care a readus în actualitate motivele cusute de altădată, a devenit exemplu european de bune practici pentru modul în care tradiția poate fi transformată în produs contemporan. Brandul Mândra Chic, creat de antreprenoarea făgărășeană Alina Zară, a fost inclus ca studiu de caz în cadrul proiectului InThrace, dedicat patrimoniului cultural imaterial, ca instrument de promovare a comunităților mici.

Mândra Chic, exemplu de valorificare sustenabilă a poveștilor locului

Prezentarea brandului Mândra Chic a avut loc în cadrul conferinței finale a proiectului, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov, pe data de 29 mai, unde cercetători, specialiști și practicieni din mai multe țări europene au analizat felul în care tradițiile locale pot fi integrate în modele economice sustenabile.

Coordonatoarea proiectului Inthrace, conf. dr. Arabela Briciu, spune că Mândra Chic ilustrează tocmai felul în care patrimoniul imaterial poate fi reinterpretat fără a-și pierde esența, ci dimpotrivă, fiind readus în circuitul contemporan prin produse vestimentare și elemente de design inspirate din portul tradițional, din „cusăturile bunicii”.

„Sunt cusături pe care le făceau bunicile noastre și care, altfel, s-ar pierde dacă nu ar fi integrate în produse actuale, în vestimentații moderne”, a explicat aceasta, subliniind caracterul dinamic al patrimoniului cultural imaterial.

„Cusăturile bunicii”, sub brandul Mândra Chic

Azi, prin afacerea dezvoltată de Alina Zară, „cusăturile bunicii” sunt prezente pe diverse materiale, de la tricouri, hanorace sau eșarfe, la semne de carte sau alte obiecte de decor din material textil.

De asemenea, ele sunt prezentate publicului larg prin Muzeul de Pânze și Povești, inițiat de Alina Zară și Ioana Zară și organizat ca un mic centru cultural dedicat comunității și memoriei satului Mândra dinȚara Făgărașului. Parte din proiectul Mândra Chic, spațiul reunește colecții de pânze tradiționale, povești locale în formate diverse (cărți poștale, volume, expoziții), ateliere creative de „zestre contemporană”, activități gratuite pentru copii, campanii civice și de mediu, tururi ghidate, proiectul internațional „Suveica Mamei Ruța” și o grădină model inspirată din gospodăria tradițională a satului.

Patrimoniul imaterial, ca valoare economică și culturală pentru comunitățile mici

Patrimoniul imaterial sau intangibil include meșteșuguri, obiceiuri și cunoștințe transmise între generații, multe dintre ele aflate în risc de dispariție dacă nu sunt adaptate contextului actual. În acest sens, Mândra Chic a fost analizată ca studiu de caz în cadrul proiectului INTHRACE și prezentat ca exemplu de afacere care reușește să păstreze identitatea culturală a Țării Făgărașului, fiind, astfel un element de valoare economică și culturală pentru zonă.

Proiectul InThrace este derulat pe o perioadă de doi ani și jumătate de Universitatea Transilvania din Brașov, în calitate de coordonator, și este finanțat prin programul Erasmus+. Parteneriatul include universități și organizații din România, Polonia, Grecia, Croația, Portugalia și Bulgaria.

Citește mai departe

Trending